Banii sunt rezultatul inteligentei cu care ii strangi, iar Ministerul Finantelor din Romania este prost, spune omul de afaceri Dinu Patriciu.
Mai mult, in Ministerul Finantelor trebuie inlocuiti patru din cinci birocrati cu computere si sisteme eficiente de gestionare a banilor, sustine Dinu Patriciu, adaugand ca aceasta ar insemna inceputul unei economii libere.
"Ministerul Finantelor nu are bani pentru ca nu stie sa aiba bani. Pentru ca este prost. Banii sunt rezultanta inteligentei cu care-i strangi. Saracia este rezultatul incompetentei sau, la nivel social, al unei conjuncturi din care cei saraci trebuie ajutati sa iasa", a declarat Dinu Patriciu, la emisiunea "Dupa 20 de ani", de la Pro TV, potrivit Adevarul.
Criza economica ce afecteaza Romania este in forma de W, sustine Dinu Patriciu, urmand sa ne creeze probleme ani de-a randul.
"Criza va avea o forma de fierastrau, cu mai multe "W"-uri. (...) Criza se poate termina in sase luni, sau ani, sau putem suferi 20 de ani", a declarat Dinu Patriciu.
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) a depus un singur proiect feroviar nou cu finantare europeana prin Programul Operational Sectorial Transport.
In total, din cale 17 proiecte depuse, trei sunt destinate transportului feroviar. Dintre acestea trei, numai unul a obtinut aprobare de la Autoritatea de Management din cadrul MTI.
Cele trei proiecte pentru transport feroviar sunt proiectul pilot ERTMS/ETCS Nivel 2, de semnalizare feroviara, care inca se afla in curs de evaluare pentru suma de 258,6 milioane lei, dezvoltarea capacitatii feroviare in Portul Constanta, in valoarea de 77,5 milioane lei, de asemenea inca in curs de evaluare la Autoritatea de Management.
Cel de-al treilea proiect si singurul care a primit aprobare din partea Autoritatii se refera la elaborarea planurilor de actiune ale hartilor de zgomot pentru calea ferata, proiect aprobat si contractat pentru suma de 1,26 milioane lei.
Ministerul Finantelor inaspreste conditiile si taxele pentru jocurile de noroc, mai ales in cazul aparatelor electronice de joc, anunta Realitatea TV.
Un proiect de lege aflat in dezbatere publica prevede ca o firma trebuie sa aiba cel putin 10 masini electronice intr-un local.
Asta este aproape imposibil, pentru ca cele mai multe sali de jocuri au intre trei si cinci astfel de masini.
In plus, se prevede dublarea taxei anuale de autorizare, pana la 3.500 de lei, bani ce trebuie platiti intr-o singura transa.
Finantele vor introduce si o noua taxa de licenta, in valoare de 50.000 de lei si valabila pentru 5 ani. Micile firme spun ca noua lege ii avantajeaza pe cei 10-20 de operatori mari de piata.
In prezent, in Romania exista circa 36.000 de aparate electronice de jocuri de noroc, in 8.000 de locatii.
Pana pe data de 15 august, apicultorii pot depune cererile de plata pentru actiunile realizate in acest an si prevazute in Programul National Apicol.
Apicultorii trebuie sa se inscrie si sa depuna cererea de sprijin la sediul asociatiei de crescatori de albine din care face parte sau la sediul uniunii apicole, a cooperativelor apicole sau a grupurilor de producatori, relateaza Evenimentul Zilei.
Subvenitiile vor fi platite pentru lupta contra unei varoozei (o boala de care sufera albinele) si pentru cumpararea de matci, provenite din ferme de elita si de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri si familii de albine.
Suma totala disponibila pentru Programul de imbunatatire a productiei si a comercializarii produselor apicole este de 1,96 de milioane de euro, iar contributia Romaniei este de 6,65 milioane de lei.
Un cod de bune practici bancare este metoda prin care bancile lupta impotriva crizei financiare. Documentul porneste de la ideea ca problemele nu se vor termina prea curand si ca adancirea crizei poate fi evitata numai daca bancile sunt mai atente la riscurile pe care si le asuma.
Institutul de Finate Internationale, organizatie din care fac parte aproximativ 380 de banci din 70 de tari, este ingrijorat de transformarea crizei subprime din Statele Unite intr-o problema serioasa la nivel global, transmite The Money Channel.
Documentul cere bancilor sa aplice standarde mai inalte atunci cand isi aleg clientii. De aceea, se recomanda ca directorii generali sa fie direct responsabili de evaluarea riscurilor. Raportul atrage atentia si asupra rolului important pe care il au bancile centrale in stabilizarea financiara.
Reprezentantii Institutului au anuntat crearea unui Grup de Monitorizare a Pietei a carui misiune este sa identifice problemele sistemului financial global.
Zece studenti vor primi cate 10.000 de lei de la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iasi pentru a-si incepe o afacere.
Acestia vor fi selectati dintre 200 de tineri care sunt invitati sa se inscrie la un curs despre cum sa inceapa si sa conduca un business de succes, la finalul caruia vor sustine cate o lucrare, scrie Adevarul online.
Cursurile vor fi sustinute in cadrul Centrului regional pentru dezvoltarea antreprenoriatului in randul tinerilor.
Organizatorii au anuntat ca prima parte a cursului va fi dedicata dezvoltarii celor cinci abilitati necesare pentru a fi un bun antreprenor, iar in cea de-a doua parte studentii vor fi invatati sa faca un plan de afaceri.
Cele mai bune zece planuri de afaceri prezentate la finalul cursului vor fi rasplatite cu cate 10.000 de lei finantare de la Universitatea "Al.I.Cuza" pentru a-si pune pe picioare business-ul respectiv.
Urmatoarele 100 cele mai bune proiecte vor primi din partea institutiei de invatamant o finantare de cate 400 de lei fiecare.
Sunteti patronul unui IMM si aveti nevoie de bani? Nimic mai simplu. Puteti accesa maximum 200.000 de euro, echivalent in lei, nerambursabili, pe o perioada de trei ani.
Este vorba de asa-numitul ajutor de minimis, care se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice.
"Durata schemei este de 5 ani, respectiv anii 2007-2011, cu posibilitatea prelungirii. Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este echivalentul in lei a 100 milioane euro, in limita plafoanelor bugetare anuale pe perioada celor 5 ani", se arata pe site-ul MFP.
Pentru a beneficia de acesti bani, firmele trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Astfel, IMM-ul trebuie sa fie inregistrat conform Legii privind societatile comerciale si sa-si desfasoare activitatea in domenii ca industria prelucratoare, hoteliera, comunicatii, IT, activitati specializate de curatenie sau alte activitati de servicii (reparatii incaltaminte, repararea dispozitivelor pentru gradina si casa).
In plus, IMM-ul este nevoie sa prezinte un plan de investitii care sa reflecte modul de utilizare a sumelor acordate, cu o prezentare detaliata a cheltuielilor eligibile pentru care se solicita finantare, iar o alta conditie este sa nu inregistreze datorii la stat.
Cheltuieli eligibile
Sunt considerate cheltuieli eligibile cele legate de investitiile in constructii industriale, echipamente tehnologice, aparate si instalatii de masurare, mijloace de transport neinmatriculabile, pentru ...
Comisia Europeana a propus joi un buget pentru finantarea micro-creditelor acordate afacerilor mici sau pentru persoanele care si-au pierdut locurile de munca si vor sa-si infiinteze propriile companii.
Bugetul initial al programului ar urma sa fie de 100 de milioane de euro si ar urma sa ajunga la 500 de milioane de euro prin cooperarea cu mai multe institutii financiare, in special cu Banca Europeana de Investitii, potrivit comunicatului CE.
"Criza economica va duce la pierderea a 3,5 milioane de locuri de munca in UE anul acesta. Criza financiara i-a lasat fara credite pe cei care vor sa inceapa o afacere. Vrem sa creem astfel locuri de munca", a declarat Vladimir Spidla, comisar pentru probleme sociale si locuri de munca.
Micro-creditele reprezinta imprumuturi de sub 25.000 de euro, date in general firmelor cu mai putin de 10 angajati (ceea ce reprezinta 91% din afacerile din UE) sau persoanelor fara loc de munca ce isi doresc o afacere.
99% din firmele start-up din Europa sunt firme mici, iar o treime dintre ele sunt infiintate de persoane fara loc de munca.
Propunerea CE va fi discutata de statele membre in Consiliul ministrilor si in Parlamentul European. Se estimeaza ca programul va fi operational in 2010.
In timp ce, in Romania, zeci de mii de intreprinderi mici si mijlocii sunt amenintate de faliment, in urma introducerii impozitului forfetar, cele din restul Europei suporta destul de usor efectele crizei, intarind valoarea zicalei "ca la noi la nimeni".
Reprezentantii Patronatului Roman anuntau, dupa introducerea impozitului forfetar, care impune plata unui impozit minim, indiferent daca firma respectiva are sau nu profit, ca aproximativ 40.000 de IMM-uri vor fi afectate, fiind nevoite sa-si inchida afacerile.
De asemenea, potrivit presedintelui Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, Sorin Dimitriu, cel putin 30 - 35% de agenti economici, adica 200.000, vor fi inchisi din cauza impozitului forfetar, aceastea neavand nici venituri, nici prea multi angajati.
In schimb, restul tarilor din Europa au mult mai mare grija de IMM-urile lor, investitiile pe acest segment fiind considerate esentiale pentru redresarea situatiei economice.
In Franta, de exemplu, peste jumatate din firmele mici si mijlocii estimeaza ca veniturile lor fie vor ramane la acelasi nivel, fie vor creste, in acest an, comparativ cu 2008.
"Sunt surprins cat de mari sunt aceste cifre si ele confirma ceea ce am vazut pe teren", a declarat Jean-Francois Roubaud, presedinte al grupului de lobby pentru IMM-uri din Franta, citat de The Economist.
Asociatia IMM-urilor din Germania estimeaza ca, in 2009, vanzarile membrilor sai se vor contracta cu doar 2%. Astfel, acestea vor fi mai ...
Desi are parte, si in acest an, de un numar impresionant de vedete, de la Martin Scorsese, la Monica Bellucci sau Charles Aznavour, Festivalul International de Film de la Cannes resimte, la randul sau, criza economica.
Festivalul de film de la Cannes se numara printre cele mai mediatizate din intreaga lume, fiind intrecut doar de Jocurile Olimpice.
Insa, spre deosebire de acestea din urma, festivalul costa mult mai putin, mai exact 20 de milioane de euro, potrivit organizatorilor.
Aproximativ jumatate din aceasta suma provine din fonduri publice. Ministerul Culturii, prin Centrul National al Cinematografiei, a alocat ceva mai mult de trei milioane de euro, pentru editia 2009, ce se desfasoara intre 13 - 24 mai.
Primaria orasului Cannes cotizeaza cu 5,3 milioane de euro, dintre care 2,1 milioane de euro sunt sub forma de subventii, relateaza E24. De asemenea, la finantare participa si Consiliul Regional Provence-Alpi-Coasta de Azur si Consiliul General al Alpilor Maritimi.
Pe de alta parte, presedintele festivalului, Gilles Jacob, se plange ca sprijinul financiar s-a diminuat, comparativ cu alti ani. De exemplu, nu a primit bani din partea Ministerului de Afaceri Externe, din cauza "contextului bugetar".
In schimb, festivalul se poate baza pe lista foarte lunga de parteneri oficiali. Printre acestia se numara Canal+, care a platit sase milioane de euro pentru a fi prezent. Postul de televiziune a difuzat festivalul in exclusivitate, in ultimi 15 ani, ...
Agricultura ecologica pare sa fie o solutie convenabila de a incepe o afacere moderna, pe timp de criza, pe bani europeni.
Pentru transformarea unei ferme vegetale clasice ai nevoie de 600.000 de euro, iar UE acopera jumatate din costurile de utilare a unei plantatii bio.
"Pretul produselor cerealiere ecologice este cu 30% mai mare decat al celor obtinute in agricultura clasica", a declarat Felix Lucutar, managing partner in cadrul Agriculture Capital&Engineering, pentru
Adevarul.
Cererea pentru materie prima eco a statelor din Vest pe pietele rasaritene a inceput sa creasca semnificativ in ultimii ani, iar investitia poate fi recuperata in cinci ani.
Pentru a avea o ferma vegetala complet echipata cu utilaje specializate in agricultura ecologica, sprijinul nerambursabil de la Uniunea Europeana poate acoperi jumatate din valoarea eligibila a cheltuielilor, dar nu mai mult de un milion de euro.
Cei interesati pot fi atat persoane fizice autorizate, intreprinderi individuali, cat su societati comerciale.
Costul echipamentelor necesare sustinerii unei suprafete de 500 de hectare de plantatie este de minimum 600.000 de euro. Banii europeni pot finanta achizitiile de tractoare, de combine, de utilaje agricole tractate si semipurtate sau de mijloace de transport specializate.
Costurile investitionale pentru organizarea unei ferme vegetale ecologice nu difera foarte mult fata de cele aferente uneia clasice. In schimb, costurile operationale cresc ...
Sub pretextul simplificarii procedurilor de obtinere a fondurilor europene, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a eliminat, dintr-un condei, mai multe documente si avize considerate "redundante sau fara mare relevanta".
Intre acestea se afla si angajamentul de introducere in circuitul turistic a obiectivului investitional realizat in cadrul masurii 313 - "Incurajarea activitatilor turistice" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala.
Unele voci sustin ca se lasa astfel o portita pentru "baietii destepti" care isi vor putea construi, pe bani europeni, asazise pensiuni turistice dar pe care sa le utilizeze drept vile de vacanta.
In cazul beneficiarilor persoane fizice, ghidul solicitantului pentru masura amintita mai prevede, dupa eliminarea obligativitatii introducerii in circuitul turistic a investitiei, ca beneficiarul trebuie sa desfasoare o activitate agricola in momentul aplicarii, dar si ca acesta trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei.
In plus, pensiunea ce va putea fi folosita drept casa de vacanta va trebui "sa atinga standardul de calitate de minim 3 flori/stele". Pentru investitiile noi in structurile de primire turistice, suprafata de teren aferenta structurii de primire turistice (inclusiv in structuri de primire agroturistice) trebuie sa fie de cel putin 1.000 mp, se mai arata in Ghidul Solicitantului.
Mai mult, beneficiarul sau responsabilul legal de proiect va face dovada detinerii de aptitudini ...
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, vineri, in judetul Bihor, ca fondurile alocate pentru finantarea autostrazii Transilvania vor fi mai putine, deoarece incasarile la bugetul de stat sunt in scadere in 2009 si 2010, astfel ca vor trebui gasite si alte surse de finantare.
Ministrul Transporturilor a inspectat, vineri, lucrarile de pe tronsonul C3 al autostrazii Transilvania, cuprins intre Suplacu de Barcau si Bors, in judetul Bihor.
Primul popas la autostrada a fost facut la podul din apropierea comunei bihorene Tauteu, unde, in urma cu trei saptamani, o grinda din beton de 13 tone, instalata provizoriu pe un pod, s-a prabusit. Ministrul a dat repede un verdict in acest caz. "Bechtel plateste chestia asta. Clar. Si se da drumul mai departe. Gata!" a spus Berceanu.
La finalul vizitei, ministrul a vorbit despre dificultatile pe care firma constructoare i le-a semnalat. Una dintre acestea este chiar in zona unde autostrada intra in judetul Bihor, la Suplacul de Barcau, unde se construieste cel mai mare viaduct din Europa de sud-est, in lungime de 1,8 kilometri.
"Am discutat despre o serie intreaga de instalatii petroliere care sunt imediat dupa pod si a caror relocare costa enorm de mult. La ora actuala, estimarile sunt de 15-16 milioane de euro. O sa incercam sa discutam cu cei de la Petrom, carora le apartin, pentru ca ele nu mai sunt in productie si Petrom oricum avea obligatia sa ecologizeze zona", a precizat Radu Berceanu.
Ministrul ...
Statul va finanta CEC Bank si Banca de Import-Export EximBank cu echivalentul a cate 100 milioane euro, anuntat, luni seara, presedintele Consiliului pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii, Ovidiu Nicolescu.
Injectia de capital are menirea sa sustina intreprinderile mici si mijlocii prin planul guvernamental anticriza, potrivit lui Nicolescu, informeaza Mediafax.
Presedintele Consiliului pentru IMM-uri a mai anuntat ca in urma discutiilor de luni seara dintre reprezentantii Ministerului Finantelor si cei ai sindicatelor si patronatelor, a fost convenita si infiintarea Fondului de Contra-garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Punerea pe picioare a unei afaceri in sectorul de fashion este tot mai greu de realizat, in conditiile in care finantarile bancare sunt mai greu de obtinuti, iar vanzarile pe piata de profil au scazut semnificativ in ultima perioada, considera Vicentiu Zorzolan, administratorul companiei AAV Group, prin care a adus in Romania branduri ca Esprit, Sprinfield sau Cortefiel.
"Acces la sursele de finantare nu prea mai ai, iar daca pentru o afacere inceputa este foarte greu sa mai primesti ajutor din partea bancilor, pentru o afacere noua este imposibil. In 2009 retailerii vor fi mai retinuti in a investi in acest sector", a declarat Zorzolan, citat de Ziarul Financiar.
In acelasi timp, aducerea unor branduri mari in Romania va fi si mai dificila decat pana in prezent.
"Numele mari, daca nu au venit pana acum nici nu vor mai veni in urmatorii doi ani pentru ca deja au probleme in tari ca Spania, Germania, Italia sau Anglia, care sunt pietele cele mai importante pentru businessul marilor retaileri. Intai isi vor rezolva problemele acolo si apoi vor viza Romania", crede Zorzolan.