Articole despre "fmi estonia euro"
Rezultatele 1 - 15 din 22 (0.170 secunde)
FMI: Estonia are sanse moderate sa adopte moneda euro in 2011
Estonia are sanse moderate sa adopte moneda euro in 2011, dar guvernul trebuie sa extinda baza de impozitare pentru a reduce deficitul bugetar, a declarat luni Christoph Rosenberg, seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Europa Centrala.
Estonia este parte a Mecanismului Ratei de Schimb (ERM 2- testul de stabilitate pe
care o moneda nationala trebuie sa il treaca timp de doi ani pentru a putea trece la euro). In 2007, Estonia trebuia sa retraga treptat moneda sa nationala, dar inflatia extrem de ridicata a impiedicat acest procedeu.
Produsul Intern Brut al Estoniei a inregistrat in perioada aprilie-iunie 2009 un declin de 16,6 la suta, cel mai semnificativ din ultimii 15 ani, cand a inceput prelucrarea acestor date.
In primul trimestru, economia Estoniei se contractase cu 15,1 la suta.
Alte articole despre: FMI Estonia euro, Estonia moneda euro, EStonia adopta euro
FMI crede ca Estonia nu are nevoie de imprumuturi externe
Estonia nu are nevoie imediata de ajutor financiar extern, insa statul baltic ar trebui sa evite diminuarea excesiva a rezervelor bugetare, a anuntat luni Fondul Monetar International (FMI).
Estonia, aflata in recesiune ca si vecina sudica Letonia, ia in considerare contractarea unui imprumut extern pentru a finanta obiectivele de investitii. Guvernul letonian a fost nevoit sa solicite ajutor din partea FMI, a Uniunii Europene si Suediei, dupa ce a preluat controlul celei de-a doua banci a statului, ce se confrunta cu mari datorii, informeaza Reuters.
FMI a anuntat intr-un comunicat publicat in urma unei serii de consultari cu Estonia ca guvernul trebuie sa reduca nivelul cheltuielilor si sa diminueze deficitul bugetar, insa a precizat ca dispune de rezerve suficiente pentru a face fata riscurilor imediate.
"Estonia va evolua in directia redresarii pozitiei fiscale. Poate rezista 2-3 ani fara a avea nevoie de un imprumut", arata comunicatul FMI.
"Avand in vedere deteriorarea mediului economic la nivel mondial, estimam ca deficitul bugetar va depasi 3% din produsul intern brut (PIB) in 2009", a precizat FMI.
"Pozitia fiscala actuala nu se poate sustine pe termen lung. Situatia nu reprezinta riscuri de finantare in viitorul apropiat, avand in vedere excedentul rezervelor fiscale acumulat in ultimii ani", arata comunicatul.
Franciszek Rozwadowski, seful delegatiei FMI, a spus ca rezolvarea problemei deficitului bugetar ar avantaja Estonia in privinta aderarii ...
Alte articole despre: Fondul Monetar International, fmi ajutor estonia, imprumut extern estonia
Romania, al doilea mare datornic la FMI din Europa
Ungaria, Polonia, Romania si Letonia, alaturi de Ucraina si Serbia sunt doar cateva dintre tarile europene care s-au imprumutat de la Fondul Monetar International pentru a traversa mai usor criza financiara.
Oportunitatea si valorile imprumuturilor pot fi discutabile in conditiile in care o parte dintre aceste acorduri au avut la baza predictii economice eronate, facute chiar de FMI.
Reprezentantii institutiei au recunoscut public faptul ca au supra-estimat, dintr-o greseala de contabilitate, nevoie de finantare a unor tari din Europa de Est.
Pentru acoperirea golurilor de finantare pe care le-au apreciat gresit si pentru sprijinirea sistemelor bancare din tari precum Letonia, Polonia, Romania, Ucraina sau Ungaria, FMI a acordat credite in regiune in valoare de peste 77 de miliarde de dolari in ultima jumatate de an.
Mai bine de o patrime din aceasta suma a fost contractata de Polonia, stat care a semnat saptamana aceasta pentru un imprumut de 20,6 miliarde de dolari. Acesta este al doilea cel mai mare imprumut acordat de FMI unui stat, dupa Mexic care a primit 47 miliarde dolari.
Cu 17,1 miliarde dolari (12,95 miliarde euro), Romania este a doua tara din Europa in functie de valoarea acordului semnat strict cu FMI.
In toamna anului trecut, FMI a aprobat un imprumut de 16,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, in contextual in care moneda nationala, hrivna, s-a depreciate in doar sase luni cu 50% fata de euro.
La randul sau, Ungaria, tara cu cea mai ...
Alte articole despre: fmi, Fondul Monetar International, Romania, acord finantare internationala, Ungaria, Polonia, Ucraina, Serbia, Letonia, Bulgaria
Barroso: Exista slabe sanse sa se emita obligatiuni ale zonei euro
O emisiune de obligatiuni pentru zona euro ar avea putine sanse de succes in conditiile in care majoritatea statelor membre au respins aceasta idee, a spus luni presedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso.
Barroso a spus ca CE face eforturi in sensul gasirii unei abordari europene comune in cadrul summitului grupului informal al celor 20 de state cele mai industrializate ale lumii -G20- din aprilie, informeaza NewsIn citand Reuters.
"Au existat o serie de discutii in acest sens si este clar ca nu s-a ajuns la un consens referitor la acest aspect", a declarat presedintele Comisiei Europene, la o conferinta de presa in timpul unei vizite efectuate in Estonia, raspunzand unei intrebari referitoare la titluri de stat ale zonei euro.
"Unele state membre se opun ferm si fundamental acestei idei, asa ca nu as vrea sa speculez cu privire la idei care nu au nicio sansa de a fi aprobate", a spus Barroso.
Seful Comisiei Europene a atras atentia ca solidaritatea este importanta in vremuri de criza.
"Credem ca daca actionam unitar, in sensul unui spirit cu adevarat european, in spiritul solidaritatii europene, ne putem proteja mai bine si, de asemenea, putem influenta global organizarea sistemului financiar international", a declarat Barroso.
"O astfel de pozitie comuna pregatim pentru reuniunea G20 din aprilie de la Londra", a adaugat seful Comisiei Europene.
Ideea emiterii de obligatiuni ale zonei euro a fost avansata in conditiile in care diferentele ...
Alte articole despre: Fondul Monetar International, emisiune obligatiuni FMI, Jose Manuel Barosso
Letonia cere ajutor financiar de la UE si FMI
Letonia, care a intrat in recesiune si a fost nevoita sa isi nationalizeze una dintre cele mai mari banci, a decis sa ceara ajutor financiar de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.
"Am decis sa incepem negocieri oficiale cu Comisia Europeana si FMI pentru a finanta stabilizarea economiei", a declarat premierul Ivars Godmanis citat de Reuters.
Letonia devine astfel a doua tara membra UE care solicita ajutorul Comisiei si FMI, dupa Ungaria, care a primit in 28 octombrie un ajutor financiar de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International (FMI), Uniunea Europeana si Banca Mondiala, dupa ce obtinuse deja cinci miliarde de euro de la Banca Centrala Europeana, la mijlocul lunii octombrie.
Potrivit regulilor actuale, fondurile din care Comisia poate ajuta o tara membra din afara Zonei euro in caz de dificultati financiare sunt limitate la 12 miliarde.
Dupa ajutorul de 6,5 miliarde de euro acordat Ungariei, UE nu mai dispune decat de 5,5 miliarde din care ar putea ajuta Letonia. Comisia a propus si Parlamentul European a aprobat joi suplimentarea acestui fond de la 12 la 25 miliarde de euro.
Letonia a fost nevoita sa preia 51% din Parex, creata dupa prabusirea Uniunii Sovietice, deoarece banca a fost afectata de criza financiara mondiala. Parex avea active de 5,42 miliarde dolari.
Agentia de evaluare financiara Moody's a coborat in urma cu cateva saptamana ratingul Letoniei si a redus de la stabile la negative perspectivele tarilor ...
Alte articole despre: ajutor financiar, criza financiara, fmi, Uniunea Europeana, recesiune Letonia
Presa occidentala: Romania ar putea cere ajutorul FMI
Romania, Estonia, Letonia si Bulgaria ar putea cere ajutorul FMI, daca vor continua sa foloseasca rezervele valutare pentru plata importurilor, sustinerea cursului valutar si acoperirea datoriilor.
Economistul pentru piete emergente al Capital Economics, Neil Shearing, apreciaza ca Turcia este aproape de a cere finantare din partea FMI.
De asemenea, un articol publicat de Times Online arata ca Romania, Bulgaria si statele baltice ar putea recurge la imprumuturi din partea Fondului Monetar International (FMI), pentru a-si acoperi dezechilibrele bugetare.
Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) scrie in editia online ca "Romania, Lituania, Serbia si Bulgaria s-ar afla in discutii cu FMI pentru un imprumut", dar nu citeaza surse.
Speculatiile FAZ se bazeaza pe faptul ca in actuala situatie fragila, vecini ai Romaniei - precum Ungaria si Ucraina - au facut deja acest pas.
O serie de alte publicatii de limba germana - Financial Times Deutschland, Die Presse, Welt Online - scriu la randul lor ca Romania ar fi urmatoarea tara din UE afectata de turbulentele financiare.
Neil Mellor, strateg valutar in cadrul Bank of New York Mellon, considera ca statele baltice si Bulgaria sunt deosebit de expuse la criza din pietele financiare.
Directorul FMI, Dominiqe Strauss-Kahn, a anuntat recent ca institutia va acorda in urmatoarele zile un "ajutor financiar substantial" Ungariei.
FMI a acodat Ucrainei un imprumut de 16,5 miliarde de dolari, conditionat de adoptarea unor ...
Alte articole despre: criza financiara, Romania, fmi, ajutor financiar
Romania ia un imprumut similiar cu cel acordat Ungariei
Romania intentioneaza sa contracteze un imprumut extern in valoare de 19 miliarde de euro, potrivit unor surse implicate in negocieri, similar celor acordate tarilor vecine.
Aproximativ sapte miliarde de euro ar urma sa fie obtinute de la Uniunea Europeana, sub forma unui imprumut, iar diferenta ar putea fi acoperita de Fondul Monetar International.
Joaquin Alumnia, comisarul european pentru Economie si Politica Monetara, a confirmat faptul ca Romania poarta discutii cu institutiile europene si financiare mentionate.
"Romania este interesata in acelasi tip de cooperare pe care l-am incheiat cu Letonia si Ungaria," a spus Alumnia, citat de Reuters. "Va trebui sa purtam discutii cu autoritatile romane si cu FMI. Trebuie sa estimam nevoile de ordin financiar si sa stabilim o lista de conditii," a adaugat comisarul.
In noiembrie anul trecut, FMI a fost de acord sa imprumute Ungariei 25,1 miliarde de dolari, acesta fiind cel mai mare pachet de ajutor dat unei in curs de dezvoltare, de cand a inceput criza economica.
Ungaria a apelat la FMI dupa ce investitorii au incetat sa mai investeasca in tara, speriati de un deficit de buget mare, provocand astfel o cadere a forintului. Pentru a acorda imprumutul, institutia financiara internationala a cerut ca guvernul sa taie cheltuielile, inclusiv salariile bugetarilor.
Guvernul Letoniei a fost nevoit sa ceara 7,5 miliarde de euro din imprumuturi externe, mare parte provenind de la FMI. De asemenea, finantarea a ...
Alte articole despre: imprumut FMI, imprumut Romania, Joaquin Almunia
Vladimir Jarmolenko: Romania se simte acum ca Lituania in noiembrie
Ambasadorul Lituaniei la Bucuresti Vladimir Jarmolenko a respins posibilitatea unui imprumut FMI pentru tara sa, dar a atras atentia ca Romania se simte acum asa cum s-a simtit Lituania in noiembrie.
Intrebat de catre NewsIn ce parere are despre faptul ca Romania negociaza un acord cu FMI si daca Lituania va apela si ea la aceasta varianta, ambasadorul Lituaniei la Bucuresti a raspuns precaut.
"Intrebarea este foarte provocatoare pentru ca multe tari au fost observate de FMI, asa cum a fost si Lituania, dar nu multe tari negociaza cu FMI. Acesta este acum cazul Romaniei. Lituania a putut invata foarte mult din experienta celorlalte tari care au luat un imprumut de la FMI", a declarat Vladimir Jarmolenko.
"Lituania este momentan destul de stabila. Opinia mea personala, din punct de vedere psihologic, este ca Romania se simte acum asa cum se simtea Lituania", a adaugat ambasadorul.
La intrebarea de ce Romania se numara printre putinele tari din zona non-euro care apeleaza la fondurile de ajutorare puse la dispozitie de UE, diplomatul lituanian a explicat ca fiecare stat ia masurile pe care le considera eficiente.
"Fiecare tara trebuie tratata ca un caz separat, iar fiecare tara va apela la solutia pe care o considera necesara. in tot cazul, vorbim despre un proces in desfasurare. Imediat va fi deja luna aprilie, dar cine stie ce se va intampla pana in iunie", a declarat acesta.
Vladimir Jarmolenko a explicat si de ce opinia publica este reticenta fata de un ...
Alte articole despre: Romania simte Lituania, ambasador Vladimir Jarmolenko, imprumut fmi romania
Cat de grava este situatia din Romania?
Dupa discursul rostit de presedintele Romaniei Traian Basescu, luni, in fata Parlamentului, nu mai exista niciun dubiu cu privire la gravitatea situatiei economice.
Dupa mai multi ani de avant economic robust, cu rate de crestere ale PIB-ului de peste sapte procente, investitii straine directe masive si exporturi relativ bine dezvoltate, economia Romaniei este amenintata acum de o aterizare dura, scrie cotidianul german Tagesspiegel.
Ministrul de Finante, Gheorghe Pogea, se asteapta in primul trimestru al anului 2009 la o crestere de doar unu la suta. In ultima vreme, criza financiara internationala a redus masiv cererea pe cele mai importante piete externe ale Romaniei.
Germania, Franta si Italia au provocat probleme mari industriei romanesti de automobile si furnizorilor. Lunile trecute, 120.000 de romani si-au pierdut locul de munca, iar rata somajului ar putea creste anul acesta de la 5,3 la 7 procente.
Din cauza eliminarii investitiilor straine directe, a incasarilor mai mici la buget si a cheltuielilor sociale in crestere in conditiile somajului mai ridicat, Romaniei ii lipsesc banii pentru programe economice conjuncturale dupa modelul occidental, considera publicatia germana.
Cotidianul il citeaza pe Ariel Emirian, de la banca Societe Generale, care spune ca o prabusire economica a tarii este improbabila. "Nu cred intr-un crah financiar al Romaniei, nu este aceeasi situatie ca in Ungaria", declara acesta.
De asemenea, Tagesspiegel mai scrie ca ...
Alte articole despre: Romania situatie grava, criza Romania FMI
Letonia are nevoie de 5 miliarde euro de la UE si FMI
Letonia, confruntata cu o scadere accentuata a veniturilor bugetare, are nevoie de 5 miliarde euro (6,47 miliarde dolari) din partea Fondului Monetar International (FMI) si a Uniunii Europene, a declarat luni ministrul leton al finantelor, Atis Slakteris.
Analistii din cadrul ministerului finantelor estimeaza ca aceasta este suma necesara pentru depasirea unei crize economice, urmand ca solicitarea sa fie inaintata guvernului, iar apoi Fondului Monetar International si autoritatilor europene, a spus Slakteris citat de Reuters.
"Cred ca este o estimare realista. Ar fi nevoie de aproximativ 3 miliarde euro pentru sprijinirea economiei si 2 miliarde euro pentru reducerea deficitului bugetar si pentru cheltuielile guvernamentale", a mai spus acesta.
Slakteris considera ca guvernul ar trebui sa reduca din cheltuieli, pentru a evita ca deficitul bugetar sa ajunga in 2009 la 10% din produsul intern brut (GDP), sau 912,6 miliarde dolari. Oficialul a subliniat ca guvernul tinteste un deficit bugetar de 3% din PIB.
Guvernul leton ar urma sa discute luni masurile ce se impun pentru stabilizarea economiei, in baza carora Letonia va solicita ajutor financiar din partea FMI si a Comisiei Europene. Slakteris a mai spus ca sumele exacte nu au fost negociate inca, iar cele 5 miliarde euro reprezinta o estimare a ministerului finantelor.
Letonia si Estonia au intrat in recesiune dupa mai multi ani in care au inregistrat cresteri economice puternice, ambele fiind afectate de ...
Alte articole despre: letonia ajutor financiar, criza financiara, letonia Comisia Europeana
Economiile din Europa de Est in pericol, la 20 de ani de la caderea comunismului
Criza financiara, care a impins unele economii emergente spre marginea prapastiei, a dezvaluit inegalitati periculoase intre tarile din Europa de Est, la doua decenii dupa cadearea comunismului, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Tarile din Uniunea Europeana, impreuna cu cele din sudul Balcanilor, au intrat in recesiune din cauza crizei creditelor si au pierdut investitiile straine.
"Criza a scos la iveala slabiciunile acestor tari", a spus Erik Berglof, economistul sef al BERD, citat de Bloomberg. El a avertizat ca, pentru ca regiunea sa se intoarca la prosperitate, este nevoie de un angajament mai serios.
"Avem de invatat cateva lectii. Este clar ca modalitatea de a gestiona aceste scaderi este de a extinde programul de tranzitie, nu de a-l inlocui", a spus Berglof.
Cele 30 de tari emergente din Europa si Asia unde BERD are investitii se lupta sa scape de cea mai grava recesiune din momentul in care au adoptat regulile de piata libera. Banca a incercat sa limiteze impactul crizei financiare in aceste regiuni, convingand bancile vest-europene sa ramana pe aceste piete.
Potrivit BERD, Europa de Est a avut cel mai mult de suferit, din cauza integrarii pe pietele financiare ale marilor economii.
Eforturile de a ridica standardul de trai la nivelul Occidentului a incurajat un boom al creditarii, imprumuturi in exces si o tendinta de indatorare in monede straine, arata studiul BERD.
Din acest motiv, Fondul Monetar ...
Alte articole despre: economie Europa Est, Banca Europeana Reconstructie Dezvoltare, criza economica tari emergente
Cinci riscuri ce ameninta economiile din estul Uniunii Europene
O serie de date statistice favorabile din Europa centrala si de est sugereaza ca actuala criza economica ce a afectat intreaga regiune a inceput sa se tempereze, conform unei analize Reuters.
Riscurile economice persista
Riscul falimentului mai multor natiuni si al unui val de falimente bancare in Europa emergenta s-a mai redus, de cand Fondul Monetar International (FMI) a acordat ajutoare pentru Letonia, Ungaria, Romania, Ucraina si alte tari.
Insa degradarea economiei si cresterea cheltuielilor sociale au dus la scaderea veniturilor bugetare si la adancirea deficitelor publice.
Cresterea numarului de falimente si accentuarea ratelor de somaj ar putea duce la cresterea nivelului de credite neperformante pana la 10-20%, majorand presiunile asupra bancilor.
Cele mai multe guverne au reusit sa se imprumute din pietele internationale, in timp ce bancile cu detinere straina au beneficiat de injectii de lichiditate din tarile de origine, infuzii ce au permis extinderea creditarii, chiar daca la un ritm foarte lent.
Insa riscurile persista. Economistii sustin ca daca starea de criza dureaza mai mult decat se estimeaza si daca cererea de produse fabricate in Europa de Est nu se reia, se va ajunge la volatilitate valutara, incapacitate de plata si la retragerea investitorilor.
Reduceri bugetare masive
Problema imediata a tarilor din Europa Centrala si de Est este si cea care ar putea provoca cele mai mari dificultati in viitor, in contextul in care adancirea ..
Alte articole despre: criza Europa Est, criza financiara romania
Romania, afectata de criza din Letonia?
Caderea unei singure companii a dus la prabusirea unui sistem intreg, in cazul domeniului financiar. Se poate intampla la fel si in cazul Europei de Est, se intreaba analistii, uitandu-se cu atentie la Letonia, ale carei datorii externe au ajuns la 140% din PIB.
Preferata investitorilor straini la inceputul acestui deceniu, Letonia are, in prezent, un deficit bugetar apropiat de 25% din produsul intern brut, printre cele mai mari din lume.
Corectarea acestor bilanturi ar fi fost foarte dificila chiar si in conditii economice perfecte, insa criza a blocat investitiile straine si a provocat si o incapacitate de plata.
Pe langa problema evidenta pentru Letonia, criza din aceasta tara influenteaza statele din zona si nu numai. Estonia si Lituania au situatii macroeconomice si vulnerabilitati similare, precum si Bulgaria si Romania, sunt de parere analistii de la Forbes.
De asemenea, ar avea de suferit Suedia, mai multe banci din aceasta tara fiind expuse amplu in Balcani.
Economia Letoniei este tinuta "in viata" artificial. Desi s-a ajuns la un acord cu Fondul Monetar International, pentru un imprumut de 7,5 miliarde de euro, guvernul estimeaza o contractare de 18 procente, in 2009, comparativ cu anul precedent, acesta fiind unul dintre cele mai rapide ritmuri de scadere din intreaga lume.
Deocamdata, nu se stie daca Letonia o sa primeasca prima transa din imprumut, de 1,7 miliarde de euro, ce ar trebui sa intre in tara la sfarsitul lui iunie, din cauza ...
Alte articole despre: criza economica Letonia, Letonia influenteaza Europa
Bulgaria, oaia neagra a Balcanilor
Bulgaria se numara printre tarile europene cel mai grav afectate de criza economica, fiind in stare sa provoace daune imense principalilor sai investori straini.
Tara are un deficit de cont curent de 25% din produsul intern brut, cel mai mare dintre cele 80 de tari emergente monitorizate de Fitch Ratings.
Datoriile externe ale vecinilor din sud au ajuns la nivelul de 102% din PIB, iar preturile ameninta sa scada cu 50 de procente.
Analistii internationali sunt de parere ca situatia din Balcani este chiar mai proasta decat in tarile Baltice, avand in vedere ca Letonia, Lituania si Estonia beneficiaza de sprijin puternic din partea bancilor suedeze.
De altfel, primarul Sofiei, Boiko Borisov (foto), care este si lider al partidului de centru dreapta GERB, a declarat ca a mostenit "un colaps total al tarii", dupa ce a castigat alegerile, in fata socialistilor.
Fost antrenor de karate, Borissov a promis sa elimine coruptia si sa stopeze "explozia" deficitului bugetar.
Una dintre marile greseli ale Bulgariei a fost sistemul de schimb valutar fix, la fel ca Letonia. Astfel, analistii sunt de parere ca politica monetara a fost prea relaxata, in ultimul deceniu, pentru a acoperi nevoile unei cresteri economice masive.
"Situatia macroeconomica din Bulgaria este ingrozitoare", a spus Lars Christensen, reponsabil de pietele emergente la Danske Bank, citat de The Telegraph. "Investitiile straine s-au oprit. Scaderea economiei s-a accelerat in lunile mai si ...
Alte articole despre: situatie economica Bulgaria, scadere economica Bulgaria, criza economica Bulgaria
Vacanta sau bani la ciorap ca vine criza?
In urma cu noua luni, oficialii de la Bucuresti aveau o perspectiva de invidiat asupra viitorului economic al tarii: criza internationala nu va avea efecte asupra economiei si asupra cetatenilor.
Trei luni mai tarziu, in plin proces de formare a noului Cabinet, politicienii iesiti invingatori in cursa electorala vorbeau cu nonsalanta despre primul val al crizei, care a trecut peste Romania si care a provocat disponibilizari masive si scaderi dramatice in industria auto, siderurgie si sectorul imobiliar. Chiar si asa, previziunile pentru 2009 erau incurajatoare. Fitch spunea plus 1%, iar Banca Mondiala plus 3,2%, iar politicienii... nici nu mai are rost sa ne amintim.
In ianuarie, cand s-a facut primul buget pentru 2009, toata lumea - de la mic la mare, de la Boc pana la reprezentantii BNR si FMI- vorbea de o crestere economica pozitiva, de pana la 2,5%. Timpul a trecut, iar previziunile s-au inrautatit de la o saptamana la alta, astfel incat la sfarsitul primului trimestru, FMI ne prevestea o scadere a produsului intern brut de 4%, de neimaginat la vremea respectiva.
Astazi, o comprimare economica cu 4% face parte din cel mai optimist scenariu. Mugur Isarescu nu mai este convins ca Romania a depasit punctul cel mai de jos al crizei, iar consilierii si adjunctii sai vorbesc despre o inrautatire a situatiei in urmatoarele doua trimestre, astfel incat la sfarsitul anului, am putea raporta o scadere economica de 6%.
Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor, este si mai ...
Alte articole despre: criza economica Romania, masuri anticriza guvern, evolutie criza Romania
- Premiu de 1 milion de dolari la loto, nerevendicat
- Considerat in coma timp de 23 de ani, un belgian a fost tot timpul constient
- Nu-l pupa pe Mos Craciun, ar putea avea gripa porcina!
- Twitter, echivalentul cocainei pentru internauti
- Orice pentru a vinde (Galerie Foto)
- Torturi de divort (Galerie Foto)
- Un pilot care a aterizat de urgenta a salvat toti pasagerii
- Asigurarea de viata nu acopera accidentele de masturbare
- Timisoara intra in Cartea Recordurilor cu cea mai mare lampa din lume
- O forma misterioasa de diabet o condamna la o viata in spital
Copyright © 2009 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt ©Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.