Urmele de pasi descoperite in Kenya, care seamana celor lasate de noi pe plaja in nisipul ud, demonstreaza ca acum 1,5 milioane de ani stramosii omului aveau acelasi tip de mers ca si pasii oamenilor moderni, potrivit oamenilor de stiinta.
Urmele de picior descoperite in roca sedimentara din nordul Kenyiei au fost lasate, cel mai probabil, de stramosii omului numit "Homo erectus", potrivit studiului unei echipe de cercetatori publicat in revista Science, citat de Reuters.
Oamenii de stiinta au descoperit mai multe urme de pasi, inclusiv unele care par a fi apartinut unui copil, lasate de indivizi pe malul noroios al unui rau.
Dupa lungimea urmele pasilor, cercetatorii au estimat ca stramosii oamenilor din acea perioada aveau intre 1,5 si 2,7 metri inaltime.
"A fost oarecum infiorator sa descoperim aceste dovezi si sa realizam deodata ca acestea seamana dramatic de bine cu ceea ce oricare dintre noi ar fi putut sa faca in urma cu 20 de minute", a declarat arheologul David Braun de la Univeritatea din Capetown, Africa de Sud, in cadrul unui interviu.
Urmele de pasi descoperite in Kenya arata ca omul ancestral avea degetul mare paralel cu celelalte, spre deosebire de celelalte maimute la care acesta era separat intr-un alt mod, mult mai folositor cataratului in copaci.
Urmele de pasi demonstreaza ca stramosii din specia Homo erectus aveau foarte multe asemanari cu omul modern, inclusiv statura bipeda.
Marimea, spatiul si adancimea urmelor de pasi ...
Inteligenta umana s-a dezvoltat intrucat primele femei aveau soldurile late. Detaliul anatomic a facut posibila nasterea copiilor cu creierul mare, ceea ce a dus, in final, la dezvoltarea inteligentei umane.
Homo erectus, o ruda primitiva a omului de astazi, avea solduri mult mai late decat s-a crezut pana acum. Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Indiana, din Bloomington, acest lucru a dus, ulterior, la dezvoltarea inteligentei umane, relateaza Daily Mail.
Cercetatorii americani au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au reconstruit un pelvis fosilizat, vechi de 1,2 milioane de ani, descoperit in Gona, Etiopia.
Fosila descoperita sugereaza faptul ca bebelusii Homo erectus aveau creierul cu 30% mai mare decat se credea pana acum. Mai mult, viteza de crestere a creierului, inainte de nastere, era similara celei a fetusilor omului modern. Cu toate acestea, dupa nastere, rata de crestere scadea, fiind situata intre cea a omului modern si a cimpanzeului.
Homo erectus a fost specia umana dominanta pe Pamant inca de acum 2,5 milioane de ani si pana in urma cu 500.000 de ani. Oamenii de stiinta cred ca a fost prima specie umana care a parasit Africa.
Dimensiunile creierului sau au evoluat de la 850 de centimetri cubi (adica putin mai mare decat cea a creierului unui cimpanzeu) pana la 1.100 centimetri cubi. Creierul omului modern masoara 1.400 de centimetri cubi.
Cele mai recente studii arata ca stramosii omului au evoluat datorita adoptarii unei alte diete. Din pacate, aceasta evolutie este vinovata si de tendintele de ingrasare caracteristice multor persoane in prezent.
Conform ultimelor studii, citate de iDieta, transformarile biologice care au dus la aparitia lui Homo erectus, foarte posibil precursorul oamenilor moderni, au fost generate de adoptarea unui regim alimentar centrat pe consumul de carne si de radacinoase. Acesta a luat locul, in urma cu 1,9 milioane de ani, alimentatiei bazate pe fructe, caracteristica primilor hominizi.
Modificarile biologice si sociale generate de adoptarea acestei diete au dus la aparitia primilor oameni in adevaratul sens al cuvantului, introducerea carnii ca element preoponderent in alimentatie fiind factorul decisiv.
Potrivit arheologului Loren Cordain, o promotoare a asa-numitei paleodiete (o dieta care incearca sa reproduca regimul alimentar al stramosilor omului din perioada paleolitica¸ "originile noastre - inceputul efectiv al speciei umane - pot fi identificate cu schimbarile fundamentale in dieta primilor nostri stramosi care au facut posibila evolutia creierelor noastre de mari dimensiuni".
Tendinta evolutiva catre devoltarea unui creier mai puternic si de dimensiuni mai mari a fost conditionata, spun antropologii, de trecerea la o dieta superioara calitativ care, sa ofere energia necesara.
Stocarea kilogramelor era, initial, un avantaj
Unii nutritionisti sunt de ...
Categorie: Diete, intretinere 636 vizite [ Ziare.com ]
Fosilele din insula indoneziana Flores, descoperite in anul 2004, au dat nastere la controverse acerbe intre oamenii de stiinta.
Potrivit unor studii recente, bazate pe analiza marimii creierului si a degetului mare de la picior, fosilele ar fi putut sa apartina unei specii distincte, informeaza AFP.
Se pare ca aceste fosile au apartinut unor oameni de talie mica, cu o inaltime de aproximativ un metru si o greutate de circa 30 de kilograme.
Oamenii de stiinta considera ca Homo floresiensis, care a trait pe Insula Flores din Indonezia, in urma cu 12.000 de ani, avea capul anormal de mic in raport cu restul corpului.
Dupa ce au analizat craniile extrem de mici ale unor hipopotami pitici care au trait in trecut in Madagascar, paleontologii Eleanor Weston si Adrian Lister, de la Muzeul National de Istorie din Londra, considera ca acelasi fenomen de "nanism insular" ar fi putut sa apara si in cazul Homo floresiensis.
"Este posibil ca acele cranii de Homo floresiensis sa fi apartinut unor Homo erectus, pe care viata pe o insula i-a transformat in pitici, si nu unor indivizi anormali sau care apartineau unei specii ce a evoluat separat", a declarat Eleanor Weston.
Insa un alt studiu prezinta posibilitatea ca oamenii preistorici din Flores, numiti de unii cercetatori "Hobiti" (dupa celebrele personaje din seria "Stapanul inelelor"), sa fi descins dintr-un alt stramos decat Homo erectus.
Analiza degetului mare de la picior, care aminteste mai degraba de degetele ...
Biblia spune ca a fost creata din coasta lui Adam, asadar este doar o clona, prima clona, "capodopera a divinitatii".
Charles Darwin a incadrat-o la specie, dictionarele din ziua de azi la Homo sapiens, Homo faber, Homo economicus, Homo religious, Homo stupidus, poate, in viitor, si Homo sapiens sapiens si, de ce nu, Homo erectus. Prin definitie, o specie ce exista gratie fatalitatii. Sau nu.
Dictionarul explicativ al limbii romane spune asa: persoana adulta de sex feminin, muiere, persoana de sex feminin casatorita, sotie, nevasta, muiere, nevasta, femeie de serviciu, servitoare, femeie de strada, prostituata, nevasta, sotie, persoana matura de sex feminin, persoana de sex feminin care si-a pierdut fecioria, fomeie, (Mold.) fimeie, (inv.) fame(a)ie.
Societatea o percepe in continuare ca pe o forta de munca ieftina, mai ieftina decat ar trebui, iar pentru arta a ramas pura fictiune: doar o sursa de inspiratie. Nu poate genera arta pentru ca inca nu si-a terminat de jucat rolul de muza. Iar daca ne luam dupa ce recunostea insusi Renoir, ca picta numai femeile pe care le considera proaste, sa fii o muza este cat se poate de injositor.
Pentru popoarele antice, dar si pentru cele de azi continua sa fie un mar al Discordiei, in razboaie este asul din maneca al marilor lideri, pentru justitie este doar un nume al carui cuvant cantareste inca prea putin in comparatie cu al LUI, pentru filosofie a fost si va ramane o adevarata Pandora, ce isi inchide si isi deschide ...
Pelvisul unei femei care a trait acum 1,2 milioane de ani a fost descoperit in Etiopia de o echipa de cercetatori americani.
Pelvisul intact al femeii indica faptul ca specia era mai robusta si femeile puteau dadea nastere unor copii cu o capacitate a creierului mai mare decat se credea pana acum.
Potrivit cercetatorilor, este primul pelvis feminin conservat aproape intact care dateaza din aceasta perioada, si ofera informatii despre felul in care au evoluat femeile pentru a putea da nastere unor copii cu craniu mai mare, informeaza NewScientist.
"Indivizii care au cel mai mare succes sunt cei cu creierul mai dezvoltat si cu pelvisul mai mare. Canalul pentru nastere lat este cea mai evidenta trasatura a osului", spune Scott Sipmson, de la Universitatea Case Western Reserve din Ohio, care a facut parte din echipa ce a descoperit pelvis-ul.
Felul in care arata pelvisul demonteaza si teoria conform careia "homo erectus" era un alergator de cursa lunga
Categorie: Cultura Generala 750 vizite [ Ziare.com ]
Istoria dormitului in doi nu poate decat sa ne inflacareze imaginatia. Cunostiintele pe care avem despre obiceiurile stramosilor nostri sunt de cele mai multe ori lasate in piatra si pamant, lasand mult loc interpretarii.
Creierul de Cromagnon asocia dormitul cu un pat de frunze uscate sau cu lespezi de piatra. De la paturi din crengi si asternuturi din piei de animale, paturi din lemn sau paturi somptuase s-a ajuns la scufie si camasa sau asternuturi din matase si saltelele din apa. Sau cel putin asa ne putem imagina ca au evoluat lucrurile.
Poligamia cavernelor
In Cromagnon, stramoasele nostre dormeau alaturi de masculul preferat doar in "perioada de rut". Domnii cavernelor, fiind poligami, este foarte usor de presupus ca isi imparteau locul de dormit cu multe domnisoare, spune Gerard Leleu in "Arta de a dormi in doi".
Trei milioane de ani mai tarziu, trecand prin homo abilis, homo erectus si homo sapiens, creierul si-a marit volumul de la 500 la 1.500 de centimetri cubi. Mai mult, 800 de centimetri cubi este volumul maxim pe care il poate ingadui bazinul femeii si tot acesta este cel la care ajungea craniul unui copil homo habilis, acum 1,5 milioane de ani.
De la acest moment, de la care copilul trebuia sa se nasca inainte ca volumul craniului sa depaseasca valoarea mentionata, lucrurile se schimba. Copilul se nastea imatur, si astfel trebuia salvat de natura. Au aparut dragostea si cuplul.
"Accouplement" si dormitul in doi
In urma cu mai mult de ...