Autoritatile romane au recunoscut hotararile de condamnare ale detinutilor romani din Italia si au aprobat cererile de transferare a acestora la penitenciare romanesti, a declarat, luni, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu.
Din cei 953 de romani condamnati in Italia la pedepse privative de libertate, autoritatile italiene au facut cerere de transferare in Romania pentru numai 57, iar toate cererile au fost aprobate, potrivit ministrului Justitiei, Catalin Predoiu.
"Transferarea unui detinut se poate face numai in urma unei proceduri de recunoastere a hotararii de condamnare pe teritoriul statului unde va fi transferat. Autoritatile au aplicat cu celeritate toate prevederile acordului de colaborare din 2003", a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu.
Ministrul Justitiei a subliniat faptul ca doar intr-o mica parte a cazurilor de cetateni romani condamnati in Italia, autoritatile au cerut ca acestia sa fie transferati.
"Nu a existat nicio situatie in care o hotarare de condamnare pronuntata de o instanta italiana sa nu fie recunoscuta in Romania", a mentionat Predoiu care a explicat ca "transferarea persoanelor condamnate este o forma de cooperare judiciara si se aplica de autoritatile judiciare ale celor doua parti, nu de Politie.
In prezent, atat in Romania cat si in Italia, transferarea persoanelor condamnate se poate face numai ulterior unei proceduri de exequatur, adica a unei proceduri de recunoastere a hotararii de condamnare emisa intr-un stat, ...
Curtea de Apel Bucuresti a decis ca statul roman trebuie sa ii plateasca jurnalistului rapit in Irak, Ovidiu Ohanesian, doua milioane de euro. Ziaristul a dat in judecata statul pentru imposibilitatea punerii in executare a sentintei de condamnare a sirianului Omar Hayssam, obligat in prima instanta sa ii dea colosala suma de bani.
Ohanesian a acuzat autoritatile ca nu au pus sechestru pe averea lui Omar Hayssam si ca, astfel, el se afla in imposibilitatea de a-si recupera de la sirian cele doua milioane de euro castigate in instanta, informeaza Mediafax.
Judecatorii au decis in 2007 ca Omar Hayssam este obligat sa ii plateasca lui Ohanesian cele 2 milioane de euro drept daune morale pentru zilele in care ziaristul a fost rapit in Irak.
Initial, in luna mai, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea in raspundere delictuala, iar Ovidiu Ohanesian a atacat decizia cu apel.
Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul formulat de Ovidiu Ohanesian si a hotarat ca statul roman raspunde pentru imposibilitatea punerii in executare impotriva lui Omar Hayssam a hotararii penale.
Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul de relatii cu romanii de pretutindeni, sustine proiectele educationale si cele de mass media promovate de comunitatile romanesti din tarile vecine, dar si cele ale Europei Occidentale.
El a prezentat la Tv Ziare.com unele dintre problemele pe care le au romanii din strainatate si ce face departamentul pe care il conduce pentru a le rezolva. (Urmareste AICI inregistrarea video a emisiunii)
"Puteti sa ne transmiteti problemele pe care le aveti ca sa le solutionam sau sa la transmitem mai departe la institutiile competente. Departamentul de relatii cu romanii de pretutindeni este o institutie care gestioneaza relatiile culturale educationale. Noi sustinem proiecte educationale cum ar fi infiintarea de scoli in comunitatile romanesti din alte tari, sustinem mass media de limba romana, iar ca prioritate sunt tarile din Balcani.
De asemenea, oferim burse de sprijin pentru tinerii din aceste zone. Comunitatile din tarile vecine sunt autohtone, de aceea atentia noastra este sporita si incercam sa acordam minoritatilor sprijinul necesar. Avem si mecanisme bilaterale si pentru romanii plecati in spatiul Europei Occidentale. Dezvoltam programe specifice care sunt menite sa pastreze identitatea romaneasca.
In perioada imediat urmatoare dorim sa institutionalizam mai mult acest lucru si este primul an cand in Parlamentul Romaniei sunt 4 deputati si 2 senatori care ii reprezinta pe romanii din diaspora.
In luna februarie, ...
Ioana Maria Vlas a fost condamnata, joi, la zece ani de inchisoare in dosarul prabusirii Fondului National de Investitii (FNI).
Prima reactie a Ioanei Mariei Vlas a fost: "Ma asteptam la mai mult". Intrebata daca ar fi pusa din nou in situtia de a conduce FNI ce decizie ar lua, Vlas a spus ca "ar lua aceeasi hotarare": "Stiam ce era in FNI, dar a fost mult mai mult", a declarat Vlas pentru Antena 3.
"Daca aceasta decizie ramane definitiva si irevocabila, eu practic mi-am executat pedeapsa si voi face mai mult decat orice alt detinut din Romania. Dispozitiile legii in ceea ce priveste pedepsele nu sunt imperative. Intotdeauna in cazul meu as putea sa cer suspendarea pedepsei si raspunsul ar putea fi ca nu sunt reeducata. Uitati-va la mine, nici nu sunt reeducata!", a adaugat "mama FNI".
Intrebata daca scoaterea la iveala a informatiilor privind contul ei din Israel nu este o coincidenta, Vlas a declarat ca "nu este o coincidenta, este o coincidenta fortata". Scopul ar fi "demonizarea marii hoate, o hoata care ar fi furat banii oamenilor ceea ce nu este adevarat, cum s-a decis prin expertiza".
SOV, "parsiv si inteligent"
Despre Sorin Ovidiu Vantu, Vlas spune ca ii este "drag": "Cand cineva e in stare sa braveze legea unui stat, inseamna ca are minte. Bravo lui, eu respect inteligenta oriunde o gasesc... Asa cum este el, parsiv si inteligent, imi este foarte drag, bravo lui! E o vorba din latina care spune 'Dura lex, sed lex'. Legea este dura, dar ea trebuie ...
Statul roman a fost condamnat, marti, de CEDO in dosarul in care doua persoane au reclamat ca, in 1995, au fost luate si duse cu forta la sediul politiei si au fost agresate de mai multi politisti.
Potrivit unui comunicat al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in cauza Damian-Burueana si Damian impotriva Romaniei si a condamnat statul roman pentru incalcarea dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane, a dreptului la o ancheta efectiva in cazul supunerii la tratamente inumane, a dreptului la un proces efectiv si a dreptului la respectarea domiciliului.
Reclamantii s-au plans in fata Curtii Europene ca, pe 29 ianuarie 1995, au fost luati si dusi cu forta la sediul politiei si ca au fost agresati de mai multi politisti. Ancheta penala pentru purtare abuziva impotriva politistilor a fost finalizata cu o solutie de neincepere a urmaririi penale.
In noaptea de 29 spre 30 ianuarie 1995, politia a efectuat o perchezitie la domiciliul celui de-al doilea reclamant, in absenta unui mandat al procurorului.
Reclamantii au mai aratat ca au fost arestati preventiv fara ca dispozitiile legale in materie sa fie respectate si ca actiunea celui de-al doilea reclamant impotriva arestarii nelegale nu a fost finalizata intr-un termen rezonabil.
In hotararea de marti, se arata in comunicatul APADOR-CH, Curtea Europeana a constatat ca reclamantii au fost victima unor rele ...
Raportul ambasadei Austriei la Bucuresti, ce contine spovedania presedintelui Traian Basescu in fata sefilor misiunilor diplomatice din UE acreditati in Romania, arata exact unde se afla Romania pe scena UE: la coada.
Documentul, intens mediatizat in tara noastra, a atras atentia asupra posibilitatii rocadei dintre Basescu si Boc la alegerile prezidentiale din aceasta toamna. Cei care citesc cu atentie documentul - publicat si pe ziare.com - pot constata ca informatia este tratata de austrieci mai mult ca un fapt divers.
In realitate, Austria este intens preocupata - la fel ca si Germania - de hotararea lui Traian Basescu de a acorda 1.000.000 de cetatenii romanilor din stanga Prutului.
De altfel, documentul, altminteri ultrasecret, transmis de la Bucuresti catre ambasadele Austriei de la Chisinau, Kiev, Moscova si Bruxelles, dar si centralei de la Viena, nu a fost decriptat de agentii rusi, asa cum s-ar putea crede. Chiar Ministerul austriac de Externe l-a distribuit presei de limba germana, spre documentare, pentru a se crea in opinia publica europeana o stare de adversitate fata de decizia Bucurestiului.
Din capul locului trebuie spus ca Austria a incalcat toate uzantele diplomatice. O discutie cu presedintele unui stat nedestinata publicitatii ar fi trebuit sa ramana strict in cancelariile carora le era adresat mesajul.
Decizia Romaniei de a-i ajuta pe basarabeni urma sa fie negociata cu fiecare capitala europeana in parte. De ce? Fiindca decizia d-lui ..
Romania a fost tara care a avut de platit cele mai mari daune in 2008, in total 12,2 milioane de euro, ca urmare a condamnarilor la CEDO, se arata intr-un raport al Consiliului Europei.
Consiliul Europei a publicat miercuri cel de-al doilea raport privind executarea deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Romania figureaza si printre statele cele mai rau platnice, numai 5% din despagubiri fiind acordate in termen.
Daca CEDO constata ca exista o incalcare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului, isi poate permite sa acorde satisfactie partii lezate. Plata anumitor sume poate fi de asemenea prevazuta printr-o decizie care ia nota de reglementarea amiabila care a intervenit intre parti. In ambele cazuri, plata este de obicei asteptata in decurs de trei luni dupa ce decizia judecatoreasca devine finala, iar in cazul unor intarzieri se poate aplica o dobanda.
Romania, rau-platnica la CEDO
Romania a fost si tara care a trebuit sa plateasca cele mai mari daune in 2008, in total 12,2 milioane de euro, urmata de Italia (9,7 milioane euro), Grecia (8,9 milioane euro), Turcia (5,7 milioane euro), Rusia (3,7 milioane euro), Portugalia (3,4 milioane euro) si R. Moldova (2,8 milioane euro). Cel mai putin a avut de plata Suedia, 4.000 de euro, in timp ce sapte state, intre care Danemarca si Irlanda, nu au avut nimic de plata.
Din cele 12,2 milioane de euro daune care i-au revenit de plata Romaniei, 11 milioane de euro au constituit daune pecuniare, ...
Trei judecatori de la Curtea de Apel Timisoara risca sa declanseze un scandal diplomatic dupa ce, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, au condamnat statul belgian la plata unor daune morale catre un cetatan roman.
Aceasta hotarare a fost luata insa fara sa se tina cont de imunitatea de jurisdictie pe care o are orice stat, scrie Academia Catavencu online.
Povestea incepe in 2007, cand Mirela Claudia Pongracz, cetatean roman, a ajuns in Belgia sa-si recupereze copilul de la rude.
Pe aeroportul din Bruxelles a fost insa retinuta de autoritatile belgiene pe motiv ca pe numele sau fusesera emise mai multe mandate de arestare pentru furt, fara sa se tina cont ca femeii ii fusesera sustrase toate actele in 2003, pe care acum le foloseau niste hoti.
Desi Pongracz anuntase autoritatile romane de furtul actelor si acestea fusesera declarate nule la Monitorul Oficial in Romania, vestea n-a ajuns si la urechile autoritatilor belgiene care, in loc sa ii verifice lui Pongracz identitatea, au controlat-o corporal pe holul unei toalete publice si i-au pus si catuse.
La intoarcerea in tara, femeia a deschis actiune in instanta impotriva statului belgian (reprezentat prin ambasada), dar si impotriva institutiilor romane care n-au miscat un deget ca sa o ajute.
In timp ce Judecatoria Timisoara si Tribunalul Timis au respins, pe rand, actiunea acesteia, trei judecatori de la Curtea de Apel Timisoara au obligat, in octombrie 2008, statul belgian la plata a 5.000 de ...
Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat si efectueaza verificari prin Inspectia judiciara la Curtea de Apel Timisoara, dupa ce presa a dezvaluit marti cum trei magistrati timisoreni au obligat statul belgian la plata unor despagubiri catre o romanca, incalcandu-se astfel imunitatea de jurisdictie a acestui stat.
Jurnalistii de la Academia Catavencu au dezvaluit marti ca cei trei judecatori risca sa declanseze un scandal diplomatic dupa ce, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, au condamnat statul belgian la plata de daune morale catre o romanca ce fusese arestata pe teritoriul acestei tari, acuzata fiind de comiterea unor furturi, in conditiile in care actele ei fusesera sustrase anterior de adevaratii infractori.
Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul CSM, "Consiliul Superior al Magistraturii a informat magistratii romani in mod repetat, prin presedintii curtilor de apel, despre aplicarea procedurii diplomatice in situatia in care un stat strain este chemat in judecata in fata autoritatilor judiciare romane".
De asemenea, se precizeaza ca "potrivit dreptului international, un stat nu poate fi reclamat la instantele unui alt stat referitor la procedurile sale publice sau suverane, insa poate fi supus autoritatii instantelor unui alt stat daca este vorba despre plangeri referitoare la actiunile sale de drept privat. Conform dreptului international, instantele au obligatia asigurarii imunitatilor jurisdictionale ale unui stat strain, din ...
Vizita sefului diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, in Italia, si intalnirea cu omologul sau italian, Franco Frattini, nu au trecut neobservate de presa din Cizma - chiar dimpotriva.
Intalnirea celor doi a survenit pe fondul unor declaratii taioase din ambele parti, generate de un val de infractiuni comise de romani in Italia.
Cotidianul Corriere Della Sera semnaleaza ca Frattini i-a cerut lui Diaconescu ca autoritatile romane sa semnaleze fortelor de securitate italiene atunci cand exista cetateni romani cu antecedente penale care doresc sa ajunga in Italia.
"Acesta e tipul de colaborare pe care Italia il cere de la autoritatile romane", fara a pune insa in discutie principiul liberei circulatii a cetatenilor comunitari - chestiune asupra careia nici Diaconescu nu a fost dispus sa cedeze.
Acest mecanism de avertisment ar trebui sa intre in vigoare pentru Romania in 2011, iar italienii vor "devansarea" implementarii acestei directive UE "doar cu doi ani".
Diaconescu a replicat insa ca "noi, cei iesiti din comunism, ne-am castigat cu greu dreptul la libera circulatie. Nu voi accepta ca un incident sa se rasfranga asupra unei comunitati. Este impotriva moralei si a oricarei valori.
Relatand despre conferinta de presa comuna a celor doi diplomati, cotidianul La Stampa titreaza: "In Italia se afla 40% dintre cei cautati de justitia romana", iar "Bucurestiul confirma cifrele".
Este vorba despre 2.700 de romani cautati cu mandat inetrnational care ...
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat, marti, Romania pentru ca nu a evaluat suficient riscurile legate de folosirea de cianura intr-o mina de aur de la Baia Mare.
CEDO a apreciat ca autoritatile romane au incalcat dreptul la respectarea vietii private a localnicilor.
CEDO a pronuntat hotararea in cauza Tatar si Tatar contra Romaniei, Curtea Europeana decizand in unanimitate ca dreptul celor doi reclamanti la un mediu sanatos si protejat a fost incalcat de catre Romania.
Reclamantii, tata si fiu, locuitori ai orasului Baia Mare, s-au adresat Curtii Europene in 2001, arata Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania - Comitetul Helsinki.
Vasile Gheorghe Tatar, in varsta de 60 de ani, si fiul sau, Paul, de 28 de ani, i-au sesizat pe judecatorii de la Strasbourg, sustinand ca astmul bronsic al tanarului a fost agravat de cianura de sodiu folosita in procesul de extractie la mina si eliberat in cantitati mari in natura in timpul catastrofei din 30 ianuarie 2000.
Atunci, 100.000 de metri cubi de apa de tratare continand cianuri libere si componenti ai cianurii au fost eliberati in urma ruperii unui baraj, decimand mii de tone de peste in Romania, Ungaria si Serbia si poluand multe cursuri de apa.
Societatea exploatatoare primise o autorizatie in 1998, dar "conditiile de exploatare fixate de autoritatile romane au fost insuficiente pentru a preveni o situtie plina de consecinte", apreciaza Curtea.
Un studiu preliminar din 1993 ..
Autoritatile mexicane au condamnat un roman la sapte ani de inchisoare din cauza ca si-a falsificat identitatea in doua situatii diferite, anunta autoritatile din Mexic.
Conform cartii de identitate, romanul Anghel Rosmarin, a obtinut prin metode ilegale doua scrisori de acreditare care ii dadea dreptul la vot, document care in Mexic serveste ca act de identitate, anunta Noticias Terra.
Pe aceste documente acuzatul si-a falsificat numele, Angel Martinez Marco si Angel Hernandez Lopez, si le-a transmis administratiei mexicane, dandu-se drept cetatean mexican.
Pe langa pedeapsa cu inchisoarea romanul va trebui sa plateasca si o amenda de cel putin 700 de dolari. Rosmarin a fost retinut in luna aprilie 2008, in Cancun, iar acum judecatorii au hotarat ce pedeapsa merita. Decizia a fost comunicata si ambasadei romane din Mexic.
"Hacker-ul" roman ,care a spart parolele computerelor Marinei americane, ale Departamentului pentru Energie si ale NASA, a fost condamnat de Tribunalul Arad la un an si patru luni de inchisoare, cu suspendare.
Instanta a mai hotarat ca Victor Faur sa plateasca suma de 238.000 de dolari celor trei agentii afectate de actiunile programatorului, informeaza Cotidianul.
Tanarul aradean a fost gasit acuzat pentru toate cele patru capete de acuzare: interceptare de date, accesare fara drept a datelor informatice, modificare de date si descarcare fara drept a programelor informatice.
Avocatii programatorului vor face recurs impotriva sentintei emise de Tribunalul Arad. Victor Faur a fost judecat de o instanta romaneasca, pentru ca infractiunile au fost comise folosind calculatorul din locuinta sa, din Arad.
El risca o pedeapsa maxima de 12 ani de inchisoare.
Jurnalistii romani rapiti in Irak au avut posibilitatea sa evadeze cu ajutorul unui gardian, in prima locatie in care au fost tinuti, dar au refuzat, de frica sa nu li se intinda o capcana, se arata in motivarea Curtii de Apel din procesul in care Mohammad Munaf a primit 10 ani de inchisoare.
"La sfarsitul perioadei de detentie in prima locatie, unul din gardieni le-a propus jurnalistilor sa evadeze, propunere cu care nu au fost de acord, fiindu-le teama sa nu fie vorba de o capcana. La un moment dat, gardianul i-a intins arma lui Ovidiu Ohanesian, care a refuzat sa o primeasca, dupa care acesta a parasit incaperea, lasand acolo arma si munitia aferenta. Pentru ca propunerea lui nu a fost acceptata, gardianul i-a dus pe ostateci in camera de detentie, cerandu-le sa nu spuna celorlalti gardieni ca au fost in incaperea garzilor", se precizeaza in actul instantei.
Jurnalistii romani au fost tinuti in captivitate, intr-o prima locatie, in perioada 28 martie - 1 aprilie 2005.
Potrivit documentului dat publicitatii vineri, rapitorii s-au suparat foarte tare, deoarece au aflat de la televiziunea Al Jazeera ca in Romania s-a aflat despre rapire si unul dintre ei s-a indreptat catre Marie Jeanne Ion si i-a adresat un gest de amenintare, care sugera ca ii va taia gatul. Fiind intrebata de ceilalti ostateci despre gestul acestuia, Marie Jeanne Ion a aratat ca, in momentul in care au fost rapiti, a reusit sa transmita celor de acasa acest lucru, precum si o posibila locatie, ...
Categorie: Dezvaluiri 1043 vizite [ Ziare.com ]
Doi cetateni unguri au fost condamnati la ani grei de puscarie si sunt dati in urmarire internationala, dupa ce judecatorii de la Tribunalul Arad au hotarat in urma cu cateva zile ca acestia au prejudiciat statul roman cu peste 1,5 milioane de lei.
Cetatenii unguri Peter Potordi (36 ani) si Istvan Surman (38 ani) au fost condamnati de Tribunalul Arad, prin sentinte definitive, la 18 ani, respectiv 13 ani, de inchisoare, pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala, fals intelectual, inselaciune, informeaza Newsin.
"In urma cercetarilor s-a stabilit ca, in perioada 2000 - 2001, cei doi barbati si-au infiintat in judetul Arad societati comerciale prin care au desfasurat activitati comerciale catre terti a unor produse petroliere neaccizate sau fara plata unor taxe, neevidentiind in actele contabile ale societatilor activitatea desfasurata. Prejudiciul adus statului roman depaseste 15.010.873.002 lei", se arata intr-un comunicat al Inspectoratului de Politie al Judetului Arad.
Politistii din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale au primit sentintele definitive pronuntate de catre Tribunalul Arad, in baza caruia trebuie puse in executare mandatele de executare a pedepsei cu inchisoarea pentru cei doi cetateni dati acum in urmarie internationala.
Potordi a inregistrat la Arad firma care-i purta numele, dar timp de trei luni societatea a functionat la Ploiesti. Dupa acest interval, firma a devenit una fantoma, ramanand fara sediu si aparand doar in acte. ...