Ministerul Justitiei a utilizat in trei ani doar trei milioane de euro din cele 110 acordate sub forma de imprumut in ianuarie 2006 de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), cu avizul Bancii Mondiale, pentru reforma in Justitie.
Situatia este paradoxala, in conditiile in care magistratii au intrat in greva si din cauza conditiilor improprii in care sustin ca lucreaza: spatii de birouri si sali de judecata prea mici sau in stare proasta, cladiri degradate sau retrocedate si tehnica necorespunzatoare, scrie Financiarul .
Mai mult, intreaga suma ar trebui cheltuita pana pe 1 aprilie 2011, obiectiv care este greu de crezut ca mai poate fi atins.
In plus, la cele 110 milioane de euro s-au adaugat inca 32 de milioane de euro de la Bugetul de stat, astfel incat Ministerul de Justitie a avut la dispozitie, in total, 142 de milioane de euro.
Astfel, din cele aproximativ 70 de milioane de euro din imprumut destinate reabilitarii a 20 de instante, pana acum s-au semnat contracte doar pentru opt obiective, in valoare de 7,8 milioane de euro.
Prin urmare, Ministerul Justitiei a stat cu 110 milioane de euro in cont fara a-i utiliza, ceea ce era sa determine Banca Mondiala sa anuleze imprumutul. Oricum, au inceput discutii cu BIRD pentru reactualizarea planului de achizitii si pentru revizuirea schemei de finantare
Mai rau este ca statul roman plateste deja dobanzi pentru un imprumut neutilizat in ceea mai mare parte, iar din 2011 va incepe ...
DNA cere Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa admita ca dosarul in care presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, ce va fi trimis in judecata pentru "Afacerea Pavilionul Expozitional", sa fie solutionat de o instanta din alt judet decat Constanta.
Inalta Curte de Casatie si Justitie va lua in discutie cererea DNA in sedinta din 6 august.
Potrivit Codului de procedura penala, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate cere Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa desemneze o instanta egala in grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, care sa fie sesizata prin rechizitoriu.
In acelasi dosar, procurorii l-au mai pus sub invinuire pe un fost director din Primaria Constanta, Marius Tarcatu.
Fostul reprezentant al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, anunta, in iunie 2005, intr-o conferinta de presa organizata la Constanta, ca Uniunea Europeana este nevoita sa ceara inapoi Guvernului roman suma de 1,2 milioane de euro pentru neindeplinirea obiectivului "Pavilion Expozitional la Constanta", din cauza faptului ca beneficiarul proiectului, Consiliul Judetean Constanta, nu a respectat termenele contractuale, intarziind lucrarile.
Directorul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), Daniel Constantin, a declarat, marti, la Brasov, ca institutia sa nu face politica si ca orice persoana care va incerca sa foloseasca in scopuri electorale programul de distribuire a ajutoarelor UE va ajunge in fata Justitiei.
"Avem un mesaj catre partidele politice: APIA nu se implica in procesul electoral. Iar prin implicarea actorilor politici in aceasta sfera se incalca Legea 677/2001. Nu vom ezita sa sesizam organele penale daca vom intalni astfel de situatii.
Noi nu vrem sa ne implicam in aceasta lupta politica, deoarece aceste ajutoare comunitare se impart pe baza HG 600/2009", a declarat directorul APIA, transmite corespondentul NewsIn.
Constantin a spus ca a aflat din presa despre unele scrisori primite de beneficiari ai ajutoarelor comunitare prin care unii politicieni isi aroga meritul acordarii acestor ajutoare si a precizat ca date cu privire la acesti beneficiari au doar Ministerul Administratiei si Internelor, Consiliile Judetene si Ministerul Muncii.
"Am declansat si noi o ancheta interna in legatura cu aceste cazuri semnalate de presa si, daca este cazul, vom sesiza si Directia Antifrauda", a adaugat directorul APIA.
Ajutoarele alimentare provin din stocurile de interventie comunitare si sunt impartite persoanelor defavorizate de pe intreg cuprinsul Uniunii Europene. in Romania, distributia alimentelor este gestionata de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, care ...
La raportul pe justitie din iulie, Romania va primi un avertisment ca trebuie sa isi intensifice lupta impotriva coruptiei, in timp ce Bulgaria risca sa piarda fonduri europene, a declarat o sursa de la Bruxelles citata de Reuters si preluata de Newsin.
Executivul european va prezenta in iulie un raport despre reformele din justitie si lupta impotriva coruptiei din Bulgaria si Romania, tari care au aderat la UE in 1 ianuarie 2007.
Sursa de la Bruxelles a precizat, sub acoperirea anonimatului, ca analizele continua si ca Bruxelles-ul nu a pregatit inca o varianta preliminara a rapoartelor pentru cele doua tari.
Dar in timp ce Bulgaria risca sa piarda bani, pentru ca exista dovezi ca fenomenul de coruptie a afectat direct agentiile sale care distribuie bani europeni, Romania ar putea primi doar un avertisment ca trebuie sa isi intensifice lupta impotriva coruptiei, dar nicio sanctiune financiara.
Analistii straini si diplomatii de la Bucuresti spun ca reformele anticoruptie ale Romaniei nu au mers suficient de departe, prea multi politicieni avand contacte cu grupuri de interese puternice, care se opun reformelor si isi protejeaza propriile practici.
In Romania, rezultatele in combaterea coruptiei la nivel inalt sunt aproape inexistente, comenteaza Reuters. Buletinele de vot pentru alegerile locale din 1 iunie abunda in candidati patati de acuzatii de coruptie.
Pe de alta parte, eforturile procurorilor de a investiga abuzurile comise de fosti si actuali ...
Ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung relanseaza o ipoteza interesanta. In PSD, personaje importante cocheteaza cu ideea de a-i ridica imunitatea lui Adrian Nastase in schimbul incheierii monitorizarii pe Justitie.
"Acum, cand tocmai Basescu le-a facut posibila reintoarcerea la putere, postcomunistii se arunca unul impotriva altuia cu o ura ce aduce mai degraba a haite de lupi carpatini decat a intrigi complicate de palat bizantin", comenteaza ziarul german.
Sigur, ipoteza nu e noua, e credibila, iar Adrian Nastase stie bine ca e foarte posibil ca ea sa devina realitate. Este unul dintre motivele pentru care se lupta din rasputeri pentru distrugerea actualei coalitii. La putere fiind, PSD nu-si poate permite sa sfideze Comisia Europeana la fel ca in opozitie, pentru ca va deconta din greu in plan electoral o eventuala taiere de fonduri cum i s-a intamplat Bulgariei. Asa ca un cap important trebuie sa cada pentru a linisti temerile, altminteri justificate, de la Bruxelles.
Cum Adrian Nastase nu le este in acest moment de niciun folos baronilor, dimpotriva, este un adversar al participarii PSD la guvernare, fostul premier ar putea foarte bine sa fie acel cap cu care actuala guvernare sa castige bunavointa Comsiei Europene si deschida drumul catre ridicarea monitorizarii.
Pe de alta parte, este totusi o decizie greu de luat pentru social democrati, chiar si pentru cei care nu-l au la inima pe Adrian Nastase. Trimiterea lui in fata Justitiei si, eventual, ...
Pana la 1 ianuarie 2007, Polonia era copilul teribil al Uniunii Europene. Capitalele UE priveau socate catre Varsovia unde scandalurile curgeau suvoi, iar fratii Kwasniewski stateau doar cu poalele in cap.
Intre timp insa, a venit din urma, in forta, Romania, demonstrand Europei ca inca nu vazuse mai nimic. Probabil ca daca ar fi s-o ia de la capat, cu mintea de acum, tarile europene s-ar opune din rasputeri aderarii noastre. Pe buna dreptate.
Procesul de aderare a Romaniei a fost unul chinuit. Capitolele de negociere s-au inchis, in mare majoritate, extrem de greu si asta nu pentru ca Bucurestiul ar fi avut cine stie ce pozitii dure la negocieri (de cele mai multe ori am acceptat conditii net defavorabile), ci pentru ca nu reuseam sa atingem standardele minime cerute de piata comuna.
In domenii importante, Internele, Justitia si Agricultura, am ramas pana in ultima clipa cu stegulete rosii. Cu mare greutate, sub presiunea datei de 1 ianuarie 2007, au fost decise masurile impuse de UE pentru nota de trecere. Cel mai greu a fost in Justitie, unde lupta impotriva coruptiei era conditie sine qua non, inacceptabila insa pentru guvernul Nastase (DNA stie de ce ).
Totusi a aparut Parchetul Anticoruptie, a fost jumulita imunitatea parlamentarilor, a aparut proiectul ANI, au devenit publice declaratiile de avere ale demnitarilor, si, din 2005, au inceput sa se miste si primele dosare de mare coruptie.
Cele mai multe dintre aceste masuri esentiale au fost gandite ...
Parlamentarii juristi ai PD-L si PSD sunt reticenti fata de posibilitatea ca UE sa conditioneze acordarea de fonduri Romaniei de situatia din justitie.
In acelasi timp, liberalii cred ca, din cauza lipsei de progrese din sistem, aceasta varianta este de luat in calcul.
Presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Daniel Buda, a declarat pentru NewsIn ca posibilitatea ca UE sa inghete fondurile destinate Romaniei, din cauza lipsei de progrese in lupta anticoruptie si in sistemul juridic, trebuie interpretata ca un semnal ca "Uniunea nu se joaca".
El considera ca o astfel de masura "este exact ce ne-ar lipsi pe moment de criza". Buda sustine insa ca Parlamentul isi va respecta angajamentele de a adopta Codurile si a mai aratat ca anumite progrese au fost facute in dosarele politicienilor.
Senatorul PSD, Toni Grebla, presedinte al Comisiei Juridice din Senat, considera ca nu se va ajunge la inghetarea fondurilor si ca raportul Comisiei va arata ca "mai sunt multe de facut in domeniul Justitiei, dar ca s-au facut anumite progrese".
Grebla a afirmat ca analizarea de catre Parlament a celor patru coduri, alaturi de avizul parlamentului pentru inceperea urmaririi penale a lui Adrian Nasase, precum si alte modificari legislative care pun in concordanta anumite puncte din sistemul juridic cu cerintele UE, vor fi semnale ale progresului in reforma sistemului juridic.
Totusi, referitor la dosarul senatorului Serban Mihailescu, Toni Grebla a afirmat ca ...
Deputatul Tudor Chiuariu sustine, intr-o scrisoare adresata presedintelui Romaniei, Traian Basescu, ca perceptia la Bruxelles va fi ca prin desfiintarea DLAF, Emil Boc nu face decat sa dea startul fraudarii fondurilor europene.
Deputatul Tudor Chiuariu sustine in scrisoarea transmisa presedintelui Romaniei, Traian Basescu, ca desfiintarea Departamentului pentru Lupta Antifrauda (DLAF) nu va fi privita cu ochi buni la Bruxelles in legatura cu justitia si lupta anticoruptie din Romania, se arata in textul scrisorii publicat de agentia AmosNews.
Potrivit lui Tudor Chiuariu "departamentul pentru Lupta Antifrauda - DLAF asigura protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, iar departamentul are atributia de control al fondurilor comunitare, fiind coordonatorul national al luptei antifrauda si este punctul de contact in Romania al Oficiului European de Lupta Antifrauda" se arata in scrisoarea adresata lui Traian Basescu.
Fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, sustine ca, desi s-a vorbit "fara temei legal de diminuarea fondurilor acordate Romaniei, pornind de la mecanismul de cooperare si verificare in domeniul justitiei", desfiintarea DLAF este "una dintre masurile care creeaza un risc real privind suspendarea acordarii fondurilor europene pentru Romania".
Aceasta masura este, alaturi de retragerea Codurilor din Parlament, blocarea posturilor din sistemul judiciar si bugetul insuficient acordat pentru justitie, una dintre cele care ne dau ...
Romania a fost al cincelea mare beneficiar net de fonduri europene, cu 1,58 miliarde de euro, al cincilea ca marime din UE, potrivit raportului prezentat marti de Comisia Europeana.
Cat despre alocarile primite de la bugetul comunitar, Romania s-a clasat pe locul zece in Uniunea Europeana, cu 2,6 miliarde euro (2,5% din buget), in timp ce contributia totala a statului roman s-a cifrat la 1,2 miliarde euro.
Romania este a saptea tara din UE dupa marimea populatiei, insa se situa anul trecut doar pe locul al 17-lea dupa dimensiunea economiei, calculata dupa valoarea produsului intern brut (PIB).
Romania a fost beneficiar net de fonduri din partea UE, iar cele mai multe fonduri primite anul trecut (1,06 miliarde euro) au fost pentru agricultura. La acest capitol, cei mai mari beneficiari au fost agricultorii francezi, care au primit peste 10 miliarde euro, urmati de spanioli (7,1 miliarde euro), germani (6,6 miliarde euro) si italieni (5,4 miliarde euro).
Ajutoarele directe si subventiile pentru agricultura s-au cifrat la 43,3 miliarde euro, respectiv 37% din bugetul UE, in valoare totala de 116,5 miliarde euro.
Daca se adauga si cheltuielile pentru dezvoltare rurala, pescuit si mediu, de 11,5 miliarde euro, finantarile se ridica la 53% din cheltuielile comunitare.
Romania a primit cei mai multi bani dintre tarile UE din fonduri de preaderare, respectiv 744,8 milioane euro, Bulgariei nefiindu-i alocate la acest capitol decat 201,4 milioane euro. Pe pozitia a ...
Categorie: Fonduri Europene 422 vizite [ Ziare.com ]
Un ajutor financiar UE este "intotdeauna posibil", in cadrul acordului de asociere cu Republica Moldova si prin Parteneriatul Estic, a declarat marti la Bruxelles presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, in urma intalnirii cu premierul moldovean Vlad Filat.
"Un ajutor financiar este intodeauna posibil. Dupa cum stiti, demaram negoicerile pentru un acord de asociere cu Republica Moldova, exista si Parteneriatul Estic, care se refera la relatia Uniunii Europene cu sase tari din Europa de Est, printre care si R. Moldova", a spus Buzek raspunzand unei intrebari referitoare la sansele Chisinaului de a contracta un ajutor financiar UE.
"Parlamentul European este foarte interesat intr-o R.Moldova democratica si stabila, iar cooperarea trebuie sa aiba loc la toate nivelurile - Parlament, Comisia Europeana, dar si la nivelul cetatenilor", a mai adaugat fostul premier polonez, ales recent presedinte al legislativului european.
In discutiile avute cu premierul Filat, Buzek a subliniat importanta de a realiza "reforme structurale" in Republica Moldova, avand intelegere pentru problemele economice din tara, unde deficitul bugetar a atins 10% din PIB.
"Este important sa depasim criza economica in intreaga Europa, iar aici exista probleme semnificative si in Republica Moldova", a spus Buzek.
Premierul Vlad Filat si ministrul de Externe Iurie Leanca se afla marti si miercuri la Bruxelles in prima lor vizita de lucru in strainatate, vizitand institutiile europene si ...
Categorie: Fonduri Europene 275 vizite [ Ziare.com ]
Companiile din Italia au primit cele mai mari subventii agricole in 2008, un numar de 180 dintre acestea reusind sa obtina sume de peste un milion de euro fiecare.
Potrivit EU Observer, companiile producatoare de zahar, Italia Zuccheri si Eridania Sadam, au fost singurele care au castigat mai mult de 100 milioane euro fiecare in cadrul Politicii Agricole Comune, fiind recompensate cu 139,8 si respectiv 125,3 millioane euro.
Astfel, 165 companii din Spania, 47 din Olanda, 38 din Portugalia, 22 din Belgia, 21 in Marea Britanie si cate 12 in Bulgaria si Romania au primit mai mult de un million de euro subventii. Per total 707 "milionari" au primit subventii reprezentand circa 10% din totalul PAC in 2008.
Pe de alta parte, Comisia Europeana a decis recent sa ia masuri in justitie impotriva Germaniei, dupa ce regiunea de sud, Bavaria, a refuzat sa dezvaluie numele fermelor beneficiare de subventii agricole, asa cum prevad regulamentele europene in domeniu.
Germania a "ratat" termenul initial de 30 aprilie, data pana la care tuturor statelor membre li s-a cerut sa publice online subventiile europene acordate in domeniul agriculturii.
In timp ce guvernul federal al Germaniei a publicat datele, statul Bavaria - locul unde se gaseste un numar important de ferme si industrii agricole - a refuzat sa faca publice subventiile, invocand considerente de confidentialitate.
Reinhild Benning, o activista ecologista, citata de Deutsche Welle, a studiat modul cum au fost ...
Categorie: Fonduri Europene 682 vizite [ Ziare.com ]
Raportul special privind cheltuirea fondurilor europene in Romania a fost cerut de PE pentru a arata ca singurul mijloc de presiune de care mai dispune este inghetarea finatarilor, a declarat, joi, Markus Ferber, europarlamentar german.
"Cerem acest raport special pentru a sublinia si mai clar ca mijlocul de presiune pe care-l avem este sa inghetam fondurile pentru anumite programe, pentru ambele tari (Romania si Bulgaria - n.r.). Si evident ca lupta anticoruptie are un rol central", a explicat Ferber, care a urmarit de cativa ani procesul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE.
"Comisia trebuie sa asigure ca fondurile UE sunt cheltuite corect in Romania si Bulgaria", a subliniat Ferber.
Europarlamentarul bavarez a spus ca in opinia sa, mentinerea mecanismului de cooperare si verificare este un lucru bun, desi si-ar dori ca cele doua tari sa faca reformele necesare si sa combata eficient coruptia si crima organizata astfel incat aceasta monitorizare sa nu mai fie necesara.
"Timpul trece si toti stiau ce au de facut. Nu e nici o surpriza pentru nimeni, nici la Bucuresti, nici la Sofia", a remarcat Ferber.
Europarlamentarul german crestin-social a spus ca asteptarile in domeniul anticoruptiei nu se refera neaparat la un numar de condamnari, ci sa se poata dovedi "credibil" ca anchetele si procesele functioneaza. "Pana azi nu a fost cazul insa", a conchis Ferber.
Parlamentul European cere Comisiei UE pana la 15 iulie un raport special privind gestiunea si ...
Uniunea Europeana va permite Bulgariei sa acceseze fondurile destinate dezvoltarii infrastructurii.
Fondurile au fost inghetate la inceputul anului trecut din cauza acuzatiilor de coruptie si conflicte de interese in randul membrilor consiliului de administratie a Fondului pentru Drumuri, acum restructurat.
Prima transa din banii pentru proiecte de infrastructura, aproape 115 milioane de euro, va fi disponibila la inceputul saptamanii viitoare, anunta ziarul german "Die Welle", citat de News.bg.
Deblocarea fondurilor ar putea fi un avantaj pentru presedintele Seghei Stanisev, care candideaza la alegerile parlamentare pe 5 iulie, iar partidul socialist este in urma in sondaje fata de partidul primarului Sofiei, Boiko Borrisov.
Faptul ca responsabilul pentru banii europeni, Danuta Hubner, face parte din grupul socialistilor polonezi ar putea fi o coincidenta, noteaza "Die Welle".
Fondurile pentru programul de dezvoltare rurala si capacitate administrativa raman blocate in continuare. Potrivit ziarului german, meritele progreselor din Bulgaria sunt ale premierului Meglena Plugchieva.
Comisia pentru Drepturile Omului din Bundestag a cerut vineri sanctionarea Romaniei prin inghetarea fondurilor europene, pe motiv ca nu s-au facut progrese in ceea ce priveste justitia, iar Legislativul de la Bucuresti blocheaza eforturile de urmarire penala a politicienilor corupti, potrivit Deutsche Welle.
Mai multi politicieni romani au declarat ca aceasta cerere, care ar ...
Categorie: Fonduri Europene 371 vizite [ Ziare.com ]
Situatia la Bucuresti, care a pierdut avantajul in fata Bulgariei, nu mai este "chiar roz", fiind tot mai clar ca cele doua tari au aderat "cu decenii prea devreme" la UE, iar in consecinta CE ameninta cu suspendarea fondurilor europene, scrie presa de limba germana comentand raportul pe justitie.
Cea mai critica pozitie din presa de limba germana o are cotidianul austriac Der Standard, care constata ca in Romania si Bulgaria are loc mai degraba "un regres in loc de progres", intrucat, in ceea ce priveste reformarea justitiei, nu s-au facut prea multe, citeaza NewsIn.
"Cine rasfoieste cel mai recent raport pe justitie ar putea crede ca, din greseala, a dat peste un text din 2007 sau 2008: combaterea ineficienta a coruptiei la nivel inalt, un sistem juridic foarte ineficient si o folosire defectuoasa a fondurilor UE - aceasta a fost si este esenta analizelor de pana acum. Reformele din Romania si Bulgaria au stagnat din 2007. In unele domenii, in cazul carora se constatasera in vara progrese, se constata acum regrese", scrie Der Standard.
CE nu are impotriva acestor evolutii niciun raspuns si nici instrumentele pentru a determina aplicarea reformelor, subliniaza Der Standard. "Aceasta reprezinta un oarecare esec al procesului de extindere al UE. Experienta de pana acum arata ca Bulgaria si Romania nu numai ca au fost acceptate in UE cu cativa ani prea devreme, ci cu decenii. Greseala capitala a fost garantarea aderarii la UE independent de progresele reformelor", ...
Categorie: International 2856 vizite [ Ziare.com ]
Intrarea PSD in Guvern a declansat o lupta sangeroasa pentru putere intre diferitele grupari, social-democratii cochetand chiar cu ideea de a oferi Comisiei Europene judecarea unor personaje grele din partid precum Adrian Nastase in schimbul incheierii monitorizarii pe justitie, scrie presa germana.
Un articol in Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) intitulat "Haita de lupi carpatini la putere" analizeaza "lupta pentru ciolan" a guvernarii PD-L-PSD, esecul presedintelui Traian Basescu de a reinnoi clasa politica si testul reinnoirii mandatului lui Daniel Morar la sefia Directiei Nationale Anticoruptie ca ultima institutie functionala de pe vremea reformelor din 2005-2006.
"Puterea se imparte intr-un nou mod la Bucuresti de cand guverneaza marea coalitie dintre PD-L si PSD. Inainte, pe mostenitorii politici ai lui Ceausescu ii unea ura fata de presedintele Basescu, fostul ministru al justitiei Monica Macovei si procurorul-sef Daniel Morar, numit de aceasta in fruntea Directiei Nationale Anticoruptie.
Acum, cand tocmai Basescu le-a facut posibila reintoarcerea la putere, postcomunistii se arunca unul impotriva altuia cu o ura ce aduce mai degraba a haite de lupi carpatini decat a intrigi complicate de palat bizantin", comenteaza ziarul german.
FAZ aminteste de amenintarea telefonica a lui Miron Mitrea ca isi va "infige coltii in beregata" lui Mircea Geoana, pentru ca nu a obtinut postul de vicepresedinte al Senatului ce a revenit lui Dan Voiculescu, "fost om al ...