Ministrii de finante ai Uniunii Europene vor sustine o solicitare din partea FMI de a i se dubla fondurile, pentru a dispune de 500 miliarde de dolari cu care sa ajute tarile serios afectate de criza financiara globala.
Informatia reiese dintr-un document de pregatire a pozitiei UE pentru summitul G20 de la Londra, informeaza Reuters.
"Este esential ca FMI sa dispuna de mijloace financiare adecvate pentru a putea asista tarile afectate in mod deosebit de actuala criza", se afirma in documentul ce va fi aprobat de ministrii de finante din UE in cursul reuniunii lor de marti, de la Bruxelles.
Sustinerea din partea ministrilor de finante ai UE vine in intampinarea solicitarii Washingtonului de a se oferi un raspuns global coordonat, pentru stimularea cererii si scoaterii economiilor din recesiune.
Marea Britanie, Germania si Franta au anuntat ca sunt pregatite sa ofere mai multi bani Fondului Monetar International, pentru ca acesta sa poata ajuta tarile sarace sa treaca prin criza.
Cu doar patru zile inainte de summit-ul G20 in Londra, guvernele celor mai puternice economii din Europa au anuntat ca Uniunea Europeana va furniza 75 de miliarde de dolari fondului, in plus fata de cele 100 de milioane de dolari deja promise, relateaza Bloomberg.
In luna aprilie, grupul celor mai dezvoltate 20 de natiuni a promis ca va tripla fondurile FMI, pana la 750 de miliarde de dolari.
"Europa ar trebui sa fie un exemplu in acest sens si faca mai mult pentru a se atinge tinta", a declarat ministrul Finantelor din Marea Britanie, Alistair Darling. "FMI are nevoie de bani pentru sprijini pietele emergente si tarile cu venituri mici, grav afectate de criza economica", a adaugat Darling.
Marea Britanie, care a promis deja 15 miliarde de dolari, este pregatita sa mai ofere 11 miliarde de dolari, in timp ce Germania va contribui cu 25,03 miliarde de euro iar Franta cu 18,45 de miliarde de euro.
Potrivit oficialilor FMI, economia mondiala nu se poate redresa daca nu se vor continua programele de sprijin financiar. Directorul general adjunct al Fondului Monetar International, John Lipsky, a declarat ca ultimele date arata ca expansiunea economiei, in urmatorul an, este conditionata de continuarea masurilor de relansare economica asumate de guvernele statelor din G20.
Letonia risca sa piarda 600 milioane euro din partea Fondului Monetar International (FMI), daca nu o sa incheie in doua zile un acord cu Fondul, a spus miercuri o purtatoare de cuvant a guvernului leton, scrie AFP.
Premierul leton Valdis Dombrovskis considera ca FMI a impus o serie de noi conditii Letoniei, pentru acordarea de noi imprumuturi, care sunt dificil de indeplinit.
Letonia a primit deja aprobarea din partea Uniunii Europene (UE) pentru a primi o suma suplimentara de 1,2 miliarde euro, insa FMI nu a aprobat inca acordarea unei transe de 200 milioane euro, pe care a amanat-o inca de anul trecut.
Aceste imprumuturi fac parte dintr-un pachet de 7,5 miliarde euro, al carui scop a fost salvarea economiei letone.
"Discutiile cu creditorii sunt dificile iar conditiile impuse de FMI sunt destul de dure", a declarat primul ministru leton, la postul public de radio.
Acesta a refuzat insa sa ofere detalii legate de conditiile impuse de Fond.
Dombrovskis a precizat ca Letonia detine momentan fonduri suficiente si s-ar putea descurca fara fondurile FMI, insa are nevoie de sustinerea Fondului pentru aplicarea intregului program de revenire economica.
Letonia este dependenta de imprumuturi externe pentru a-si finanta deficitul bugetar si pana in acest moment a evitat luarea unor masuri prea dure pentru a castiga increderea creditorilor straini.
Guvernul leton a decis reducerea bugetului cu 500 milioane lati, precizand ca va lua astfel de masuri si in ...
Franta a semnat o intelegere pentru a acorda un imprumut de 11,1 miliarde de euro Fondului Monetar International, ca parte a unui efort comun al Uniunii Europene de a spori fondurile intitutiei cu 75 de miliarde de euro.
De asemenea, Franta va furniza 670 de milioane de DST (drepturi speciale de tragere - moneda FMI) fondului PRGF-ESF, care ofera imprumuturi celor mai sarace state, relateaza Bloomberg.
Majorarea resurselor FMI-ului a fost hotarata in luna aprilie, in timpul summit-ului G20. Banii vor fi utilizati pentru acordarea unor imprumuturi tarilor cu probleme financiare, amenintate de intrarea in insuficienta de plata, din cauza crizei economice.
De altfel, grupul celor mai dezvoltate 20 de tari au cazut de acord, sambata, sa continue reformele fiscale si monetare pana in momentul redresarii totale a economiei mondiale si sa restructureze Fondul Monetar International.
Totusi, G20 nu a dat detalii despre reformele ce vor fi aplicate FMI-ului, reprezentantii grupului spunand ca este vorba despre un "progres substantial". Detaliile vor aparea, cel mai probabil, in urma summit-ului G20 din Pittsburgh, de la sfarsitul lunii septembrie.
Romania spera la o plata anticipata sau la o crestere a fondurilor deja aprobate de Fondul Monetar International (FMI), iar in aceeasi situatie se afla si Ucraina, Serbia, Belarus si Letonia.
Citand persoane apropiate Fondului, cotidianul german Handelsblatt scrie ca cel putin 10 state est-europene discuta cu FMI despre contractarea urgenta de imprumuturi de miliarde de euro pentru sustinerea economiilor lor, grav afectate de criza.
Handelsblatt arata ca majoritatea factorilor de decizie ai Fondului sunt in favoarea acordarii imprumuturilor, din cauza impactului crizei asupra acestor tari. Guvernul ungar nu a decis inca daca are nevoie de fonduri suplimentare.
"O decizie privind aceste cereri se va lua cat mai curand", a spus o sursa citata de Handelsblatt.
Romania a ajuns in luna martie la un acord pentru o finantare totala de 19,95 miliarde euro pe o perioada de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la Fondul Monetar international (FMI), 5 miliarde euro de la Comisia Europeana (CE), 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI) si International Finance Corporation (IFC).
Banii de la FMI merg la Banca Nationala a Romaniei (BNR), pentru sustinerea rezervei valutare, sumele de la CE si Banca Mondiala sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru banci, in vederea sustinerii creditarii.
FMI a acordat ..
Premierul Emil Boc a negat ca Romania intentioneaza sa solicite Fondului Monetar International majorarea fondurilor imprumutate, dupa ce au aparut zvonuri ca tara noastra spera la o plata anticipata sau la o crestere a sumei deja aprobate de FMI.
"In politica economica nu s-a schimbat nimic de ieri pana azi, tot ce a fost valabil ieri este valabil si astazi. Asteptam evaluarea oficiala a economiei la sase luni si vom face o analiza la sange.
Deocamdata nu avem in vedere majorarea cotei unice de impozitare si a TVA sau modificarea indicatorilor macroeconomici", a spus Boc, potrivit Evenimentul Zilei.
Citand persoane apropiate Fondului, cotidianul german Handelsblatt scrie ca cel putin 10 state est-europene discuta cu FMI despre contractarea urgenta de imprumuturi de miliarde de euro pentru sustinerea economiilor lor, grav afectate de criza.
Handelsblatt arata ca majoritatea factorilor de decizie ai Fondului sunt in favoarea acordarii imprumuturilor, din cauza impactului crizei asupra acestor tari. Guvernul ungar nu a decis inca daca are nevoie de fonduri suplimentare.
omania a ajuns in luna martie la un acord pentru o finantare totala de 19,95 miliarde euro pe o perioada de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la Fondul Monetar international (FMI), 5 miliarde euro de la Comisia Europeana (CE), 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI) si ...
Guvernele trebuie sa fie pregatite sa utilizeze fonduri publice pentru a sustine pietele financiare in criza, a declarat miercuri un oficial al Fondului Monetar International (FMI), mentionand ca politica monetara ar putea fi mai putin eficienta in actuala criza a creditelor, scrie Reuters.
Este cea mai directa recomandare facuta de FMI guvernelor, de a fi pregatite sa intervina in paralel cu masurile luate de bancile centrale pentru a adauga lichiditate si a calma pietele.
Cu toate acestea, directorul managerial FMI, John Lipsky, a subliniat ca nu sustine o politica de ajutorare a companiilor cu probleme.
"Trebuie sa luam in seama toate optiunile, inclusiv posibila folosire a fondurilor publice pentru protejarea sistemului financiar", a spus Lipsky intr-un discurs tinut in fata Peterson Institute for International Economics.
"In timp ce nu sustin utilizarea fondurilor contribuabililor pentru banci individuale, consider ca rolul interventiilor din sectorul public va fi foarte important dupa ce solutiile din piata vor fi epuizate".
FMI s-a aratat, de asemenea, gata sa utilizeze propriile fonduri, in cazul in care va fi necesar, pentru a ajuta tarile sa diminueze impactul crizei, insa pentru moment coopereaza cu alte institutii internationale, precum Forumul pentru Stabilitate Financiara, pentru a lua masuri de redresare a sistemului financiar.
Rugat sa ofere detalii legate de folosirea fondurilor publice, Lipsky a spus ca "ideea ar fi potrivita in ...
Franta si Marea Britanie au anuntat sambata la Istanbul ca au decis sa acorde ajutoare de 4 miliarde dolari pentru tarile sarace, din cota primita de la FMI in cadrul alocarii generale de 250 miliarde dolari.
"Este o suma redusa in comparatie cu nevoile, care se ridica la 17 miliarde dolari, insa reprezinta un angajament important", a declarat ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, potrivit AFP.
Franta si Marea Britanie au decis sa acorde celor mai sarace tari o parte din drepturile speciale de tragere (DST) primite la majorarea generala a drepturilor, cu 250 miliarde dolari, decisa in cadrul summitului G20 de la Londra din aprilie, precizeaza un comunicat comun.
Drepturile speciale de tragere reprezinta moneda virtuala a Fondului Monetar International (FMI) si sunt calculate in raport cu un cos valutar format din dolar, yen, lira sterlina si euro. Tranzactiile in interiorul FMI sunt calculate in DST.
Sprinijul va veni sub forma a doua imprumuturi de cate 2 miliarde dolari, din partea Frantei si a Marii Britanii, catre un fond special al FMI destinat finantarii tarilor sarace, mai precizeaza comunicatul.
Planul de redistribuire a DST-urilor a fost aprobat in aprilie de Grupul celor 20, al celor mai importante state industrializate si emergente, ca mod de a injecta lichiditati in sistemul financiar global, intr-un moment in care rezervele internationale ale statelor sunt folosite pentru lupta impotriva crizei.
Categorie: Fonduri Europene 904 vizite [ Ziare.com ]
Liderii mondiali nu au putut ajunge la un acord, in cadrul discutiilor purtate in intalnirea FMI, cu privire la cat at trebui sa cedeze tarile bogate celor mai sarace in problema rolului international al Fondului.
FMI, care a imprumutat peste 50 miliarde de dolari catre economiile emergente din intreaga lume, a declarat ca are nevoie de mai multe resurse pentru a putea sustine refacerea economica mondiala dar si pentru a putea preveni aparitia unor crize similare, informeaza Reuters.
Insa acest lucru depinde de marirea prerogativelor pentru tarile in dezvoltare si acordarea unor drepturi sporite in cadrul institutiei.
Principalele economii in dezvoltare solicita o astfel de marire a reprezentativitatii in FMI, care sa mearga pana la 7 procente in plus, reprezentativitate transferata dinspre economiile deavoltate.
"Nu putem decat spera ca tarile supra-reprezentate vor constientiza ca afecteaza structura Fondului daca incearca sa intarzie sau sa blocheze aceasta reforma", a declarat ministrul finantelor brazilian, Guido Mantega.
Acesta a explicat ca Fondul are nevoie de o astfel de schimbare a structurii de conducere, astfel incat sa poata fi privit ca o "institutie europeano-americana si sa devina cu adevarat o institutie multilaterala".
Grupul celor 20 de tari dezvoltate au ajuns la un acord, cu ocazia summitului din Pittsburg de luna trecuta, in privinta unui transfer al puterii care cumuleaza 5 procente, catre tari sub-reprezentate precum China.
Insa ...
FMI a alocat Romaniei Drepturi Speciale de Tragere (DST) in valoare de 1,19 miliarde de dolari, urmand ca pe 9 septembrie sa puna la dispozitie alte 227 milioane de dolari printr-o alocare speciala, intr-un program menit sa furnizeze lichiditate pentru rezervele valutare.
"O alocare generala de DST-uri, in valoare de 250 miliarde dolari, a devenit efectiva vineri, 28 august. Alocarea este menita sa furnizeze lichiditate sistemului economic mondial prin suplimentarea rezervelor valutare ale statelor membre ale FMI", arata un anunt al Fondului Monetar International (FMI).
Alocarea generala de DST-uri a fost facuta pentru 186 de state membre ale FMI, proportional cu cotele lor actuale in cadrul Fondului, care sunt calculate in functie de ponderea tarilor in economia globala.
In cadrul acestei alocari generale, Romania poate dispune, de vineri, de 1,19 miliarde dolari (763,7 milioane DST).
"Separat, FMI mai pune la dispozitie o alocare unica de DST-uri, care a intrat in vigoare pe 10 august 2009 si care va intra in vigoare pe 9 septembrie 2009. Totalul in cadrul acestei alocari speciale se ridica la 21,5 miliarde DST, respectiv 33 miliarde dolari", se mai precizeaza in anuntul FMI.
Romania are in desfasurare un acord extern de finantare, in cadrul caruia FMI s-a angajat sa imprumute statul cu aproape 13 miliarde euro.
Statele pot folosi aceste alocari pentru rezervele valutare, prin operatiuni de tip swap.
DST reprezinta moneda virtuala a Fondului Monetar ...
Categorie: Fonduri Europene 281 vizite [ Ziare.com ]
Proiectul Fondului Monetar International (FMI), de a lansa prima sa emisiune de obligatiuni, a sedus multe state emergente, ce vad aceasta initiativa ca o modalitate de a-si diversifica rezervele valutare, in detrimentul dolarului.
Dupa acordul din aprilie al grupului G20, al celor mai importante state industrializate si emergente, privind majorarea fondurilor FMI cu 500 miliarde dolari, fiecare stat in parte va trebui sa participe la operatiunea Fondului, care, pentru prima data in istoria sa, va lansa o emisiune de obligatiuni, reiese dintr-o analiza AFP.
"Personalul FMI va prezenta consiliului de administratie documentele necesare pentru a facilita emisiunea de obligatiuni, cat mai curand", a subliniat miercuri directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
In primele doua saptamani si-au manifestat deja dorinta de a participa la aceasta operatiune trei actori economici foarte importanti - Rusia, China si Brazilia.
Rusia si Brazilia doresc titluri in valoare de 10 miliarde dolari, in timp ce China s-a aratat interesata sa investeasca 50 de miliarde de dolari in acest sens.
Alti membri importanti ai G20 le vor urma exemplul, precum India sau Arabia Saudita, scrie AFP.
Obligatiunile vor fi denominate in Drepturi Speciale de Tragere (DST), a caror valoare este fixata la un cos de valute, iar in acest cos de valute, cotatia dolarului conteaza doar in proportie de 41%.
Banca centrala a Rusiei a anuntat miercuri ca va finanta achizitia de obligatiuni FMI ..
Bulgaria nu este in discutii pentru un imprumut de la Fondul Monetar International, potrivit unor oficiali din guvern.
Desi din ce in ce mai multi economisti sunt de parere ca Bulgaria va urma exemplul Ungariei, Letoniei, Serbiei, Romaniei si Poloniei si va accesa fondurile FMI, cateva surse din guvern au negat acest lucru, potrivit Reuters.
Miercuri, misiunea FMI isi va incheia vizita la Sofia, unde a evaluat dezvoltarea economica a Bulgariei. "Nu exista nici o schimbare a pozitiei noastre: nu aveem nevoie de fonduri FMI in acest moment", a spus un oficial.
"Chiar daca am fi avut nevoie, este putin probabil sa purtam negocieri in acest sens pana dupa alegerile parlamentare din iulie", a declarat o alta sursa din guvern.
Luna trecuta, prim ministrul bulgar, Sergei Stanishev, declarase ca tara sa nu are nevoie de FMI si ca un imprumut nu ar face altceva decat sa trimita un semnal negativ.
Potrivit lui Stanishev, surplusul bugetar si rezervele fiscale au protejat Bulgaria in fata crizei, in comparatie cu alte state fost comuniste, inclusiv Romania.
Pentru acest an, guvernul a bugetat un surplus de trei procente din produsul intern brut si a limitat cheltuielile la 90% din intregul buget. Totusi, analistii FMI sunt de parere ca Bulgaria ar trebui sa faca reduceri si mai mari, avand in vedere declinul economic.
Fondul Monetar International a aprobat o linie de credit in valoare de 47 de miliarde de dolari pentru Mexic.
Linia de credit valabila timp de un an va fi folosita de autoritatile mexicane pentru a intari rezervele si pentru a creste increderea investitorilor in economie, relateaza Associated Press.
Mexic a devenit astfel prima tara cu o economie emergenta performata care a accesat fondurile FMI.
Potrivit presedintelui bancii centrale mexicane, Guillermo Ortiz, tara sa nu intentioneaza sa apeleze la aceasti bani decat in cazul unor urgente.
Mexic este prima tara din America Latina care a cerut ajutorul FMI din anii 1990.
Polonia nu are nevoie de ajutorul Fondului Monetar International (FMI) si ar putea chiar sa imprumute chiar ea organizatia cu 1,5 miliarde dolari, ca parte a unei contributii mai ample, de 75-100 miliarde dolari, de la Uniunea Europeana (UE), a spus ministrul de finante polonez, citat de Reuters.
Anterior, premierul polonez Donald Tusk spunea ca Polonia vrea sa inceapa negocieri cu FMI despre deschiderea unor linii de credit pentru a-si sustine credibilitatea pe pietele financiare, dar ministrul polonez de finante, Jacek Rostovski, a clarificat ca Polonia vrea sa imprumute ea Fondul, nu sa ia un credit de la institutie.
"Este foarte probabil ca va exista cel putin o contributie de 75 miliarde euro de la Uniunea Europeana pentru FMI", a declarat oficialul polonez, la un summit in cadrul caruia liderii UE ar putea sprijini dublarea fondurilor FMI la 500 miliarde dolari si stabili o contributie proprie a UE cuprinsa intre 75 miliarde si 100 miliarde dolari.
"Contributia Poloniei ar putea fi de 1,5 miliarde dolari", a spus Rostowski, adaugand ca "un ajutor al FMI pentru Polonia este exclus. Polonia nu are nevoie de un astfel de ajutor".
Tusk declarase anterior ca Polonia vrea sa inceapa negocieri cu FMI pentru deschiderea unor linii de creditare pentru a-si consolida credibilitatea pe pietele financiare.
"Vom discuta despre cooperare, nu despre ajutor, ci mai degraba despre deschiderea unor linii de finantare", a spus Tusk. "Nu asteptam Fondul in acelasi fel in ...
Fondul Monetar International (FMI) isi va dubla fondul de urgenta la 500 de miliarde de dolari, pentru a preveni recesiunea mondiala.
Decizia a fost luata de liderii europeni, duminica, dupa ce premierul britanic, Gordon Brown, a pregatit injectarea a 14 miliarde de lire sterline in Northern Rock, pentru a revitaliza piata de creditare ipotecara, scrie The Guardian.
Jean-Claude Trichet, liderul Bancii Centrale Europene (BCE), a declarat ca doar masurile de urgenta vor ajuta lumea sa isi revina.
"Traim in vremuri schimbatoare - modelele si teoriile economice clasice nu pot fi aplicate, iar evolutia nu poate fi prevazuta," a spus el.
Gordon Brown a fost unul dintre primii lideri care a avertizat ca fondurile FMI nu sunt suficiente. "Avem nevoie de o intelegere la nivel mondial, pentru ca economia nu numai sa-si revina, dar se se bazeze, in viitor, pe cele mai bune pricipii posibile," a declarat el.
Astfel, s-a luat decizia ca institutiile financiare internationale, atat FMI, BCE, cat si Banca Mondiala, sa aiba un rol mai important in sprijinirea tarilor.
De asemenea, liderii UE, care s-au intalnit pentru a pregati summit-ul G20 ce va incepe pe 2 aprilie, au fost de acord cu propunerea lui Brown de a se renunta la "paradisurile fiscale" (tari/regiuni unde nu se platesc taxe).