Se stia ca exista o linie foarte fina intre genii si nebuni, insa cercetatorii au descoperit ca persoanele creative au o gena in comun cu cele atinse de psihoza sau depresie.
Descoperirea ar putea explica de ce un geniu precum Van Gogh a avut un comportament atat de distructiv fata de propria persoana, relateaza The Telegraph.
Gena comuna se numeste neuregulin 1 si joaca un rol in dezvoltarea mentala, dar o varianta a ei este asociata cu bolile mentale, precum schizofrenia sau tulburarile bipolare.
Concluziile au fost trase in urma unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Semmelweis, din Ungaria, care au recrutat un grup de persoane considerate extrem de creative si realizate.
Dupa ce li s-au luat mostre ADN si li s-a pus la incercare originalitatea, s-a observat ca in cazul lor aceasta gena era prezenta.
Neuregulin 1, care este intalnit si in cazul persoanelor cu boli mentale, are cu siguranta o legatura cu creativitatea, intalnindu-se si in cazul geniilor.
Majoritatea oamenilor dorm 7 sau 8 ore pe noapte pentru a-si incarca bateriile. Exista, insa, si cazuri in care 6 sau chiar mai putine ore de odihna sunt suficiente. Si asta datorita unei gene, care face ca doar cateva ore de somn sa asigure energia necesara unei noi zile.
Gena-minune se numeste DEC2, conform Science News, care citeaza cercetarea realizata recent de Universitatea din San Francisco, California.
Gena modificata, extrasa din mostrele de sange recoltate de la persoanele care o aveau, a fost injectata si in unele exemplare de soareci de laborator si musculite. S-a observat ca, in timp, si aceste vietati au ajuns sa aiba nevoie de mai putine ore de somn.
Se stia si pana acum ca unele persoane au nevoie de mai putine ore pentru a se reface, insa acest studiu este primul care face referire la o gena care determina numarul de ore de odihna necesare unei persoane.
Cercetatorii suspecteaza ca numarul persoanelor care au aceasta mutatie este destul de mic, insa nu se cunoaste procentul acestora.
Acest studiu vine sa linisteasca acele persoane care erau ingrijorate ca dupa numai 4 sau 5 ore de somn se trezeau. Totusi, oamenilor le este greu sa judece daca activitatea lor din timpul zilei are sau nu de suferit dupa doar 4 sau 5 ore de somn.
Din declaratiile unora dintre femeile care au aceasta mutatie reiese chiar ca ele au mai multa energie decat cele despre care se spune ca dorm suficient, a declarat Ying-Hui Fu, cel care a realizat studiul.
In ..
Cei care nu pot, in ciuda repetatelor incercari, sa-si ia carnetul de conducere, pot da vina pe genele lor.
Un studiu realizat in SUA a aratat ca aceasta imposibilitate de a conduce un autoturism vine dintr-o variatie a ADN-ului, care este destul de des intalnita. Numai in SUA, o treime din populatie sufera de asa ceva, relateaza HealthDay.
Practic, cei care au aceasta variatie isi folosesc o mai mica parte din creier atunci cand duc la indeplinire diferite sarcini si uita mai repede ce au invatat, se specifica in jurnalul Cerebral Cortex.
Aceasta variatie face ca neuronii sa nu poata comunica intre ei la un nivel optim. Exista, insa, si o parte buna in toata aceasta poveste, anume faptul ca cei care au aceasta variatie a ADN-ului au o degradare a creierului mai lenta in cazul bolilor degenerative, precum Parkinsonul.
O adolescenta a devenit primul pacient din Marea Britanie care a suferit un implant de gene.
Louise Thomas, in varsta de 19 ani, din Stockport, Cheshire, a si-a facut aceasta operatie, deoarece sufera de trichotillomania - smulgerea obsesiva a parului, transmite Sky News.
Interventia a durat patru ore si a presupus luarea de par de la ceafa si implantarea firelor in taieturi facute in pleoape. A costat 3.500 de lire sterline, iar genele ar trebui sa se ingroase in decurs de 4-6 luni dupa operatie.
"Dupa ce am suferit timp de 17 ani de trichotillomania, ajunsesem sa accept ca nu voi mai avea niciodata gene reale. E greu pentru o fata sa accepte asta. Cand am auzit de acest tratament m-am gandit ca e prea frumos ca sa fie adevarat, insa rezultatele sunt absolut uimitoare".
Oamenii de stiinta au identificat doua gene care dubleaza riscul imbolnavirii de cancer de piele la persoanele la care sunt prezente amandoua.
Cele doua gene determina aparitia alunitelor pe corp iar identificarea lor s-a facut la finalul unei cercetari realizate de oamenii de stiinta de la King's College London pe 1.524 de femei adulte, perechi de gemene, din Marea Britanie, informeaza imperialcollege.com.
"Rezultatele cercetarii vor fi folosite in diagnosticarea timpurie a cancerului de piele si, de asemenea, vor oferi mai multe informatii in legatura cu identificarea de posibile noi tratamente", a declarat dr. Veronique Bataille, dermatolog, unul dintre autorii studiului.
De asemenea, aceasta a precizat ca numerosi europeni dezvolta alunite pe corp si chiar daca riscul ca acestea sa declanseze aparitia cancerului de piele este in general mic, cei care constata o inmultire semnificativa a lor sau schimbarea formei sau marimii celor mai mari este bine sa se prezinte la medic.
Fumatorii care poarta anumite gene, vinovate de dependenta lor mai puternica decat in alte cazuri, au cu 66% mai putine sanse sa renunte la viciu.
Acesta este motivul pentru care unele femei, chiar si insarcinate, nu pot renunta la tigari.
Un studiu realizat pe 2.500 de femei fumatoare a aratat ca acestea au cu 66% mai putine sanse sa poata renunta la viciu atunci cand sunt insarcinate, relateaza Daily Mail. Asta, cu toate ca stiu de pericolele la care isi expun copilul nenascut.
Fumatul in timpul sarcinii favorizeaza nasterea prematura, iar copilul risca sa vina pe lume sub greutatea normala. Copiii se pot naste, de asemenea, cu probleme de respiratie care pot da complicatii majore.
Statisticile arata ca sarcina este motivul pentru care cele mai multe femei se lasa de fumat. 80% dintre acestea revin apoi la vechile obiceiuri.
Cercetarile au fost realizate la Peninsula Medical School, in Exeter, si la Universitatea din Bristol. Testele ADN au confirmat ca o treime dintre femeile monitorizate purtau aceasta gena, care le ingreuna incercarile de a renunta la fumat.
Cercetatorii ar putea realiza o pastila contraceptiva masculina dupa ce au descoperit gena ce provoaca infertilitatea la barbati.
Studiul efectuat pe mai multe familii iraniene arata mutatii ale unei gene ce controleaza proteina responsabila de miscarea spermatozoizilor. Descoperirea poate duce la o noua metoda contraceptiva sau la tratamente pentru infertilitate, informeaza BBC.
"Am descoperit gena care este implicata in sindromul infertilitatii la barbati. Descoperirea ar putea duce la terapii viitoare contra infertilitatii", a declarat Michael Hildebrand, doctoral care a condus studiul.
Pana la ora actuala prezervativele si vasectomia sunt singurele metode de contraceptie masculine.
Cercetatorii de la Johns Hopkins au identificat recent o noua gena responsabila pentru schizofrenie, potrivit studiului publicat in numarul din ianuarie al "American Journal of Human Genetics".
Echipa de cercetatori de la Johns Hopkins a descris in raport cum o variatie a genei Neuregulin 3 influenteaza halucinatiile asociate cu schizofrenia, informeaza Science Daily.
"Neuregulin 3 este inca o gena ce trebuie adaugata la cele cateva pe care le cunoastem deja si care contribuie la aparitia schizofreniei. Inca mai sunt atatea de facut, dar facem progrese", a declarat coordonatorul proiectului, David Valle.
"Neuregulin 3 este una dintre aceste gene pentru ca este activata in sistemul nervos central, iar in ceea ce priveste gena aflata in raport cu Neuregulin 3, Neuregulin 1, s-a demonstrat deja ca are legatura cu aparitia schizofreniei", a adaugat un alt cercetator care a partcipat la studiu, Dimitrios Avramopoulos
"Suntem inca in stadiul in care incercam sa intelegem boala si ce anume nu mai merge in creier", a adaugat Avramopoulos.
Schizofrenia este o boala variata care prezinta un numar mare de simptome, dar care nu sunt existente la toti cei afectati. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care este foarte dificila identificarea tuturor genelor care contribuie la aparitia bolii.
Iarina Dumitrescu
Una dintre primele incercari de a folosi terapia prin gene pentru a trata virusul HIV a produs rezultate promitatoare la testele clinice.
Cand terapia a fost testata pe 74 de pacienti s-a dovedit ca reduce efectele devastatoare pe care le are virusul asupra sistemului imunitar. De asemenea s-a dovedit a fi o metoda foarte sigura, informeaza BBC.
In teorie, o terapie ar trebui sa fie de ajuns pentru a inlocui pentru totdeauna nevoia tratamentului antiretroviral.
Desi tratamentul antiretroviral a marit simtitor sansele pentru pacientii infectati cu HIV. Insa trebuie facut frecvent, exista efecte secundare si virusul, care are o capacitate uimitoare de a evolua rapid, a inceput sa dezvolte rezistenta la medicamente. Tocmai de aceea este nevoie de noi cai de a-l combate.
Cercetarile ne pot da sperante ca terapia prin gene pentru tratarea virusului HIV ar putea, intr-un final, sa dezvaluie un tratament mult mai eficient pentru boala pe care o cauzeaza.
Mutatiile genetice, salvarea pacientilor
Pe langa terapia genetica, un grup de medici din Statele Unite a reusit sa vindece un pacient infestat cu virsului HIV printr-un transplant de maduva de la un donator cu mutatii genetice.
Echipa medicala a constatat ca virsul a fost eliminat total din corpul pacientului. Totusi, cadrele medicale au confirmat ca este un caz foarte rar si ca nu sunt convinsi ca pot inregistra acelasi succes in cazul altor pacienti.
Mutatia care imunizeaza impotriva virusului HIV este ...
Gena care provoaca imbatranirea creierului a fost descoperita de catre o echipa de cercetatori canadieni.
Descoperirea este un pas inainte spre posibilitatile de incetinire a acestui proces si chiar prevenirea bolilor ca Alzheimer sau Parkinson's, potrivit cercetatorilor.
Gena Bmi1 este responsabila de imbatranirea normala si patologica a neuronilor din sistemul nervos central, potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Montreal.
Principalul factor de risc in ceea ce priveste boli ca Alzheimer si Parkinson's il reprezinta varsta, potrivit Science Daily.
Echipa de oameni de stiinta a identificat o mutatie la soareci care accelereaza in mod dramatic procesul de imbatranire la ochi si la creier. Se pare ca retina si cortexul folosesc gena Bmi1 pentru a preveni acumularea de radicali liberi.
"Am stabilit ca gena este modul prin care se controleaza imbatranirea celulelor din creier la animale, prin actiunea sa impotriva radicalilor liberi", a declarat doctorul Gilbert Bernier, de la Universitatea din Montreal.
O gena care afecteaza modul in care rinichii metabolizeaza sarea ar putea ajuta la determinarea riscurilor de hipertensiune arteriala si la imbunatatirea tratamentelor pentru bolile de inima, potrivit Reuters.
Cercetatorii de Universitatea Maryland School of Medicine au ajuns la concluzia ca oamenii care poseda una dintre variantele des intalnite ale genei STK39 sunt mai expusi decat restul sa sufere de hipertensiune arteriala.
Descoperirea rolului acestei gene in hipertensiunea arteriala a fost realizata prin analiza genelor a 542 de subiecti dintr-o comunitate Amish aflata in Lancaster, Pennsylvania. Confirmarea rezultatelor obtinute s-a facut prin comparatie cu genele dintr-o alta comunitate Amish si din patru grupuri de americani si europeni.
Comunitatea Amish din Lancaster este considerata grup ideal pentru cercetari de acest gen, deoarece prezinta o foarte mare omogenitate la nivelul genelor, iar descendenta lor poate fi usor depistata, fiind restransa la un grup mic de europeni ajunsi pe continentul american in secolul 18. Mai mult, membrii acestei comunitati au stiluri similare de viata, activand in grupuri inchise, in mediul rural.
Potrivit rezultatelor cercetarilor, gena STK39 produce o proteina implicata in reglarea modului in care rinichiul produce sare in organism, un factor cheie in determinarea presiunii arteriale.
"Ceea ce speram este ca prin intelegerea genei STK39 sa putem dezvolta medicina personalizata, astfel incat sa putem administra ...
Gena responsabila de aparitia metastazei in cazul cancerului de san, care creste rezistenta tumorilor la chimioterapie, a fost descoperita de cercetatorii americani de la Universitatea Princeton, informeaza AFP.
Gena numita metadherin (MTDH ) este situata in cromozomul uman si este activa la 40% dintre pacientele bolnave de cancer. MTDH permite celulelor canceroase sa se ataseze de vasele sanguine ale altor organe din corp, favorizand astfel aparitia metastazelor.
De asemenea, aceasta gena ajuta tumorile maligne sa reziste la tratamentele cu chimioterapie folosite pentru distrugerea celulelor canceroase.
Potrivit cercetatorilor, identificarea mecanismului genetic care produce metastazele in cazul cancerului de san poate deschide calea catre un nou tratament impotriva acestei boli, care sa fie capabil sa neutralizeze activitatea acestei gene si, astfel, sa reduca mortalitatea.
"Neutralizarea acestei gene la pacientele bolnave de cancer de san permite atingerea simultana a doua obiective importante: reducerea riscului de revenire a tumorii si evitarea metastazelor, cele mai importante motive pentru care mor pacientele bolnave de cancer ", a subliniat profesorul Yibin Kang, profesor de biologie moleculara la Universitatea Princeton.
Cancerul de san este cea mai frecventa forma de cancer in randul femeilor. In lume, la fiecare 14 minute, o femeie moare din cauza acestei boli. Depistat la timp, cancerul de san este vindecabil.
Primul medicament care alungeste si indeseste genele va putea fi gasit pe piata la inceputul anului 2009, dupa ce a fost aprobat de Food and Drug Administration (FDA) din SUA, informeaza presa britanica.
Noul medicament, numit Latisse, este destinat tratarii hipotricozei - o boala ce duce la caderea genelor. Latisse contine o substanta ce indeseste si regenereaza foliculii firelor de par.
Tratamentul se aplica o data pe zi si trebuie urmat continuu, pentru mentinerea efectelor produse.
Printre reactiile adverse ale medicamentului se numara iritatii ale ochiului si mancarimi, precum si o inchidere a culorii corneei.
Producatorii estimeaza vanzari de aproape 300 de milioane de lire sterline pe an, in toata lumea.
Un grup de trei gene a provocat epidemia mondiala de gripa din 1918, care a ucis peste 50 de milioane de oameni, potrivit cercetatorilor de la Universitatea Wisconsin din SUA, informeaza Reuters.
S-a stabilit, astfel, ca epidemia a fost cauzata de genele PA, PB1 si PB2, care au permis virusului gripal sa invadeze plamanii si sa provoace pneumonie.
Cercetatorii din SUA, care au colaborat cu cei de la universitatile japoneze din Kobe si Tokyo, au folosit pentru teste dihori salbatici, datorita faptului ca, la aceste animale, gripa se dezvolta la fel ca la oameni.
Pentru a descoperi cauza epidemiei, cercetatorii au amestecat mostre ale tulpinii de gripa din 1918 cu virusi gripali din zilele noastre.
Cercetatorii sunt increzatori ca descoperirea lor va sprijini cercetarile pentru noi medicamente contra gripei si ca, de asemenea, va ajuta la descoperirea mutatiilor virusului care pot transforma o gripa obisnuita intr-o epidemie periculoasa.
In mod obisnuit, gripa cauzeaza o infectie a cailor respiratorii, care afecteaza nasul si gatul si da febra si dureri musculare. In formele grave, gripa duce la pneumonie. Autopsiile persoanelor decedate in 1918 arata ca multe dintre victime, care erau tinere si sanatoase inainte de izbucnirea epidemiei, au decedat din cauza unei pneumonii severe.
Potrivit virusologilor, posibilitatea aparitiei unei noi epidemii mondiale de gripa este destul de ridicata, insa nimeni nu stie cand se va intampla acest lucru si ce tulpina a ..
Mascara ar putea fi, in curand, doar o amintire sau un obiect privit cel mult cu curiozitate de copilele devenite adolescente.
Compania care a revolutionat industria frumusetii, Allergan, "vinovata" de introducerea botoxului pe aceasta piata, a lansat in SUA o crema care promite sa ofere cel putin aceleasi beneficii ca si mascara: gene lungi, dese, arcuite si intens colorate, informeaza Daily Mail.
Crema-medicament Latisse, aprobata in SUA, trebuie aplicata zilnic pentru un efect vizibil. Tratamentul nu poate fi intrerupt, in caz contrar, genele redevenind la forma lor initiala.
Din pacate, exista si efecte secundare, deloc de trecut cu vederea: roseata si mancarime locala, intunecarea pielii din jurul pleoapelor, dar si a albului ochiului, urmare permanenta a folosirii acestui produs.
Compania producatoare, Allergan, avertizeaza ca pilozitatea va fi crescuta pe orice parte a corpului care intra in contact cu crema. Cu toate acestea, crema miraculoasa nu este vanduta ca si leac contra calvitiei.
Allergan estimeaza vanzari de 300 de milioane de lire sterline pe an incasate de pe urma cremei Latisse.