Adolf Hitler nu si-a tras un glont in cap si nici macar nu a murit in bunkerul sau, au anuntat cercetatorii, dupa ce au analizat indeaproape craniul despre care se presupune ca a apartinut liderului nazist.
Potrivit analizei ADN, craniul cu o gaura de glont apartine unei femei de pana in 40 de ani, relateaza Daily Mail.
Oamenii de stiinta si istoricii au sustinut, pana acum, ca Hitler s-a impuscat in cap, dupa ce a luat o pastila cu cianura, la 30 aprilie 1945, in bunkerul sau. Craniul care se prespune ca i-a apartinut a fost pastrat de serviciile secrete sovietice.
In 2000, un fragment de craniu in care se observa o gaura a fost expus la Moscova dar, in urma analizei facute de cercetatori americani, s-a stabilit ca ramasitele lui Hitler apartin unei femei cu varsta cuprinsa intre 20 si 40 de ani.
Arheologul Nick Bellantoni, de la Universitatea din Connecticut, a prelevat mostre de ADN de la craniul expus la Moscova si de pe patul din bunkerul lui Hitler, acolo unde se presupune ca Hitler si Eva Braun s-au sinucis.
"Am vazut fotografiile facute de sovietici in 1945, cu presupusul loc al sinuciderii, asa ca am stiut ca am luat probe de pe obiectul adevarat", afirma cercetatorul american.
La vremea respectiva, martorii au spus ca, dupa sinucidere, cadavrele lui Hitler si al Evei Braun au fost infasurate in paturi si carate in curtea bunkerului, unde li s-a dat foc.
In mai 1945, o echipa de cercetatori rusi au dezgropat ceea ce s-a presupus pana acum ...
Desi pana in prezent nu a fost facuta nicio dezvaluire ca Adolf Hitler ar avea urmasi in viata, se pare ca dictatorul german are cativa descendenti.
Analizand ADN-ul de pe mai multe mucuri de tigara uitate intr-un mic sat din Austria, un servetel de hartie utilizat intr-un restaurant din New York sau sigiliile de scrisori trimise cu peste 30 de ani in urma, un jurnalist a ajuns la concluzia ca Hitler are 39 de urmasi in viata.
In urma cercetarilor, au fost gasiti trei stranepoti ai tatalui lui Hitler in Long Island, in afara New York-ului, sub numele fals Stuart-Houston. Acestia au plecat de Germania pentru a scapa de nazisti, scrie Momento 24.
Urmasii lui Hitler par sa fi cazut de acord sa nu aiba copii pentru a evita situatia in care Hitler ar avea descendenti. Doi dintre stranepotii tatalui lui Hitler, Louis si Brian au casa mica din lemn n East Patchogue si lucreaza ca gradinari, in timp ce Alexander este un psiholog pensionar.
Orice incercare de a lua legatura cu cei trei este insa imposibila, deoarece ei nu raspund daca cineva bate la usa si au reusit sa evite orice confruntare cu trecutul.
Cu toate acestia, ei au promis sa publice o carte despre familia lui Hitler inainte de a muri.
In Austria, familia Hitler au incercat sa stearga orice urma a trecutului prin schimbarea unor litere din nume, ajungandu-se la Huttle.
Toti membrii familiei Huttle care traiesc in regiunea Waldviertel sunt descendenti indepartati ai lui Hitler. Cu toate acestea, ...
Doi istorici amatori din Belgia au reusit sa ii identifice pe mostenitorii fostului dictator Adolf Hitler.
Marc Vermeeren si Jean-Paul Mulders, doi istorici amatori belgieni, au reusit sa decodeze ADN-ul lui Adolf Hitler, ceea ce le-a permis sa ii identifice pe urmasii acestuia. Pornind de la analizarea unor mucuri de tigara si a unui servetel, cei doi au dat peste 39 de rude ale liderului nazist. De teama unei eventuale razbunari din partea celor care au suferit din cauza dictatorului,
O gena, observata recent de cercetatorii israelieni, ar putea determina comportamentul dictatorilor care au ingrozit lumea de-a lungul timpului, informeaza Nature. Studiul, realizat la Universitatea Evreiasca din Ierusalim, ar putea explica tendintele personalitatilor cu tente machiavelice - de la dictatorii nationali la "micii Hitler", intalniti in aproape toate colturile lumii.
Cercetatorii israelieni sustin ca au descoperit o legatura intre gena AVPR1a si comportamentul lipsit de scrupule. Inca nu se cunoaste mecanismul prin care gena influenteaza comportamentul, dar cercetorii cred ca pur si simplu centrele de recompensa din anumite creiere nu gasesc destula placere in actele altruiste.
Oamenii de stiinta s-au oprit asupra genei AVPR1a, fiind cunoscut faptul ca aceasta produce receptori cerebrali sensibili la vasopresina, un hormon asociat altruismului si comportamentului "prosocial". Studiile precedente, realizate pe animale de preerie, au demostrat ca vasopresina are legatura cu apropierea relatiilor sociale intre membrii unui grup.
Cercetatorii israelieni s-au intrebat daca diferentele in modul de functionare a acestui receptor in cazul oamenilor ar putea determina comportamente mai mult sau mai putin generoase. Specialistii au testat monstre de ADN, de la peste 200 de studenti, in cadrul unui exercitiu economic denumit "Jocul Dictatorului".
Subiectii au fost impartiti in doua grupuri: "dictatori" si "beneficiari". Exercitiul a permis jucatorilor sa se ...
Categorie: International 1491 vizite [ Ziare.com ]