Estonia are sanse moderate sa adopte moneda euro in 2011, dar guvernul trebuie sa extinda baza de impozitare pentru a reduce deficitul bugetar, a declarat luni Christoph Rosenberg, seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Europa Centrala.
Estonia este parte a Mecanismului Ratei de Schimb (ERM 2- testul de stabilitate pe
care o moneda nationala trebuie sa il treaca timp de doi ani pentru a putea trece la euro). In 2007, Estonia trebuia sa retraga treptat moneda sa nationala, dar inflatia extrem de ridicata a impiedicat acest procedeu.
Produsul Intern Brut al Estoniei a inregistrat in perioada aprilie-iunie 2009 un declin de 16,6 la suta, cel mai semnificativ din ultimii 15 ani, cand a inceput prelucrarea acestor date.
In primul trimestru, economia Estoniei se contractase cu 15,1 la suta.
Estonia ar putea adopta euro ca moneda nationala, la inceputul anului 2011. Posibilitatea va fi luata in calcul de Uniunea Europeana in cadrul discutiilor din luna iunie 2010.
"Aceasta tara a facut progrese in a indeplinii criteriile de intrare in zona euro. Daca totul merge bine, in iunie 2010 putem da unda verde pentru al 17-lea membru al zonei euro", a declarat comisarul pentru Afaceri Economice al Comisiei Europene, Joaquin Almunia.
Adjunctul bancii centrale din Estonia, Marten Ross, a spus saptamana trecuta ca tara ar putea sa indeplineasca conditiile pentru adoptarea monedei euro chiar in primavara anului viitor, iar bugetul ar fi cel mai mare obstacol in acest proces, conform Forbes.
Jean-Claude Juncker, care prezideaza intalnirile periodice ale ministrilor de Finante din zona euro, si-a exprimat indoiala in ceea ce priveste Estonia, declarand ca aceasta ar putea sa indeplineasca criteriile de intrare in doi sau trei ani.
In timp ce politicienii romani se bat pe ministere, vecinii nostri au reusit, deja, sa stabileasca bugetul pentru anul viitor.
Astfel, in Polonia s-a facut un proiect de buget bazat pe venituri la stat de 248,9 de miliarde de zloti (58,6 miliarde de euro) si cheltuieli de 301,1 miliarde de zloti (70,9 miliarde de euro), relateaza Bloomberg.
Premierul polonez, Donald Tusk, estimeaza o crestere economica de 1,2 procente anul viitor, 2,8 procente, in 2011, si 3 procente, in 2012, in timp ce datoriile publice pentru 2010 vor fi intre 54,5 - 54,8 procente din produsul intern brut.
"Deficitul va fi mare, dar gestionabil", a spus Tusk. "Investitiile masive si planul ambitios de privatizari ar trebui sa stimuleze cresterea, in ciuda crizei globale", a adaugat prim ministrul Poloniei.
Pentru anul viitor, Guvernul polonez se bazeaza pe succesul unui plan de vanzare a unor active, care ar trebui sa aduca aproximativ 25 de miliarde de zloti (5,9 miliarde de euro) la buget.
Republica Ceha a stabilit un buget cu un deficit de 162,7 miliarde de coroane (6,4 miliarde de euro), adica 5,3 procente din produsul intern brut.
Potrivit ministrului Finantelor, Eduard Janota, proiectul de buget pentru 2010 prevede venituri de 1,022 de trilioane de coroane (40,6 miliarde de euro) si cheltuieli totale de 1,185 de trilioane de coroane (47,1 miliarde de euro).
Astfel, deficitul bugetar al Cehiei va ramane peste plafonul impus de Uniunea Europeana, de trei procente, timp de ...
Ministrul eston de externe, Urmas Paet, l-a contrazis pe fostul cancelar german Gerhard Schroeder, care declarase ca toate statele UE sustin proiectul Nord Stream, gazoduct ce ar aproviziona Europa cu gaz rusesc ocolind Ucraina.
"Statele UE nu au putut sa-si dea acordul nici macar din punct de vedere teoretic pentru pozitionarea gazoductului ruso-german Nord Stream, intrucat, pana in prezent, nu s-a facut o evaluare a influentei constructiei gazoductului asupra mediului", a declarat ministrul Paet, comentand declaratia facuta de Schroder in cadrul intrevederii cu premierul rus, Vladmir Putin, transmite agentia RIA Novosti.
O decizie finala va fi luata dupa prezentarea acestei evaluari, a subliniat seful diplomatiei estone, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Tallinn. Seful diplomatiei estone considera ca Rusia si Gazprom ar putea folosi situatia de criza pentru a convinge Europa ca nu ar trebui sa aiba incredere in statele de tranzit. De asemenea, el a facut apel catre statele UE de cautare a unor cai alternative de aprovizionare cu gaz.
Premierul rus Vladimir Putin a declarat miercuri ca actuala criza a gazelor dintre Moscova si Kiev subliniaza necesitatea construirii gazoductului Nord Stream. Situatia creata in jurul tranzitului gazului rusesc prin teritoriul Ucrainei actualizeaza problema constructiei gazoductului Nord Stream, care trece prin Marea Baltica, a declarat Putin, in cursul unei intrevederi cu fostul cancelar german Gerhard ...
Estonia nu are nevoie imediata de ajutor financiar extern, insa statul baltic ar trebui sa evite diminuarea excesiva a rezervelor bugetare, a anuntat luni Fondul Monetar International (FMI).
Estonia, aflata in recesiune ca si vecina sudica Letonia, ia in considerare contractarea unui imprumut extern pentru a finanta obiectivele de investitii. Guvernul letonian a fost nevoit sa solicite ajutor din partea FMI, a Uniunii Europene si Suediei, dupa ce a preluat controlul celei de-a doua banci a statului, ce se confrunta cu mari datorii, informeaza Reuters.
FMI a anuntat intr-un comunicat publicat in urma unei serii de consultari cu Estonia ca guvernul trebuie sa reduca nivelul cheltuielilor si sa diminueze deficitul bugetar, insa a precizat ca dispune de rezerve suficiente pentru a face fata riscurilor imediate.
"Estonia va evolua in directia redresarii pozitiei fiscale. Poate rezista 2-3 ani fara a avea nevoie de un imprumut", arata comunicatul FMI.
"Avand in vedere deteriorarea mediului economic la nivel mondial, estimam ca deficitul bugetar va depasi 3% din produsul intern brut (PIB) in 2009", a precizat FMI.
"Pozitia fiscala actuala nu se poate sustine pe termen lung. Situatia nu reprezinta riscuri de finantare in viitorul apropiat, avand in vedere excedentul rezervelor fiscale acumulat in ultimii ani", arata comunicatul.
Franciszek Rozwadowski, seful delegatiei FMI, a spus ca rezolvarea problemei deficitului bugetar ar avantaja Estonia in privinta aderarii ...
Criza financiara si economica a tarilor baltice este un subiect de interes personal mai vechi. Am revenit recent asupra premiselor intrigat de declaratia unui fost guvernator al bancii centrale a Suediei si totodata consilier al guvernului de la Riga, conform careia Letonia a depasit chestiunea posibilitatii unei deprecieri fortate a propriei monede, ramanand acum in discutie momentul si calea unei asemenea actiuni.
Declaratia a fost imediat contrata de catre guvernul leton, insa aprecierea oficialului suedez e departe de a fi total hazardata.
Fundamentale Letoniei sunt deja extrem de pesimiste. In primul trimestru al acestui an, economia locala s-a contractat cu 18%, marcand astfel cel mai sever declin din Uniunea Europeana al carei membru Letonia este din 2004. Prabusirea pietei imobiliare este cea mai spectaculoasa din lume. 90% din creditele contractate de catre populatie si corporatii sunt in euro.
Bancile europene sunt responsabile pentru un volum de credite de peste $40 miliarde, sectorul bancar suedez acoperind jumatate din acest volum (peste $23 miliarde).
In acelasi timp, insa, similar celorlalte doua tari baltice, Lituania si Estonia, moneda Letoniei - latul - este ancorata in mod rigid de moneda unica europeana.
Trepidatiile letone s-au accentuat recent. Doua licitatii guvernamentale cu note de trezorerie cu scadente pe termen scurt s-au soldat cu esecuri lamentabile - eveniment indicativ pentru asteptarile semnificative in privinta iminentei unei ...
Economia Letoniei s-a comprimat in primul trimestru din acest an cu 18%, comparativ cu perioada similara din 2008, potrivit datelor preliminare ale Institului de Statistica de la Riga.
Evolutiile din sectorul productiei si din servicii au contribuie senificativ la scaderea PIB-ului.
Astfel, activitatea de productie a scazut cu 22%, comertul cu amanuntul a raportat o scadere de 25%, in timp ce serviciile din sectorul hotelier si din restaurante s-au prabusit cu 34%, informeaza baltic-course.com
Potrivit analistilor, Letonia si EStonia vor fi cele mai afectate state comunitare in primul trimestru din 2009.
Acestia estimeaza ca PIB-ul Estoniei se va contracta in intervalul ianuarie-martie cu 14-16% comparativ cu primele trei luni ale anului trecut.
Economia Lituaniei se va comprima in acest an cu 10,5%, aceasta urmand sa fie cea mai severa scadere din 1993 incoace, potrivit estimarilor oficialilor de la Vilnius.
In luna decembrie, Algirdas Semeta, ministrul lituanian al Finanelor, prognoza crestere economica negativa de 4,8% pentru 2009, scrie baltic-course.com.
Pentru 2010, reprezentantul guvernamental a prognozat, marti, un recul de 2.6% din PIB. Redresarea economica se va produce abia in 2011, cand PIB-ul va urca cu 4,3%, urmand ca in 2012 sa ajunga la 4,5%.
In acelasi timp, omologul sau de la Talin, Ivari Padar, a declarat ca Estonia va inregistra o scadere de 8,5% in 2009.
Precedenta prognoza a ministerului de resort, cea de toamna, indica o scadere cu 5,3%, informeaza Baltic Business News.
TEMERI. Estonia a inregistrat in primul trimestru o crestere economica de 0,1%, cel mai lent ritm din ultimii noua ani si cu mult sub cel de 4,8% din ultimele trei luni ale anului trecut, iar avansul din Letonia a incetinit la 3,3%, de la 8,1% la sfarsitul anului 2007, alimentand temerile de recesiune. Incetinirea ritmului de dezvoltare in ambele state baltice a fost insotita de o accelerare a inflatiei, relateaza Reuters. "Este clar ca economiile Letoniei si Estoniei au o
Categorie: Economie 205 vizite [ Evenimentul Zilei ]
Ministerul eston al Finantelor a raportat pentru luna trecuta o inflatie-record de 11,3%. Acesta este cel mai inalt nivel inregistrat de indicele scumpirilor din Estonia in ultimii 10 ani. Inflatia a accelerat in toata regiunea statelor baltice in contextul cresterii preturilor la alimente, energie si pe fondul majorarilor salariale.
Cresterea lunara a preturilor la alimente a fost de 0,4%, in comparatie cu 2,2%, in ianuarie. Cu toate acestea, rata inflatiei din Estonia a fost luna trecuta
Rusia acuza Estonia de "lipsa de politete" si de incalcarea conventiei maritime a ONU, pentru ca refuza sa-i dea permisiunea de a cerceta fundul marii in vederea construirii unei conducte de gaz care sa lege Rusia de Europa occidentala.
"Ceea ce face guvernul eston este, in opinia mea, pura politizare", a spus Viktor Khristenko, ministrul rus al energiei. Luna trecuta, Estonia a respins cererea inaintata de Nord Stream, o companie ruso-germana in care Gazprom controleaza 51% din actiuni,
Inflatia accentuata, care a afectat o perioada indelungata Estonia, Lituania si Letonia, nu mai este decat o amintire pentru fostii "tigri baltici", amenintati momentan de fenomenul periculos al deflatiei, conform unei analize realizate de AFP.
In Lituania, statul membru al Uniunii Europene (UE) cel mai afectat de recesiune, cresterea preturilor de consum s-a temperat in iulie pentru a patra luna la rand.
Deflatia reprezinta in general un semn de recesiune grava care se auto-sustine si din care este foarte greu de iesit, pentru ca intrega economie este afectata de faptul ca populatia prefera sa nu cheltuiasca si sa astepte o noua reducere a preturilor, diminuand astfel cererea si investitiile.
O crestere a ratei somajului provoaca noi reduceri ale cererii si impinge statul catre un cerc vicios ce poate distruge intreaga economie. Acest fenomen nu afecteaza doar statele ex-comuniste care au aderat la UE.
Deflatia printre cele mai mari 16 economii europene atins nivelul de 0,6% in iulie, dupa ce in iunie nivelul se cifra la 0,1%.
In vestul Uniunii, deflatia este cauzata in mare parte de reducerea pretului la petrol si la alte produse, din cauza crizei financiare globale, scrie AFP.
In statele baltice, acest fenoment reprezinta si consecinta unei degradari profunde a consumului intern.
"Pana in acest moment preturile in Lituania erau prea ridicate, din cauza cresterii rapide a consumului", a declarat, pentru AFP, Rimantas Rudzkis, analist al bancii DnB ..
Cat de mult ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca Executivul a decis miercuri sa amane acordarea primelor de vacanta pana spre sfarsitul anului si sa reduca cu 20% numarul personalului bugetar din cabinetele demnitarilor, incepand cu 1 august, in contextul in care se vorbeste tot mai des despre riscul ca autoritatile sa nu-si mai poata onora obligatiile financiare pe masura ce inaintam in semestrul al doilea?
Pentru unii, diminuarea numarului de functionari din aparatul administrativ central poate fi interpretata ca o eficientizare a costurilor sau ca un pas facut spre reducerea birocratiei.
Si taierea primelor poate fi privita cu ochi buni, mai ales ca ea se produce in sectorul bugetar, aflat mai mereu in atentia presei pentru modul in care se risipesc banii publici.
Potrivit estimarilor, prin neacordarea primelor de vacanta se realizeaza o economie la bugetul statului de cateva sute de milioane de euro, bani pe care Guvernul ar putea sa-i investeasca sau sa-i foloseasca in programe de stimulare a economiei.
Pana la un punct problema poate fi pusa si asa, dar daca privim inapoi si vedem ca aceasta este deja a treia operare pe veniturile bugetarilor, dupa cele din prima parte a anului cand s-au taiat mai multe sporuri (incepand cu cel pentru cunoasterea unei limbi straine si terminand cu cel pentru gestionarea de fonduri europene) si s-au redus bugetele pentru salarii la un numar important de institutii si companii publice, atunci o sa intelegem ca Executivul nu ..
Romania a inregistrat cel mai inalt nivel al inflatiei dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, in luna octombrie, de 4,3 procente, in timp ce, la nivelul UE27, inflatia a fost de 0,5 procente.
Pe locul al doilea, din acest punct de vedere, se afla Ungaria, cu o inflatie de 4,2 procente, si Polonia, cu 3,8 procente, potrivit institutului european de statistica, Eurostat.
Cea mai mica rata anuala a inflatiei s-a inregistrat in Irlanda, -2,8%, urmata de Estonia (-2,1%) si Portugalia (-1,6%).
In zona euro, rata inflatiei anuale a fost de -0,1%, in octombrie, in crestere fata de nivelul de -0,3%, cat era in luna precedenta. In aceeasi perioada a anului trecut, inflatia din zona euro era de 3,2%.
A dat gres, oare, capitalismul, asa cum s-a intamplat in cazul comunismului? Aceasta este una dintre cele mai dezbatute intrebari, pe masura ce autoritatile din majoritatea tarilor insista asupra unor schimbari majore, in timp ce incep sa iasa, incet, din recesiune.
Potrivit unor analisti, criza este ceea ce am vazut in tarile care au scapat de comunism, in ultimii 20 de ani. Unele tari in tranzitie sunt in criza, insa tranzitia in sine, nu este. La fel, tarile capitaliste sunt in criza, insa capitalismul, nu, scrie unul dintre cei mai cunoscuti analisti economici, Martin Wolf, intr-un comentariu pentru Financial Times.
Insa, este nevoie, cu siguranta, de o reforma. "Adevarata virtute a democratiilor si pietelor liberale este abilitatea lor de a se adapta. Au aratat aceste calitati in trecut, trebuie sa o mai faca inca o odata", spune Wolf.
In urma cu un an, capitalismul a cazut in prapastie. Cu mult efort, guvernele au reusit sa-l ridice, ajungandu-se la un capitalism de stat, avand in vedere trilioanele de dolari injectati de autoritati la nivel mondial. Mai exact, 14 trilioane de dolari, potrivit analistilor de la Bank of England.
Ce inseamna acest lucru petru tarile a caror economie de abia a scapat de sub tutela statului, in urma cu 20 de ani? In primul rand, masive scaderi ale productiei. Potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), diminuarea produsului brut in tarile in tranzitie va fi, in medie, de 6,2 procente, in 2009. In ...