Estonia are sanse moderate sa adopte moneda euro in 2011, dar guvernul trebuie sa extinda baza de impozitare pentru a reduce deficitul bugetar, a declarat luni Christoph Rosenberg, seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Europa Centrala.
Estonia este parte a Mecanismului Ratei de Schimb (ERM 2- testul de stabilitate pe
care o moneda nationala trebuie sa il treaca timp de doi ani pentru a putea trece la euro). In 2007, Estonia trebuia sa retraga treptat moneda sa nationala, dar inflatia extrem de ridicata a impiedicat acest procedeu.
Produsul Intern Brut al Estoniei a inregistrat in perioada aprilie-iunie 2009 un declin de 16,6 la suta, cel mai semnificativ din ultimii 15 ani, cand a inceput prelucrarea acestor date.
In primul trimestru, economia Estoniei se contractase cu 15,1 la suta.
Letonia, care se confrunta cu recesiunea economica, doreste sa adopte moneda euro in 2012 pentru a-si garanta stabilitatea economica, a declarat noul prim ministru al tarii, Valdis Dombrovskis
"Introducerea euro este planificata pentru 2012, iar noi vom lucra in favoarea acestui obiectiv", a explicat Dombrovskis in fata presei, dupa investirea in parlament a guvernului sau de centru-dreapta, transmite AFP.
Estonia a anuntat, la randul ei, joi, ca intentioneaza sa adopte moneda euro in 2010 si a dat asigurari ca va indeplini toate criteriile de convergenta in luna octombrie.
Aproape 30 de analisti si strategi confirma, intr-un sondaj realizat de Reuters, estimarile din luna ianuarie, potrivit carora Romania ar putea adopta moneda europeana in 2015, relateaza NewsIn. Pe de alta parte, Banca Nationala a Romaniei (BNR) vizeaza renuntarea la leu in favoarea monedei unice europene in 2014.
Slovacia va deveni cea mai noua tara membra a zonei euro, cand va adopta moneda unica europeana in 2009, dar alte tari europene mai au cativa ani pana acolo, potrivit sondajului Reuters.
Potrivit cercetarii efectuate intre 11 si 22 aprilie, analistii se asteapta ca Estonia si Lituania sa se alature zonei euro in 2012, iar Cehia, Letonia si Polonia, in 2013. Aderarea Bulgariei la zona euro nu este asteptata inainte de 2014, cu un an mai tarziu fata de estimarile din ianuarie.
Sondajul a confirmat, insa, estimarile din ianuarie pentru Ungaria, care ar putea adera la zona euro in 2014 si Romania, pentru care data adoptarii monedei unice europene este estimata la 2015.
Inflatia in spirala si controlul deficitelor bugetare sunt principalele provocari cu care se confrunta toti potentialii candidati inainte ca acestia sa renunte la monedele lor nationale.
Una dintre conditiile intrarii in zona euro prevede ca deficitele guvernamentale sa nu depaseasca 3% din produsul intern brut (PIB), iar inflatia sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre ale Uniunii Europene (UE) care au cea mai scazuta inflatie.
Slovacia ar ...
Estonia ar putea adopta euro ca moneda nationala, la inceputul anului 2011. Posibilitatea va fi luata in calcul de Uniunea Europeana in cadrul discutiilor din luna iunie 2010.
"Aceasta tara a facut progrese in a indeplinii criteriile de intrare in zona euro. Daca totul merge bine, in iunie 2010 putem da unda verde pentru al 17-lea membru al zonei euro", a declarat comisarul pentru Afaceri Economice al Comisiei Europene, Joaquin Almunia.
Adjunctul bancii centrale din Estonia, Marten Ross, a spus saptamana trecuta ca tara ar putea sa indeplineasca conditiile pentru adoptarea monedei euro chiar in primavara anului viitor, iar bugetul ar fi cel mai mare obstacol in acest proces, conform Forbes.
Jean-Claude Juncker, care prezideaza intalnirile periodice ale ministrilor de Finante din zona euro, si-a exprimat indoiala in ceea ce priveste Estonia, declarand ca aceasta ar putea sa indeplineasca criteriile de intrare in doi sau trei ani.
Slovacia a primit, miercuri, aprobarea Comisiei Europene pentru a adopta euro in 2009, depasind tarile mai mari care au aderat de curand la Uniunea Europeana. Romania, Polonia si alte state vor putea trece la moneda unica "mult mai tarziu de 2010", informeaza Reuters.
Comisia Europeana a aprobat adoptarea euro de catre Slovacia, chiar daca Banca Centrala Europeana are indoieli ca statul va reusi sa mentina inflatia la un nivel redus, mai transmite Reuters.
Intr-o mult asteptata recomandare, Comisia Europeana a anuntat ca tara cu 5,4 milioane de locuitori este pregatita sa treaca la moneda unica a celor 15 state din zona euro, ca rasplata pentru ultimii ani in care Slovacia a dus reforme economice ambitioase.
"Slovacia a atins un nivel inalt de convergenta economica sustinuta si este gata sa adopte euro la 1 ianuarie 2009", arata o declaratie a comisarului pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia.
Comisia Europeana a anuntat miercuri ca noile state membre ale Uniunii Europene, Polonia, Republica Ceha, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria si Romania, nu sunt inca pregatite pentru a adopta moneda unica.
Categorie: International 360 vizite [ Ziare.com ]
In contextul mentinerii ingrijorarilor legate de inflatie, Slovacia va adopta moneda euro in 2009, spre deosebire de alte state europene, care vor mai avea de asteptat cel putin patru ani, arata un sondaj Reuters, publicat vineri.
Un numar de 34 de analisti si strategi au fost intervievati intre 15 si 24 ianuarie, iar ei au anticipat ca Estonia si Lituania ar putea adopta euro in 2012, iar Cehia si Polonia in 2013.
"Inflatia este acum o bariera pentru noile state membre, cu exceptia Slovaciei", a comentat Sharon Fischer, de la Global Insight.
Potrivit analistilor, urmatorul stat care va intra in zona euro va fi Slovacia, care isi va abandona propria moneda - coroana - pentru euro, deoarece a reusit sa isi mentina inflatia sub control si sa isi reduca deficitul bugetar.
Deficitele bugetare mari si reforma din sistemul de pensii au fortat guvernul ceh sa abandoneze tinta de a adopta euro in 2009 - 2010, iar banca centrala a danuntat luna trecuta ca planuieste sa introdca in ciculatie noi cantitati de monede de coroane cehe, ca urmare a nesigurantei privind data de adoptare a euro.
Malta si Cipru au ridicat numarul membrilor zonei euro la 15 in aceasta luna, dar au adaugat doar 0,2% la economia regiunii.
Sondajul arata ca inflatia este cea mai mare piedica in calea aderarii statelor la zona euro. Letonia a cunoscut o crestere a preturilor de peste 14% in 2007, in timp ce Bulgaria, Ungaria si Polonia au avut mari batai de cap pentru a tine inflatia sub control. ...
In timp ce politicienii romani se bat pe ministere, vecinii nostri au reusit, deja, sa stabileasca bugetul pentru anul viitor.
Astfel, in Polonia s-a facut un proiect de buget bazat pe venituri la stat de 248,9 de miliarde de zloti (58,6 miliarde de euro) si cheltuieli de 301,1 miliarde de zloti (70,9 miliarde de euro), relateaza Bloomberg.
Premierul polonez, Donald Tusk, estimeaza o crestere economica de 1,2 procente anul viitor, 2,8 procente, in 2011, si 3 procente, in 2012, in timp ce datoriile publice pentru 2010 vor fi intre 54,5 - 54,8 procente din produsul intern brut.
"Deficitul va fi mare, dar gestionabil", a spus Tusk. "Investitiile masive si planul ambitios de privatizari ar trebui sa stimuleze cresterea, in ciuda crizei globale", a adaugat prim ministrul Poloniei.
Pentru anul viitor, Guvernul polonez se bazeaza pe succesul unui plan de vanzare a unor active, care ar trebui sa aduca aproximativ 25 de miliarde de zloti (5,9 miliarde de euro) la buget.
Republica Ceha a stabilit un buget cu un deficit de 162,7 miliarde de coroane (6,4 miliarde de euro), adica 5,3 procente din produsul intern brut.
Potrivit ministrului Finantelor, Eduard Janota, proiectul de buget pentru 2010 prevede venituri de 1,022 de trilioane de coroane (40,6 miliarde de euro) si cheltuieli totale de 1,185 de trilioane de coroane (47,1 miliarde de euro).
Astfel, deficitul bugetar al Cehiei va ramane peste plafonul impus de Uniunea Europeana, de trei procente, timp de ...
Romania ar putea adera la zona euro in 2015, conform ultimei estimari realizate de agentia de evaluare financiara Fitch Ratings.
Aceeasi data este prevazuta si pentru Bulgaria, in timp ce Estonia, Lituania si Polonia ar putea adopta moneda euro in 2013 iar Cehia, Ungaria si Letonia ar putea adera la zona euro in 2014.
'Ratingurile Fitch acordate in Europa de Est nu iau in calcul asteptarile ca autoritatile Uniunii Europene sa permita adoptarea rapida a monedei euro, ca raspuns la actuala criza economica si la presiunile financiare cu care se confrunta multe state din regiune', a declarat seful departamentului de ratinguri suverane pentru Europa emergenta al Fitch, Edward Parker.
Euro, medicament pentru criza
Dificultatile financiare cu care se confrunta unele state din Europa de Est, in special tarile baltice, au ridicat problema adoptarii mai rapide a monedei Euro, care ar reprezenta un remediu politic eficient sau o 'strategie de plecare'.
Fitch observa ca pozitia Bancii Centrale Europene, a Comisiei Europene si a Uniunii Europene este ca o tara poate adopta moneda Euro doar daca indeplineste criteriile de la Maastricht. Criteriile de convergenta, stabilite prin Tratatul de la Maastricht, prevad o inflatie care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 la suta nivelul atins in tarile cel mai bine plasate din punctul de vedere al stabilitatii preturilor, un deficit bugetar anual sub trei la suta din PIB si o datorie publica sub 60 la suta din PIB.
De asemenea, ...
La sase luni dupa intrarea Slovaciei in zona euro, se observa o tendinta a cetatenilor sai de a-si face cumparaturile in Ungaria, unde produsele sunt mult mai ieftine.
Datorita deprecierii forintului cu 14%, fata de moneda unica europeana, slovacii isi cumpara masini, electronice si chiar mancare de peste granita, din Ungaria, unde aceste produse sunt cu un sfert mai ieftine, relateaza Bloomberg.
Potrivit lui Igor Barat, responsabil pentru probleme legate de euro in Guvernul slovac, se va efectua un studiu, pe parcursul a doua luni, pentru a se determina cat de mult a crescut turismul pentru shopping, de la adoptarea euro.
Slovacia si Slovenia, singurele tari est europene care au intrat in zona euro, sunt afectate de cea mai grava recesiune de la caderea comunismului. "Sunt expuse unor riscuri concurentiale foarte mari, din cauza fortei euro. Daca aceasta situatie continua, fara indoiala va urma o perioada si mai grea", este de parere Simon Tilford, economist-sef al Centrului pentru Reforma Europeana din Londra.
Cele doua tari ar putea ramane unicat din punctul de vedere al folosirii euro pentru cel putin cinci ani. Liderii polonezi iau in considerare amanarea adoptarii euro pana in 2012, in timp ce ungarii si cehii nu vor intra in aceasta zona pana in 2014. Letonia, Lituania si Estonia, care se pregatesc de adoptarea euro, suferea cea mai grava recesiune din intreaga Uniune Europeana.
In Slovenia, vanzarile au scazut cu 13,4 procente, in timp ce produsul ...
O emisiune de obligatiuni pentru zona euro ar avea putine sanse de succes in conditiile in care majoritatea statelor membre au respins aceasta idee, a spus luni presedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso.
Barroso a spus ca CE face eforturi in sensul gasirii unei abordari europene comune in cadrul summitului grupului informal al celor 20 de state cele mai industrializate ale lumii -G20- din aprilie, informeaza NewsIn citand Reuters.
"Au existat o serie de discutii in acest sens si este clar ca nu s-a ajuns la un consens referitor la acest aspect", a declarat presedintele Comisiei Europene, la o conferinta de presa in timpul unei vizite efectuate in Estonia, raspunzand unei intrebari referitoare la titluri de stat ale zonei euro.
"Unele state membre se opun ferm si fundamental acestei idei, asa ca nu as vrea sa speculez cu privire la idei care nu au nicio sansa de a fi aprobate", a spus Barroso.
Seful Comisiei Europene a atras atentia ca solidaritatea este importanta in vremuri de criza.
"Credem ca daca actionam unitar, in sensul unui spirit cu adevarat european, in spiritul solidaritatii europene, ne putem proteja mai bine si, de asemenea, putem influenta global organizarea sistemului financiar international", a declarat Barroso.
"O astfel de pozitie comuna pregatim pentru reuniunea G20 din aprilie de la Londra", a adaugat seful Comisiei Europene.
Ideea emiterii de obligatiuni ale zonei euro a fost avansata in conditiile in care diferentele ...
Comisia Europeana a aprobat joi finantarea actiunilor demarate de tarile europene pentru gestionarea fluxului de imigranti, suma de 71 milioane de euro urmand sa fie acordata Italiei pentru expulzarea strainilor indezirabili.
"Prin adoptarea programului sau multianual pentru perioada 2008-2013, Italia isi demonstraza hotararea de a contribui la implementarea unui sistem echilibrat de gestionare a expulzarilor", a spus comisarul pentru justitie, Jacques Barrot.
Finantarile comunitare acordate Italiei vor facilita mai ales expulzarea voluntara a imigrantilor ilegali si organizarea de curse charter in cooperare cu alte state membre.
CE are la dispozitie patru instrumente financiare pentru politica de gestionare a fluxului migratoriu: Fondul pentru expulzare, Fondul pentru refugiati, Fondul de integrare si Fondul pentru frontierele externe.
Alte doua state vor beneficia de sustinerea Fondului pentru expulzare, in valoare de 676 milioane de euro: Finlanda (sase milioane euro) si Estonia ( trei milioane euro).
CE a aprobat mai multe finantari din Fondul de integrare, in valoare de 825 milioane euro. Astfel, 129,49 millioane euro vor fi acordate pentru Marea Britanie, 3,7 milioane pentru Bulgaria, 7,9 milioane euro pentru Estonia, 13 milioane euro Ungariei, 11,2 milioane euro Letoniei, 3,7 milioane euro Maltei, 17,7 milioane euro Olandei, 15,8 milioane euro Poloniei, 13,4 milioane euro Suediei.
Fondul pentru frontierele externe, de 1,82 miliarde de euro, va acorda ..
Categorie: International 692 vizite [ Ziare.com ]
Criza financiara, care a impins unele economii emergente spre marginea prapastiei, a dezvaluit inegalitati periculoase intre tarile din Europa de Est, la doua decenii dupa cadearea comunismului, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Tarile din Uniunea Europeana, impreuna cu cele din sudul Balcanilor, au intrat in recesiune din cauza crizei creditelor si au pierdut investitiile straine.
"Criza a scos la iveala slabiciunile acestor tari", a spus Erik Berglof, economistul sef al BERD, citat de Bloomberg. El a avertizat ca, pentru ca regiunea sa se intoarca la prosperitate, este nevoie de un angajament mai serios.
"Avem de invatat cateva lectii. Este clar ca modalitatea de a gestiona aceste scaderi este de a extinde programul de tranzitie, nu de a-l inlocui", a spus Berglof.
Cele 30 de tari emergente din Europa si Asia unde BERD are investitii se lupta sa scape de cea mai grava recesiune din momentul in care au adoptat regulile de piata libera. Banca a incercat sa limiteze impactul crizei financiare in aceste regiuni, convingand bancile vest-europene sa ramana pe aceste piete.
Potrivit BERD, Europa de Est a avut cel mai mult de suferit, din cauza integrarii pe pietele financiare ale marilor economii.
Eforturile de a ridica standardul de trai la nivelul Occidentului a incurajat un boom al creditarii, imprumuturi in exces si o tendinta de indatorare in monede straine, arata studiul BERD.
Din acest motiv, Fondul Monetar ...
Romania ar putea pierde fondurile europene atat din cauza faptului ca, pana acum, au fost absorbite sume foarte mici, dar si pentru ca, in incercarea de a recupera, autoritatile se concentreaza doar pe faza initiala a procesului.
Pana acum, Romania a absorbit doar noua procente din fondurile disponibile in perioada 2007 - 2013, in valoare totala de 27,47 de miliarde de euro. Astfel, tara noastra se regaseste pe antepenultima pozitie in Europa Centrala si de Est, la acelasi nivel cu Slovacia.
Lituania si Polonia sunt singurele care stau mai prost din acest punct de vedere, prima dintre ele neatingandu-se deloc de fonduri, iar cea de-a doua fiind de abia la 3%, se arata intru-un studiu al firmei de consultanta KPMG, remis Ziare.com.
"Absorbtia fondurilor structurale in Romania a inregistrat o evolutie extrem de lenta in primii doi ani dupa aderare. Actiunile ezitante din partea autoritatilor de management, perioadele foarte lungi de evaluare, intarzierile inregistrate in elaborarea documentelor strategice si lipsa comunicarii intre institutiile responsabile au condus la temerea autoritatilor nationale ca fondurile europene ar putea fi retrogradate din categoria "salvatoarele economiei romanesti", a declarat Florin Banateanu, director Consultanta Fonduri Europene si Sectorul Public, KPMG Romania.
In a doua jumatate a anului 2009, Guvernul a adoptat o serie de masuri, menite sa imbunatateasca rata absorbtiei, in viitorul apropiat. Acestea implica o serie de ...
Categorie: Fonduri Europene 935 vizite [ Ziare.com ]
In urma cu noua luni, oficialii de la Bucuresti aveau o perspectiva de invidiat asupra viitorului economic al tarii: criza internationala nu va avea efecte asupra economiei si asupra cetatenilor.
Trei luni mai tarziu, in plin proces de formare a noului Cabinet, politicienii iesiti invingatori in cursa electorala vorbeau cu nonsalanta despre primul val al crizei, care a trecut peste Romania si care a provocat disponibilizari masive si scaderi dramatice in industria auto, siderurgie si sectorul imobiliar. Chiar si asa, previziunile pentru 2009 erau incurajatoare. Fitch spunea plus 1%, iar Banca Mondiala plus 3,2%, iar politicienii... nici nu mai are rost sa ne amintim.
In ianuarie, cand s-a facut primul buget pentru 2009, toata lumea - de la mic la mare, de la Boc pana la reprezentantii BNR si FMI- vorbea de o crestere economica pozitiva, de pana la 2,5%. Timpul a trecut, iar previziunile s-au inrautatit de la o saptamana la alta, astfel incat la sfarsitul primului trimestru, FMI ne prevestea o scadere a produsului intern brut de 4%, de neimaginat la vremea respectiva.
Astazi, o comprimare economica cu 4% face parte din cel mai optimist scenariu. Mugur Isarescu nu mai este convins ca Romania a depasit punctul cel mai de jos al crizei, iar consilierii si adjunctii sai vorbesc despre o inrautatire a situatiei in urmatoarele doua trimestre, astfel incat la sfarsitul anului, am putea raporta o scadere economica de 6%.
Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor, este si mai ...
Romania, Estonia, Letonia si Bulgaria ar putea cere ajutorul FMI, daca vor continua sa foloseasca rezervele valutare pentru plata importurilor, sustinerea cursului valutar si acoperirea datoriilor.
Economistul pentru piete emergente al Capital Economics, Neil Shearing, apreciaza ca Turcia este aproape de a cere finantare din partea FMI.
De asemenea, un articol publicat de Times Online arata ca Romania, Bulgaria si statele baltice ar putea recurge la imprumuturi din partea Fondului Monetar International (FMI), pentru a-si acoperi dezechilibrele bugetare.
Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) scrie in editia online ca "Romania, Lituania, Serbia si Bulgaria s-ar afla in discutii cu FMI pentru un imprumut", dar nu citeaza surse.
Speculatiile FAZ se bazeaza pe faptul ca in actuala situatie fragila, vecini ai Romaniei - precum Ungaria si Ucraina - au facut deja acest pas.
O serie de alte publicatii de limba germana - Financial Times Deutschland, Die Presse, Welt Online - scriu la randul lor ca Romania ar fi urmatoarea tara din UE afectata de turbulentele financiare.
Neil Mellor, strateg valutar in cadrul Bank of New York Mellon, considera ca statele baltice si Bulgaria sunt deosebit de expuse la criza din pietele financiare.
Directorul FMI, Dominiqe Strauss-Kahn, a anuntat recent ca institutia va acorda in urmatoarele zile un "ajutor financiar substantial" Ungariei.
FMI a acodat Ucrainei un imprumut de 16,5 miliarde de dolari, conditionat de adoptarea unor ...