Uniunea Europeana a majorat cu 75 miliarde de euro fondul aflat la dispozitia FMI pentru ajutorarea statelor membre care au nevoie urgenta de suport financiar, a anuntat vineri, la Bruxelles premierul Emil Boc, dupa Consiliul European de primavara.
"S-a discutat despre majorarea fondului de criza aflat la dispozitia Fondului Monetar International, pentru a putea sprijini acele economii care au nevoie de o asemenea interventie financiara, contributia Uniunii Europene va fi de 75 de milioane de euro, evident, urmand sa fie corelate si cu contributiile altor state din afara Uniunii Europene, care fac parte din Fondul Monetar International", a declarat premierul Emil Boc, potrivit unui comunicat al Guvernului remis Ziare.com.
Potrivit primului-ministru, Romania si-a atins obiectivele propuse pentru summit-ul UE: finantarea proiectelor economice din pachetul comunitar de cinci miliarde de euro, includerea referirii cu privire la modul in care bancile-mama vor sprijini bancile-filiale si includerea si mentinerea Republicii Moldova in parteneriatul estic, care urmeaza a fi relansat la Summit-ul UE programat pentru inceputul lunii mai, cel mai probabil la Praga.
In plus, seful Guvernului a subliniat ca masurile economice propuse in cadrul reuniunii - relansarea creditarii, sprijinirea sectorului bancar, investitiile si pachetul de 5 miliarde de euro - "au in vedere mentinerea si crearea de noi locuri de munca".
Democrat-liberalii promit ca, daca vor ajunge la guvernare, vor pune la dispozitia familiilor din Romania care s-au imprumutat la banci pentru a construi o casa un fond de interventii de urgenta.
"Stim ca la aceasta ora sunt peste 500.000 de oameni, de familii care au credite de peste 10.000 euro si, in functie de evolutia in continuare a crizei, am pregatit un program de prevenire a pierderii locuintelor datorita incapacitatii de plata determinate de cresterea costului creditelor, prin formarea unui fond pentru interventii de urgenta, iar eligibile vor fi persoanele din clasa mijlocie", a declarat la Constanta, Theodor Stolojan, scrie Evenimentul Zilei online.
PD-L va discuta mai intai cu bancile pentru a le propune sa extinda perioada de rambursare a creditului "astfel incat ratele plus dobanda sa se incadreze din nou in veniturile pe care le au oamenii".
Daca bancile nu vor fi de acord, "va trebui sa intervenim cu un program pentru ca oamenii sa nu-si piarda locuintele".
In acest fel PD-L doreste sa incurajeze in continuare programul de constructii de locuinte "atat cele sociale, cat si constructia de locuinte pentru familiile din clasa medie si care pot apela la credite".
Prim-vicepresedinele Theodor Stolojan a explicat ca nu este o subventie, "practic datornicul ramane in contact cu banca lui, isi achita creditele si costul crescut al creditului fata de banca, iar noi venim cu diferenta pe care nu o poate suporta si se obliga fata de stat sa o ...
Categorie: Alegeri parlamentare 2008 684 vizite [ Ziare.com ]
Consiliul de supraveghere al Fondului Proprietatea a decis declansarea executarii silite a statului roman, pentru nedepunerea integrala a capitalului social subscris in cadrul unei majorari anterioare.
"Dupa ce Fondul Proprietatea a adresat doua somatii consecutive actionarului care a subscris actiuni, dar nu le-a varsat integral, in cazul acesta Ministerul Finantelor Publice, s-a luat decizia de a purcede la declansarea executarii silite, care obliga statul la depunerea integrala a capitalului social subscris", a declarat pentru The Money Channel, Mircea Ursache, presedintele consiliului.
Prin executarea silita, statul va fi actionat in instanta, urmand ca in cazul in care nu-si depune capitalul integral sa-i fie retras dreptul de vot pentru pachetul de actiuni aferent capitalului nevarsat, ceea ce ar diminua totodata si scaderea capitalului Fondului Proprietatea.
Suma datorata de Ministerul Finantelor Publice (MFP) Fondului Proprietatea, privind capitalul social subscris si nevarsat, a scazut de la 561,27 milioane lei, la sfarsitul anului trecut, la 519,39 milioane lei, la finalul lunii septembrie, pe fondul incasarii unor sume suplimentare de la MFP.
Astfel, Ministerul de Finante, actionarul majoritar al Fondului, care detine 63% din capital, trebuie sa subscrie 519,39 de milioane de actiuni, restul de capital ramas nevarsat.
De asemenea, Mircea Ursache mai crede ca statul se afla intr-o situatie de incompatibilitate atat la Fondul Proprietatea, cat si la ...
Guvernul intentioneaza sa modifice participatiile la Fondul Proprietatea ale celor cu proprietati si bunuri confiscate de regimul comunist, din cauza infiintarii companiilor energetice la care Fondul este proprietar.
Fondul Proprietatea nu va mai avea actiuni la companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova, conform unui proiect de ordonanta de urgenta, informeaza Jurnalul National.
Proiectul prevede ca "actiunile detinute de Fondul Proprietatea la societatile comerciale care se reorganizeaza potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta si filialele lor, dupa caz se compenseaza in echivalent valoric cu actiuni detinute de statul roman (...)". Alineatul al treilea spune si el ca participatiile care se dau FP in compensare se aproba prin hotarare de guvern.
Mircea Ursache, presedintele AVAS, a declarat pentru "Jurnalul National" ca, in cazul in care acest lucru se intampla, statul va avea procese cu toti cei 2.589 de actionari minoritari ai FP, deoarece companiile energetice sunt cel mai important activ al FP.
Presedintele Traian Basescu a trimis, vineri, Senatului spre reexaminare o lege privind Fondul pentru mediu, pentru a fi corelata cu dispozitiile legii privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea si care se afla in prezent la CCR.
Seful statului s-a adresat presdintelui Senatului, Mircea Geoana, cerand reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului 25/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Legea a fost adoptata de Parlamentul Romaniei la data de 8 septembrie si transmisa spre promulgare la data de 21 septembrie, actul normativ aducand modificari si completari dispozitiilor legale referitoare la atributiile Administratiei Fondului pentru mediu si la utilizarea sumelor provenind din Fondul pentru mediu.
Seful statului arata ca Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pe 15 septemvbrie contine, la randul sau, dispozitii care modifica si completeaza in mod diferit aceleasi prevederi ale Ordonantei 196/2005.
Avand in vedere aceste aspecte, presedintele trimite Parlamentului acest act normativ "pentru coerenta legislativa si pentru a evita confuziile create de modificarea succesiva ..
Deputatii au adoptat marti, cu unanimitate de voturi, OUG privind masurile de implementare a programului "Prima Casa", Camera Deputatilor este for decizional in acest caz.
Ordonanta de urgenta a Guvernului privind implementarea programului "Prima Casa" a fost adoptata tacit de Senat la 29 septembrie, dupa ce senatorii nu au reusit sa o voteze in trei sedinte.
Astfel, senatorii au reluat la 28 septembrie votul final pe OUG privind "Prima casa", proiectul de admitere a ordonantei primind doar 40 de voturi pentru, noua abtineri si 16 voturi impotriva, fiind astfel respins din cauza lipsei unui minim de 69 voturi pentru.
Tot astfel, in sedinta din 23 septembrie nu s-a intrunit numarul de voturi suficient pentru adoptarea sau respingerea proiectului "Prima Casa", lege organica, dupa ce o situatie similara a avut loc si pe 7 septembrie, cand, desi raportul comisiei sesizate in fond a obtinut 72 voturi pentru, 19 impotriva si 7 abtineri si a fost aprobat, proiectul de lege de aprobare a Ordonantei a intrunit doar 67 de voturi in favoare, 9 abtineri si 20 impotriva.
Dan Voiculescu, vicepresedinte al Senatului Romaniei, i-a rugat pe parlamentari sa adopte initiativa legislativa prin care sunt eliminate pensiile speciale ale senatorilor si deputatilor pentru a reduce arsenalul de manevra al curentului populist, care are reprezentanti la varf in ierarhia statului roman.
"Conform obligatiilor asumate fata de Fondul Monetar International, pana la sfarsitul anului in curs, in Romania trebuie sa se aplice o lege unica a pensiilor. Prin efectul acestei legi unice, toate categoriile de pensii vor fi reglementate in mod unitar si coerent, avand la baza principiul contributivitatii. Astfel, independent de retorica populista din actuala campanie electorala prezidentiala, si pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi, in mod necesar si firesc, eliminate.
In acest context, consider ca adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, in unanimitate si in regim de urgenta, a masurii de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor ar constitui un important semnal de responsabilitate si normalitate al forului legislativ", a declarat miercuri vicepresedintele Senatului.
Dan Voiculescu a reiterea ideea ca in ultimii ani Parlamentul a reprezentat unica institutie capabila sa limiteze tendintele autoritariste ale actualului Presedinte.
"Din acest motiv, i-a devenit principal adversar, fiind subiectul predilect al invectivelor prezidentiale. Treptat, s-a produs o scadere constanta a increderii populatiei in forul legislativ, situatie alarmanta, ...
Liderul social-democrat Adrian Nastase, crede ca PSD va redeveni o forta in Romania daca isi va rezolva cat mai rapid problemele de fond cu care se confrunta.
"Una din problemele noastre de fond este legata de intarirea organizatiilor acolo unde nu s-au obtinut rezultate foarte bune.
Acolo unde sunt rezultate mai slabe in alegeri, dar exista potential, trebuie sa alegem oameni care pot performa mai mult", sustine liderul social democrat pe blogul personal.
Drept urmare, Adrian Nastase propune ca acolo unde trebuie schimbate metodele de actiune, modificarile sa se faca urgent.
"In 2007, 2008 si 2009, una din marile noastre probleme a fost slaba mobilizare, inclusiv in zonele conduse de primarii PSD (este vorba de un minus al intregului judet, si nu doar in colegiul in care am candidat)", mai crede deputatul PSD.
Si ca exemplu de o asemenea schimbare a dat organizatia locala PSD Prahova, unde a fost schimbat presedintele.
"O astfel de schimbare a avut loc, sper, in Prahova. Mircea Cosma, presedinte al Consiliului judetean, are experienta si autoritatea necesare pentru a relansa activiatatea organizatiei. Cu o singura conditie : toti membrii si simpatizantii partidului sa mearga in aceeasi directie, solidar", a mai declarat Nastase.
Actionarii Fondului Proprietatea vor decide, in 27 iulie, in legatura cu eventuala vanzare, "impreuna sau separat", a participatiilor detinute la trei companii controlate de grupul energetic ceh CEZ pe piata romaneasca, in urma suplimentarii ordinii de zi a AGA.
Astfel, pe ordinea de zi a adunarii generale extraordinare a actionarilor (AGEA) de la sfarsitul acestei luni a fost adaugata, la punctul 7, decizia "referitoare la vanzarea, impreuna sau separat, a pacheter de actiuni detinute de Fondul Proprietatea la CEZ Distributie, CEZ Vanzare si CEZ Servicii".
La punctul 8 al ordinii de zi se afa si o hotarare legata de mandatarea directoratului Fondului pentru semnarea tuturor documentelor legate de vanzarea pachetelor de actiuni la cele trei companii.
Fondul Proprietatea detine 30% din actiunile CEZ Distributie SA, 30% din CEZ Vanzare SA si 12% din CEZ Servicii SA.
Grupul ceh CEZ a.s. detine 51% din CEZ Distributie, 51% din CEZ Vanzare si 51% din CEZ Servicii.
La toate cele trei companii controlate de CEZ mai este actionar, pe langa grupul cehesc si Fondul Proprietatea, compania Electrica SA, cu detineri de 19% din CEZ Distributie, 19% din CEZ Vanzare si 37% din CEZ Servicii.
Fondul Proprietatea are in portofoliu participatii la 88 de companii, cele mai multe din domeniul energetic, astfel ca o eventuala iesire din actionariatul celor trei companii ar reduce numarul de detineri la 85.
De altfel, Fondul Proprietatea a anuntat pentru miercuri o conferinta ...
Plenul Senatului a adoptat luni, cu 72 de voturi pentru si o abtinere, Ordonanta de urgenta privind infiintarea Fondului Roman de Contragarantare. Legea merge la Camera Deputatilor, for decizional.
Fondul este o institutie financiara nebancara al carei scop este sa acopere maxim 80% din riscurile financiare ce decurg din garantarea creditelor si altor instrumente financiare obtinute de persoane juridice romane. Capitalul social initial este de 400 de milioane lei.
Ministrul intreprinderilor Mici si Mijlocii, Constantin Nita, declara in martie ca vrea ca pana la 8.000 de firme sa beneficieze de garantii in 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri.
"Prin infiintarea fondului de contragarantare, dam posibilitatea sa creasca si mai mult numarul acestor garantii. Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garantii de 600-700 milioane euro si, in general, prin infiintarea unui fond de contragarantare, pana la cinci ori mai multe firme pot accesa garantii", a spus Nita.
Uniunea Europeana afirma ca ar putea dubla pana la 50 de miliarde de euro ajutorul de urgenta pentru statele membre care au nevoie imediata de sustinere financiara.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca are incredere ca se va ajunge la un acord la capatul celor doua zile ale summit-ului european de la Bruxelles, transmite BBC.
Intre timp, liderii UE au rezistat presiunilor exercitate de Statele Unite care doresc suplimentarea ajutoarelor guvernamentale pentru a stimula economiile afectate de criza.
Ei au declarat ca accentul trebuie pus pe reformarea sistemului financiar mondial. De asemenea, ei isi propun sa suplimenteze resursele financiare ale Fondului Monetar International pentru ca acesta sa poata ajuta tarile aflate in dificultate.
Summitul de la Bruxelles, care si-a inceput lucrarile joi, are loc in contextul in care principalele economii ale lumii se pregatesc pentru summitul G20 din luna aprilie, de la Londra.
Barroso a afirmat ca dublarea fondului de urgenta la 50 de miliarde de euro va fi "un bun semnal ca UE este gata sa dea dovada de solidaritate si sustinere ... tarilor care au nevoie".
Acest fond de urgenta este destinat exclusiv statelor membre ale UE din afara zonei euro.
Ungaria si Letonia au primit deja 10 miliarde de euro pentru a putea face fata crizei care le-a afectat balantele de plati.
Romania este al treilea stat membru al UE care solicita un imprumut.
I.O.
Fondul Proprietatea ar putea da in judecata Ministerul Finantelor Publice (MFP) pentru a recupera cele 560 milioane lei subscrise la capitalul social si nevarsate de catre minister, au declarat surse apropiate Fondului.
"O alta posibila reglare a capitalului subscris si varsat este ca MFP sa emita o Ordonanta de Urgenta prin care sa anuleze actiunile detinute de stat in contul celor 560 milioane lei", au mai spus sursele.
Conducerea Fondului vrea sa acorde dividende in valoare de 2 bani pe titlu din profitul aferent anului 2008, valoare tripla fata de dividendele platite din profitul pe 2007.
Distribuirea de dividende este conditionata, insa, de acceptul actionarilor de a reduce capitalul social al Fondului si schimbarea politicii contabile, prin adoptarea celei impuse de Ordinul CNVM care prevede ca pierderile din scaderea valorii participatiilor din portofoliu sa fie reflectate in capitalurile proprii si nu in contul de profit si pierdere.
Fondul Proprietatea (FP) va propune actionarilor in cadrul Adunarii Generale de la sfarsitul lunii aprilie reducerea cu 24% a capitalului social prin scaderea valorii nominale a actiunii pana la 0,76 lei, de la 1 leu, pentru a putea distribui actionarilor dividende din profitul anului trecut.
Ministerul Finantelor detine in prezent 68,28% din actiunile Fondului Proprietatea.
Liderii Uniunii Europene (UE) ar putea decide saptamana aceasta sa puna la dispozitia partenerilor estici afectati de dificultati financiare suma suplimentara de 10 miliarde euro, potrivit declaratiilor de miercuri ale unor surse apropiate presedintiei cehe a UE, scrie AFP.
Un proiect de lege ce va fi inaintat aprobarii liderilor europeni in cadrul unui summit de la Bruxelles mentioneaza ca reprezentantii "Comisiei Europene si ai Consiliului (organism ce reprezinta statele membre ale UE) urmeaza sa analizeze fara sa mai astepte posibilitatea de a majora plafonul mecanismului european de sustinere a balantei de plati".
Mecanismul european este destinat sustinerii in caz de urgenta a tarilor membre ale UE, dar care nu fac parte si din zona euro.
Surse avizate, apropiate Cehiei, ce asigura presedintia rotativa a Uniunii Europene, declarasera la sfarsitul saptamanii trecute ca vor decide majorarea portofoliilor pentru sprijinul de urgenta disponibil pentru statele UE din afara zonei euro, portofolii majorate deja de la 12 la 15 miliarde euro.
Dupa Letonia si Ungaria, Romania negociaza in prezent cu Uniunea Europeana si cu Fondul Monetar International (FMI) acordarea unui credit, potrivit unor surse guvernamentale, citate marti de NewsIn.
Ministerul de Externe va cere la urmatoare rectificare bugetara suplimentarea cu 2,5 milioane lei a fondurilor pentru situatii de urgenta.
Proiectul de buget al MAE, care a fost dezbatut si avizat favorabil miercuri de Comisiile reunite de politica externa ale Parlamentului, prevede ca 60% din cele 9,6 milioane de lei, reprezentand venituri proprii ale Ministerului de Externe, sa fie utilizate pentru situatii de urgenta cu care se confrunta romanii de peste hotare, informeaza NewsIn.
Pe de alta parte, ministerul mai are in vedere un fond nebugetat de 2,5 milioane de lei, care sa completeze veniturile din taxe de urgenta.
"Fondul de 9,6 milioane de lei provine din aplicarea unei legi aprobate la sfarsitul anului trecut, care sporeste taxa consulara de la 6 la 10 euro pentru serviciile efectuate in sistem de urgenta. MAE retine 100% din aceasta taxa de urgenta. 40% va fi utilizat pentru a angaja personal pe plan local, acolo unde este nevoie, iar 60% din fonduri vor fi folosite pentru a solutiona cazuri extreme, precum repatrieri de cadavre, numai in conditiile in care familia nu are alta alternativa. Pentru utilizarea acestor 9,6 milioane exista proceduri stricte", a explicat in fata Comisiilor reunite de politica externa ale Senatului si Camerei Deputatilor, Victor Micula, secretarul general al MAE.
"Mai exista un fond nebugetat de 2,5 milioane lei, care ar urma sa completeze ceea ce obtine MAE din taxele de urgenta si care ar urma sa fie reintregit la intervale ...
In perioada martie-decembrie 2008 au fost inregistrate la Depozitarul Central 434 de cesiuni cu actiuni ale Fondului Proprietatea, pentru un volum total de 1.031.490.971 de titluri cesionate, care reprezinta 7,24% din capitalul social al Fondului.
Vanzarea actiunilor Fondului Proprietatea este permisa incepand cu luna martie 2008, informeaza NewsIn.
Persoanele care la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta 81/2007 erau actionari ai Fondului Proprietatea au avut optiunea de a solicita, in termen de sase luni, incepand din 1 octombrie 2007, conversia actiunilor, in limita unui plafon de 500.000 lei, in titluri de plata.
Astfel, in perioada ianuarie - decembrie 2008 au fost realizate 1.746 de conversii din actiuni FP in titluri de plata, iar ca urmare a acestor conversii, 1.667 de actionari au iesit din actionariatul Fondului.
Numarul de actiuni convertite in titluri de plata a fost de 132.953.346, reprezentand 0,93% din numarul total de actiuni emise de Fondul Proprietatea.
In acelasi timp, anul trecut au fost inregistrate la Depozitarul Central 1.158 de titluri de conversie, reprezentand actiuni FP, si au rezultat 1.051 de actionari noi ai Fondului. Numarul de actiuni atribuite noilor actionari a fost de 2.607.785.883, reprezentand 18,31% din numarul total de actiuni emise de FP.
Actionariatul Fondului Proprietatea includea, la 31 decembrie 2008, 29 de firme, care detineau peste 659,48 milioane de actiuni, echivalent cu 4,63% din capitalul social al ..