Romania a avut in 2008 al treilea deficit guvernamental din Uniunea Europeana, cu un deficit guvernamental echivalent cu 5,5 procente din Produsul Intern Brut (PIB).
Romania a fost depasita doar de Grecia (care a avut un deficit guvernamental de 7,7 procente din PIB si Irlanda (care a avut un deficit guvernamental de 7,2 procente din PIB), potrivit datelor revizuite prezentate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Fata de prima estimare, data publicitatii in luna aprilie, Eurostat a revizuit in sus (de la 5,4 la 5,5 la suta din PIB) cifrele referitoare la deficitul guvernamental al Romaniei in 2008.
Guvernul a modificat regimul de finantare al mai multor structuri, precum Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Inspectoratul de Constructii, Agentia de Investitii sau Registrul Comertului, obligandu-le sa cedeze bugetului de stat banii din taxe, pe care pana acum puteau sa ii pastreze.
Masura a fost decisa in sedinta de duminica a Guvernului, la dezbaterea proiectului de lege privind reorganizarea agentiilor guvernamentale, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax.
"A fost schimbat regimul de finantare pentru mai multe agentii care erau finantate integral sau partial din venituri proprii. Acum isi modifica regimul de finantare, in sensul ca, desi colecteaza taxe si venituri pentru diferite activitati si servicii, banii vor fi varsati la bugetul statului, urmand sa fie efectuate cheltuieli din buget numai dupa aprobarea ordonatorilor de credite", au declarat sursele citate de Mediafax.
Premierul Emil Boc a afirmat, luni, ca agentiile "stau calare" pe aproximativ un miliard de euro, bani pe care ii gestioneaza dupa propriul plac, iar legea pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea este menita sa colecteze aceste venituri la bugetul de stat.
Datoria publica a Romaniei a urcat in primele noua luni ale anului cu 27,6% fata de anul trecut, pana la 140,09 miliarde de lei.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor Publice, datoria publica reprezinta 28,17% din Produsul Intern Brut, fata de 21,78% cat era in decembrie 2008, informeaza Evenimentul Zilei.
Cea mai mare parte din suma datorata de Romania a fost contractata prin imprumuturi de stat (37,43%), iar datoria guvernamentala reprezinta 92,84% din totalul datoriei publice.
Ministerul Finantelor a emis in acest an titluri de stat pe piata interna de 57,4 miliarde de lei, astfel ca sumele imprumutate de minister au urcat la 92,7 miliarde de lei.
Creditul guvernamental, care include creditul acordat administratiilor publice si titlurile de valoare negociabile emise de aceste sectoare institutionale, a crescut in luna iunie cu 10,7%, pana la 36,74 miliarde de lei, potrivit datelor BNR.
La 30 iunie 2009, creditul guvernamental s-a majorat cu 232% (213,6 la suta in termeni reali) fata de sfarsitul lunii similare din 2008.
Valoarea totala a soldului creditelor acordate administratiei centrale, administratiilor locale si administratiilor sistemelor de asigurari sociale se ridica la 5,27 miliarde lei la 30 iunie 2009.
In acelasi timp, titlurile de valoare negociabile emise de aceste sectoare institutionale insumau 31,46 miliarde lei.
L.H.
Programul "Prima Casa" anuntat de Guvernul Boc s-a transformat treptat intr-un "joc in trei" datorita efectelor pe care aprobarea acestuia le-ar avea asupra activitatilor bancilor comerciale.
Miza este relansarea creditarii, care a devenit un fel de minge de ping-pong intre autoritatile guvernamentale, BNR si bancile comerciale din Romania. Fiecare dintre partile implicate asteapta o mutare decisiva din partea celorlalti factori de decizie.
Astfel, institutiile de creditare asteapta ca BNR sa modifice normele de creditare a populatiei, banca centrala asteapta la randul sau o reactie din partea bancilor la decizia de reducere a dobanzii de politica monetara, iar reprezentanii Executivului asteapta ca Banca Nationala sa elibereze in piata o parte din rezerva minima obligatorie.
Ultimii care au acuzat bancile din Romania ca nu fac nimic pentru a relansa creditarea sunt reprezentantii comisiei de buget-finante din cadrul Parlamentului.
Acestia sustin ca bancherii tin prea mult la profituri si nu vin cu solutii concrete, mai ales ca riscurile s-au redus simtitor in contextul unui curs valutar stabil si a unei inflatii echilibrate.
In replica, bancherii sustin ca relansare creditarii nu se poate produce atat timp cat aceasta nu se face pe fundamente foarte solide pentru a nu destabiliza si mai tare piata. In caz contrar, piata s-ar destabiliza si mai tare, iar clientii ar avea si mai mult de suferit, informeaza The Money Channel.
Relaxarea normelor de creditare ...
Volumul creditelor neguvernamentale acordate de bancile comerciale din Romania a scazut in aprilie cu 1% comparativ cu luna precedenta, potrivit datelor BNR.
Cea mai mare scadere a fost inregistrata pe segmentul creditelor in valuta pentru populatie (-1,6%) si pentru persoane juridice (-1,1%).
Creditele in lei au raportat o scadere in volum de 0,2%, in cazul imprumuturilor acordate populatiei, respectiv 0,8% pentru cele acordate agentilor economici.
La 30 aprilie 2009, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 18,9 la suta (11,7 la suta in termeni reali) fata de 30 aprilie 2008, pe seama majorarii cu 7,8 la suta a componentei in lei (1,3 la suta in termeni reali) si cu 28,0 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 12,5 la suta), se arata intr-un comunicat BNR remis Ziare.com.
Creditul guvernamental (al administratiei centrale, administratiilor locale, administratiilor sistemelor de asigurari sociale) a crescut in luna aprilie cu 8,4 la suta, pana la 31776,0 milioane lei. La 30 aprilie 2009, creditul guvernamental a inregistrat o crestere de 215,7 la suta (196,6 la suta in termeni reali) fata de 30 aprilie 2008.
Doua treimi din oameni cred ca masivele cheltuieli ale guvernelor, pentru combaterea crizei, sunt facute fara o directie clara, potrivit unui sondaj in 23 de tari, care produc 75% din PIB-ul mondial.
De asemenea, 60 de procente sunt de parere ca reglementarile severe impuse de guverne vor inabusi cresterea economica, aceasta opinie fiind prezenta mai ales in Statele Unite si in tari emergente, precum India si China, relateaza Reuters.
Insa, potrivit reprezentantilor Ipsos, firma de cercetare de piata care a realizat sondajul, parerile sunt impartite, majoritatea persoanelor spunand ca ar fi nevoie de o implicare si mai adanca a guvernelor, pentru redresarea economiei, in ciuda grijilor pe care le au ei despre cheltuieli.
Dintre cele 23.000 de persoane intervievate, 58% cred ca Statele Unite nu au facut destul pentru revigorarea economiei globale, in timp ce 53% cred ca Uniunea Europeana ar trebui sa se implice mai mult, iar doua treimi nu cred ca guvernul chinez a facut indeajuns.
In tarile emergente, exista o "frica" in prinvinta implicarii guvernului in sectorul privat. Astfel, 83% dintre indieni cred ca reglementarile guvernamentale vor incetini cresterea economica, o parere impartasita de 72% dintre mexicani si chinezi, 69% dintre poolozeni, 66% dintre turci, si 65% dintre rusi.
Cea mai mare problema a tuturor respondentilor o constituie locurile de munca si somajul, 53% dintre persoane declarand ca aceasta este principala lor grija, cu 12% mai mult ...
Datoria publica totala a Romaniei a crescut cu 32,26%, la aproape 108,9 miliarde lei (27,3 miliarde euro), de la sfarsitul lui 2007 pana la finalul anului 2008.
Aceasta reprezinta 21,21% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru 2008, a anuntat, marti, Ministerul Finantelor Publice (MFP).
La sfarsitul anului 2007, datoria publica totala era de peste 82,3 miliarde lei si reprezenta 19,94% din PIB-ul din 2007, potrivit datelor revizuite ale Finantelor, informeaza NewsIn.
La 31 decembrie 2008, mai mult de jumatate (59,6%) din datoria publica era in lei, 27,68% era in euro, 9,57% - in dolari, 1,9% in yeni japonezi, iar restul in alte valute.
Pe tipuri de instrumente, aproape o treime (32,68%) din datoria publica guvernamentala era reprezentata la finalul lunii decembrie a anului trecut de imprumuturile de stat, 9,42% erau obligatiuni de stat, 8,49% - eurobonduri, 8,3% din datorie era contractata sub forma certificatelor de trezorerie, 1,81 - instrumente de cash management, iar 0,21% din aceasta - sub forma de leasing financiar, potrivit datelor MFP.
Alte tipuri de resurse, precum imprumuturile din disponibilitatile Contului Curent General al Trezoreriei Statului utilizate pentru finantarea deficitului bugetului de stat, reprezentau 39,36% din datoria publica guvernamentala.
Fata de sfarsitul lui 2007, ponderea datoriei publice guvernamentale in totalul datoriei a urcat usor, cu 0,2 puncte procentuale, de la 92,50% la 92,70%, in timp ce datoria publica ...
Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru, a declarat sambata la Realitatea TV ca, in 2009, majoritatea investitiilor se vor face in infrastructura si ca trebuie "atacata" in primul rand reabilitarea infrastructurii rurale.
"Ne este clar ca se vor face investitii in infrastructura", a spus Pogonaru, referindu-se la programele economice ale partidelor politice.
"Din discutiile pe care Asociatia Oamenilor de Afaceri le-a avut inainte de alegeri cu partidele politice, intr-o singura privinta a reiesit consensul, infrastructura", a precizat acesta.
Pogonaru considera ca motoarele de crestere a economiei pana in prezent au fost consumul intern, exportul si consumul guvernamental. Pe viitor, insa, se arata rezervat in ceea ce priveste "turatia" acestora, in special in ceea ce priveste consumul intern si exportul.
Cu toate aceaste, presedintele AOAR spera ca va functiona la capacitate mai mare celalalt motor, consumul guvernamental, ce va implica investitii in infrastructura sau acces la fonduri
Nu doar economistii din lumea intreaga sunt de parere ca 2009 va fi unul crucial pentru fiecare tara in parte ci si cei din Romania.
Economistul Mircea Cosea sustine ca somajul si inflatia vor fi provocarile noului guvern si ale fiecaruia dintre noi.
Cu toate aceste previziuni sumbre romanii au consumat in nestire cu ocazia Sarbatorilor de iarna, ca si cum ar participa la festivalul de la Rio, fara sa constientizeze ca prudenta trebuie sa fie cuvantul pe ordinea de zi, anunta Evenimentul Zilei.
Mircea Cosea spune ca "numarul de someri va creste foarte mult si foarte repede si in medie, pe 2009, vor fi jumatate de milion de someri, iar incapacitatea oamenilor de a returna creditele luate va aduce un deserviciu imens bancilor.
Acesta este de parere ca industriile care vor suferi cel mai mult sunt cele care depind in mare masura de comenzile externe. Economistul spune ca un program anticriza eficient este cel care prevede si solutii pentru relansarea economiei dupa ce aceasta perioada neagra va trece.
"Anul care vine este un an in care trebuie regandita orientarea economiei romanesti. Un plan anticriza inseamna o noua gandire bugetara, or, deocamdata, exista o graba de a aproba un buget care este din start gresit", a mai precizat acesta.
Mircea Cosea ne transmite sa nu ne asteptam la lucruri bune, ci din contra sa ne luam masuri de prevedere si sa ne asumam rolul de cetatean european. In mod concret trebuie sa scapam de mentalitatea ca vom avea un loc de ...
Presedintele George W.Bush a declarat ca planul guvernamental de interventie in conditiile crizei financiare va costa "considerabil" si va presupune riscuri pentru banii contribuabililor.
"Aceste masuri cer sa implicam o suma considerabila din banii contribuabililor", a spus el. "Acest lucru presupune riscuri. Insa ne bazam ca acesti bani vor fi rambursati pana la urma. Trebuie sa actionam pentru pastrarea sanatatii economice a tarii noastre ", a declarat Bush.
Presedintele american George W.Bush a subliniat vineri, la Casa Alba, necesitatea de a se actiona imediat in fata crizei financiare. Bush a vorbit despre un "moment crucial", a vorbit despre "erodarea increderii" si despre riscurile asupra consumului si activitatii economice.
Americanii trebuie sa-si pastreze increderea in viitorul economiei lor pe termen lung, a spus Bush, in conditiile in care SUA trece prin cea mai grava criza financiara din ultimele decenii.
La inceputul saptamanii, Rezerva Federala si Trezoreria americana au oferit 85 de miliarde de dolari in schimbul a 79,9% din actiunile AIG, pentru a salva compania de asigurari. Administratia a refuzat sa ofere ajutor si Lehman Brothers Holdings Inc, care s-a declarat falimentar, relateaza AFP.
Unii membri ai Congresului au criticat administratia pentru ca nu i-a informat corespunzator in legatura cu planul de salvare a AIG, inainte de a fi anuntat public. Democratii au pus sub semnul intrebarii si politicile financiare ale lui Bush, care ar fi ..
Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, sustine ca Romania are nevoie de o noua legislatie a salarizarii. Acesta se gandeste la o formula care sa protejeze bugetul de excese si sa apropie cat mai mult salariile bugetarilor cu cele din sectorul guvernamental, informeaza The Money Channel.
El vede aceasta masura ca pe una care va da salariatului o pozitie demna de a-l scoate de sub arbitrariu si de a permite si o calculare buna a pensiei si o garantare buna atunci cand ia credite.
Ministrul Economiei considera ca o reintroducere a sporurilor va afecta echilibrul bugetar.
Executivul este deja restantier cu peste doua miliarde de lei pentru drepturi salariale neachitate unor categorii bugetare intre 2000 si 2005.
Banca centrala a Marii Britanii, Bank of England, va oferi obligatiuni guvernamentale in valoare de 50 miliarde lire sterline (100 miliarde dolari) in schimbul datoriilor ipotecare riscante ale bancilor, pentru a reduce efectul crizei creditelor asupra sistemului bancar britanic, informeaza Reuters.
Bank of England a anuntat luni ca va oferi obligatiunile de stat pentru o gama larga de active bancare de inalta calitate, printre care si ipotecile.
Schimburile de active vor fi incheiate pe termen de un an si vor putea fi reinnoite pe o perioada cumulata de trei ani, oferind bancilor, care au in prezent dificultati in a schimba ipotecile neatractive, sustinere pe termen lung.
Planul este asigurat de Trezoreria Marii Britanii, insa a fost intocmit astfel incat sa se evite preluarea riscurilor de catre sectorul public.
Analistii sustin ca planul ar putea sustine increderea, insa ca nu va putea anula impactul crizei creditelor.
Banca centrala americana, Federal Reserve, a luat luna trecuta o masura similara, implementand un program de 200 miliarde dolari pentru cresterea gradului de lichiditate in piatele financiare.
Criza financiara globala a pus sub semnul intrebarii o mare parte din progresele incredibile facute de Europa Centrala si de Est in ultimii 20 de ani.
In acest context, guvernele regiunii trebuie sa ia urgent masuri curajoase si nepopulare. Daca aceste alegeri nu sunt facute insa rapid, stabilitatea macroeconomica si sociala a regiunii este expusa riscurilor, iar o mare parte din vina apartine politicienilor locali, este de parere Radovan Jelasic, guvernatorul Bancii Centrale a Serbiei, intr-un articol aparut recent in cotidianul britanic Financial Times.
Pentru guvernatorul sarb, majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est subestimeaza problemele cu care se vor confrunta in 2009 si 2010, pe masura ce modelele lor economice - bazate pe investitii straine directe, imprumut extern, si, pentru membrii din regiune ai UE, fonduri de la Bruxelles - necesita o revizuire masiva.
Problemele de azi nu pot si nu ar trebui rezolvate doar prin ajutorul financiar din partea UE si a altor institutii financiare internationale, ci prin reforme fiscale si structurale, care sa includa sistemul pensiilor, sistemul medical si pe cel al educatiei.
In al doilea rand, bancile care detin controlul asupra sistemului financiar din regiune subestimeaza cat de serioasa este situatia economica, agravand situatia prin ezitarea lor de a accepta chiar si ajutorul limitat oferit de guvernele lor, asa cum se intampla in Austria si Ungaria.
Bancile asteapta ajutor
In al treilea rand, ...
Ministrul desemnat al Finantelor, Gheorghe Pogea, sustine ca viitorul Guvern vrea sa reduca deficitul bugetar de la 4% din PIB in acest an, la 1,7% in 2009.
Analistii sustin ca acest lucru s-ar putea realiza intr-un singur fel, mai precis prin reduceri de pensii si salarii, scrie Ziua.
"Intentionam sa reducem in mod drastic deficitul bugetar, de la circa 4% din PIB in acest an. Criza nu mai poate astepta", a afirmat Pogea, citat de Reuters.
Cheltuielile publice vor fi reduse semnificativ, iar noul Guvern va favoriza numai costurile legate de investitii, a spus el.
Numai ca lucrurile se vad altfel de la minister. Facilitatile fiscale, reducerea TVA si alocarile suplimentare pentru sanatate, educatie, pensia minima, prevazute in varianta intermediara a programului de guvernare PDL-PSD, vor duce la un deficit bugetar de 6% din PIB anul viitor, in opinia actualului ministrul al Finantelor, Varujan Vosganian.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru declara, recent, ca, asa cum este planificat in prezent bugetul pe 2009, deficitul sectorului public ar ajunge la 6,3% din produsul intern brut (PIB).
"Dupa adoptarea planului fiscal pe 2009, au fost deja planificate masuri fiscale care ar produce un deficit bugetar de 6,3% din PIB, in conditiile in care si cresterea economica luata in calcul de Guvern pentru 2009 este de 6%", a precizat Croitoru.
Exista insa o posibilitate ca viitorul Guvern sa ajunga la ambitioasa tinta de 1,7% din PIB a deficitului ..