In primele noua luni ale acestui an, Ministerul Finantelor Publice (MFP) s-a imprumutat de la bancile comerciale cu peste 50 miliarde de lei (12,8 miliarde de euro).
Suma atrasa este de peste zece ori mai mare decat cea din 2008, iar banii au fost folositi pentru plata pensiilor si salariilor bugetarilor, informeaza Adevarul.
Majoritatea imprumuturilor luate de stat de la banci sunt pe termen scurt, prin emisiuni de certificate de trezorerie. Astfel, o parte din finantari, din 2009 sau chiar din anii trecuti, a fost rambursata.
La finele lunii iulie, soldul creditelor acordate de institutiile bancare pentru administratia publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public, invatamant, sanatate si asistenta sociala era de 10,34 miliarde de lei (2,46 miliarde de euro), potrivit datelor bancii centrale.
Valoarea a crescut cu aproape 30% de la inceputul lui 2009, cea mai spectaculoasa crestere, de 23,23%, fiind inregistrata in iulie fata de nivelul din luna precedenta. Soldul creditelor contractate de Finante a crescut atunci cu doua miliarde de lei.
In timp ce creditarea guvernamentala face salturi uriase de la luna la luna, imprumuturile acordate sectorului privat bat pasul pe loc sau sunt chiar in usoara retragere.
Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat ca Guvernul are bani sa plateasca pensiile si salariile, iar cei care sustin contrariul sunt niste mincinosi.
Astfel, Pogea l-a contrazis pe liderul PSD, Mircea Geoana, care declarase anterior ca Romania are nevoie de imprumut de la Fondul Monetar International pentru a putea efectua platile salariilor si pensiilor.
"Orice imprumut extern pe termen lung are o regula de aur: finanteaza investitiile", a declarat Gheorghe Pogea, la Realitatea TV.
"Banii de la FMI intrati pana acum, in luna mai, au fost utilizati exclusiv de Banca Nationala a Romaniei. Urmatoarele doua transe, din 23 septembrie si 15 decembrie, vor fi utilizati, in urma intelegerilor cu FMI, de catre Guvern, pentru a micsora cheltuielile cu dobanzile, pentru ca bancile stau deja bine cu rezervele", a spus Pogea.
Ministrul Finantelor a adaugat ca veniturile la bugetul de stat au scazut cu 7,2 procente, in primele opt luni din acest an, comparativ cu aceeasi perioada din anul trecut.
Pe de alta parte, ministrul Muncii, Marian Sarbu, a declarat ca nu poate spune cu exactitate daca vor putea fi platite salariile si pensiile.
"Mi-e greu sa va spun daca nu s-ar putea plati pensiile si salariile. Ceea ce pot sa va spun este ca de opt luni situatia nu este una buna", a spus Sarbu.
Premierul Emil Boc a dat asigurari, sambata, ca Guvernul are suficiente resurse pentru a asigura "fara nicio problema" plata salariilor bugetarilor si a pensiilor pana la finalul acestui an, in conditiile in care bugetul agreat cu FMI include toate sumele necesare.
"Vreau sa fiu foarte clar si sa nu las vreo urma de indoiala: salariile, pensiile, alocatiile sociale, toate obligatiile sociale ale statului vor fi platite pana la sfarsitul anului fara niciun fel de problema", a afirmat Boc, intr-o emisiune la Realitatea Tv.
El a dat, de asemenea, asigurari ca guvernul are resursele financiare pentru sustinerea pensiei minime, care va creste de la 300 lei la 350 lei din octombrie, precizand ca masura a fost acceptata de FMI.
Duminica dimineata, presedintele PNL, Crin Antonescu, a cerut public, la Buzau, premierului Emil Boc, dar si presedintelui, sa spuna daca mai sunt bani pentru a plati salariile si pensiile in urmatoarele luni, afirmand ca in tara oamenii sunt din ce in ce mai ingrijorati de acest lucru.
Presedintele PNL a afirmat ca aceste clarificari sunt cu atat mai necesare, cu cat au existat declaratii controversate facute chiar de reprezentantii autoritatilor. "Sunt sau nu sunt bani daca nu vine transa a doua de la FMI, sunt bani pentru profesori, sunt bani pentru medici?", a intrebat Crin Antonescu in calitate de senator, de lider al Partidului National Liberal si de candidat la presedintie.
"Vreau un raspuns explicit, desi stiu ca premierul Boc ...
Ministerul Finantelor Publice s-a imprumutat in primele patru luni ale anului de la banci cu 26,8 miliarde de lei, de doua ori mai mult decat in tot anul 2008.
Suma reprezinta valoarea totala a titlurilor de stat pe care statul roman a incasat-o in intervalul ianuarie-aprilie si este egala cu cea pe care autoritatile au dat-o pentru plata salariilor si pensiilor in acelasi interval, informeaza Realitatea TV.
"Aceste imprumuturi sunt luate pentru asigurarea finantarii cheltuielilor bugetului general consolidat", a afirmat Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor Publice.
Imprumuturile statului de la banci nu se vor opri aici. Numai in luna mai, statul vrea sa emita titluri de stat in valoare de 6 miliarde de lei.
Pe tot parcursul anului 2008, valoarea imprumuturilor Ministerului Finantelor nu a depasit 13 miliarde de lei.
Actionarul Rapidului, George Copos, a declarat ca nu el este cel responsabil cu plata salariilor jucatorilor, ci actionarul Fathi Taher.
"Eu nu stiu nimic despre problema salariilor. Conform contractului pe 2008, bugetul este asigurat de cel care a preluat actiunile (n.r. - Fathi Taher). El trebuie sa plateasca. Dar hai sa il asteptam si pe domnul Taher sa vina in tara, trebuie sa il respectam...", a fost declaratia bossului de la ANA.
Membrii Consiliului de Administratie al clubului au decis ca solutia iesirii din criza este contractarea unui credit, deoarece nu pot vinde niciun fotbalist.
"Pentru a plati banii jucatorilor vom imprumuta de la banca aproximativ 700.000 de euro. In acest moment nu putem sa vindem niciun jucator! Copos cum sa spuna ca nu are treaba cu Rapid? Cand el este actionarul clubului", a tinut sa precizeze Alexandru Bunea, presedintele C.A.
Fathi Taher a anuntat ca nu va mai investi niciun cent la Rapid pana nu se va clarifica situatia actionariatului clubului.
Categorie: Fotbal Intern 760 vizite [ Ziare.com ]
Imprumutul de la Fondul Monetar International (FMI) a fost luat de membrii Guvernului Emil Boc, demis pe 13 octombrie prin motiune de cenzura, insa fara aprobarea Parlamentului, continutul scrisorii de intentie pe care si-a asumat raspunderea fosta guvernare fiind in continuare necunoscut opiniei publice, sustine deputatul PNL Ioan Ghise.
"Imprumutul de la FMI a fost luat de Guvern fara aprobarea Parlamentului. Mai mult de atat, nu a fost semnat niciun acord international cu Fondul Monetar International. A fost semnat un acord de imprumut, ceea ce este cu totul altceva.
Acordul international intra sub incidenta altor legi fata de acordul de acordul de imprumut. Daca ne amintim, Emil Boc spunea ca imprumutul o sa fie unul financiar", a declarat liberalul, miercuri, in contextul in care o delegatie a FMI vine, totusi, in Romania, desi Romania nu are nici acum un Guvern cu libertati depline.
Parlamentarul PNL a adaugat ca Guvernul nu numai ca a anuntat ca o scrisoare de intentie ca fiind un acord, dar "acum vrea sa ca Parlamentul sa-si dea acordul pe ceva ce a luat Guvernul, exclusiv si individual. O scrisoare de intentie nu este un acord".
Nu in ultimul rand, penelistul a estimat ca in aceasta toamna riscam sa facem o datorie publica de peste 30 de miliarde de euro, in conditiile in care "in acest moment, nu se dtie cu exactitate care este cuantumul datoriei publice a Romaniei.
Stabilitatea leului, reluarea creditarii si plata salariilor si a pensiilor depind de ...
Presedintele Traian Basescu s-a intalnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu delegatia Fondului Monetar International (FMI) condusa de Jeffrey Franks, seful misiunii pentru Romania.
Seful statului incearca sa ii convinga pe oficialii FMI sa vireze a doua transa a imprumutului catre bugetul Romaniei si nu catre Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Seful statului i-a multumit, la inceputul intalnirii, sefului misiunii FMI pentru Romania pentru asistenta acordata Romaniei "la momentul potrivit". Intalnirea se desfasoara fara accesul presei.
Seful statului a spus, miercuri seara, in cadrul unei emisiuni televizate, ca orice criza economica inseamna costuri si ca, daca se va trece criza cu costuri mai putine costuri, atunci se va reactiona mai rapid la revenirea la cresterea economica.
In acest context, Traian Basescu a spus ca evaluarile merg spre o crestere economica de minus 8. "Daca in prima negociere cu Fondul Monetar International a fost evaluata o crestere economica negativa de minus 4, va pot spune ca astazi evaluarile merg la minus 8, deci mult mai puternic afectati decat cum a evaluat chiar si Fondul Monetar International", a precizat Basescu.
In ceea ce priveste deficitul bugetar, seful statului a spus ca acesta ar putea fi de 8-8,5%. Basescu a spus ca la intalnirea de joi cu reprezentantul FMI va propune ca banii din a doua transa sa mearga spre buget, si nu la BNR.
"Acesti bani vor veni si, din pacate, datorita maririi deficitului bugetar, ca urmare a ...
Salariatii CFR Marfa au primit vineri 50% din lichidarea lunii mai, restul banilor urmand a fi alocati pana pe 2 iulie, angajatii renuntand astfel la intentia de a protesta in fata sediului societatii, a declarat, vineri, directorul CFR Marfa, Calin Gratian.
"Chiar daca activitatea societatii nu depaseste 55%, angajatii primesc in continuare salariile integral. Salariatii CFR Marfa trebuie sa inteleaga ca a scazut activitatea societatii si, cu toate acestea, salariile sunt platite integral. Nu mai este o economie normala. Pe viitor vor mai fi intarzieri la plata salariilor, iar o reducere a personalului ar putea fi posibila", a declarat Calin Gratian pentru NewsIn.
Liderii de sindicat au declarat ca salariatii CFR Marfa ar putea protesta vineri in fata sediului companiei deoarece o parte dintre acestia nu si-au primit drepturile salariale, intrucat Raiffeisen nu a dat drumul la finantare pentru plata partiala a lichidarii aferente lunii mai.
"Intre timp s-au strans ceva bani pentru ca CFR Marfa are acea problema cu consortiul de banci, cu imprumutul de 120 de milioane de euro. Pe 30 iunie aveau rata scadenta in valoare de 10 milioane de euro pe care i-au platit. Tocmai de asta nu inteleg de ce Raiffeisen nu a dat drumul la finantare pentru salarii", a mai explicat Mantescu.
Vicepresedintele Federatiei Mecanicilor de Locomotiva, Voicu Sala, a declarat ca exista posibilitatea unui protest deoarece salariatii sunt nemultumiti de toate aceste intarzieri.
Pe de ...
Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri alocarea a 40,168 milioane lei din Fondul de rezerva bugetara, prevazut in bugetul de stat pe anul 2008, pentru a finanta plata salariilor personalului din unitatile de invatamant preuniversitar de stat.
De aceasta masura ar urma sa beneficieze municipiul Bucuresti si 21 de judete, respectiv, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Calarasi, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Olt, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timis, Vrancea, potrivit unui comunicat al Executivului, remis Ziare.com.
"Fondurile alocate sunt necesare pentru acoperirea influentelor financiare rezultate din aplicarea OG nr. 15/2008 privind cresterile salariale - majorarea salariilor cadrelor didactice cu 9% incepand cu luna octombrie - care se acorda in 2008 personalului din invatamant", se precizeaza in comunicat.
Decizia Guvernului vine in contextul in care incasarile la buget au scazut puternic in noiembrie, urcand deficitul bugetar la circa 3% din produsul intern brut (PIB) dupa primele 11 luni ale anului, mult peste tinta de deficit pentru intregul an, de 2,3% din PIB.
Statul s-a vazut nevoit sa se imprumute din ce in ce mai mult si mai scump in ultimele luni, la dobanzi apropiate de cea perceputa de banca centrala bancilor ce apeleaza la facilitatea de credit, de 14,25% pe an.
Profesori din mai multe judete s-au plans ca nu si-au primit salariile la timp in aceasta luna.
Autoritatile romane s-au angajat, in negocierile cu Fondul Monetar International (FMI), prin scrisoarea suplimentara la acordul stand-by, la inghetari de salarii, reducerea numarului de bugetari si limitarea angajarilor in sectorul public.
Scrisoarea suplimentara la acordul stand-by cu FMI a fost aprobata, marti, de Guvern, in sedinta extraordinara, prin ordonanta de urgenta. Mediafax a obtinut documentul, care include noi angajamente ale partii romane:
- Reducerea in continuare a costurilor cu salariile, inclusiv o inghetare a salariilor pana la intrarea in vigoare a legii salarizarii unitare (pentru economisirea a 0,3% din PIB), continuarea politicii de inlocuire doar a unui angajat din sapte care parasesc sistemul (0,1% din PIB), modificari structurale pentru reducerea numarului de salariati si restructurarea sistemului de salarizare
- Aprobarea pana la finele anului a legislatiei care sa permita reducerea semnificativa a numarului de personal din sectorul public, pentru o reducere bruta a cheltuielilor cu 0,66% din PIB in 2010. Acest angajament va fi atins prin aplicarea de normative pentru cheltuieli de personal si pentru cheltuieli cu bunuri si servicii, care vor fi elaborate si aplicate in lunile urmatoare la toate nivelurile administratiei, precum si prin restructurarea agentiilor guvernamentale
- Asigurarea, in 2010, a unei baze mai mari de contributii sociale, a unui control mai bun al revendicarilor frauduloase de pensii de invaliditate si a unui numar ...
Fondul Monetar International si-a trimis reprezentantii la Bucuresti pentru a continua evaluarea situatiei macroeconomice a tarii. Acestia vor sta in Romania pana pe 25 martie, timp in care vor avea intalniri cu oficiali guvernamentali si cu cei ai bancii centrale.
In timp ce pozitia Guvernului este clara: avem nevoie de un imprumut extern pentru a acoperi deficitul bugetar, pozitia BNR nu este foarte clara. Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat, in urma cu mai putin de o luna, ca ar fi anormal ca statul sau banca centrala sa se imprumute pentru a finanta datoria externa privata.
Daca Isarescu nu si-a schimbat intre timp opinia, Romania s-ar putea sa nu mai imprumute 19 miliarde euro, atat cat sustin unele surse guvernamentale, ci mai putin de 10 miliarde euro, aceasta din urma suma fiind avansata de analistii Raiffeisen intr-un scenariu optimist.
Din cele 19 miliarde vehiculate in prezent (neconfirmate insa oficial), 12 ar trebui sa ia calea BNR pentru a ajuta la protejarea rezervei valutare a Romaniei, avand in vedere faptul ca banca centrala va trebui sa intervina in piata pentru a salva leul.
Cursul valutar va trebui echilibrat in conditiile in care cererea de valuta din partea companiilor, care au de platit datorii in valuta, va fi mare, iar intrarile de fonduri din strainatate se vor reduce.
Necesarul de finantare externa a Romaniei depinde de cat de mult va fi ajustat deficitul de cont curent si de gradul de reinnoire a liniilor de credit pentru ...
Banca Transilvania (BT) a hotarat saptamana aceasta sa se joace cu nervii clientilor posesori de carduri atat de debit, cat si de credit, blocand conturile din cauza anumitor probleme de sistem.
Astfel ca, o buna parte dintre clienti au fost in imposibilitatea de a plati pentru unele servicii, scrie Evenimentul Zilei.
"Am incercat la mai multe bancomate sa scot niste bani, dar de fiecare data imi spunea ca am card invalid. Cei de la banca mi-au spus ca voi avea banii blocati doua zile", a spus Adrian Nica, din Bucuresti.
Aceeasi situatie a fost si in Cluj- Napoca. "Am mers dupa-amiaza sa-mi scot banii, salariul, pe care tocmai il luasem, chiar de la sediul lor central. Dupa ce am stat la bancomat cam o ora, un angajat ne-a spus ca este o eroare in sistem si pana nu se rezolva nu putem scoate banii. Am incercat si la alte bancomate, dar banii mei erau blocati", a declarat Mihaela Muresan, din Cluj-Napoca.
Cei de la Banca Transilvania au insa o explicatie viabila: "Pe 15 decembrie 2008, BT a inregistrat un maxim istoric al operatiunilor bancare, datorita faptului ca a fost zi de plata a salariilor, precum si datorita numarului mare de plati cu cardul a cumparaturilor specifice acestei luni.
Gradul foarte mare de incarcare cu operatiuni a condus la aglomerarea sistemului de procesare a tranzactiilor si au existat cateva intervale de timp in care au crescut 'cozile de asteptare' a operatiunilor trimise spre autorizare", spun reprezentantii bancii.
Potrivit ...
Categorie: Consumator 1263 vizite [ Ziare.com ]
Posibilitatea construirii propriului plan de rambursare in cazul cardurilor presupune dobanzi si comisione mai mari. Din ce in ce mai tentant si mai accesibil, cardul de credit se dovedeste a fi o varianta tot mai agreata de romanii care se vad nevoiti sa se imprumute.
Fata de un imprumut clasic, cardul inseamna dobanzi ce pot depasi 25% pe an si taxe mai mari comparativ cu un card de debit, noteaza Adevarul, in editia electronica de vineri. In acelasi timp, pentru un imprumut pentru nevoi personale in lei, bancile nu percep, de obicei, mai mult de 15%.
Pentru un credit de nevoi personale, institutia de credit solicita, de fiecare data, o adeverinta de salariu. In schimb, daca detineti un card de credit, aveti la dispozitie o linie de creditare, la care puteti apela fara a fi nevoie sa prezentati o adeverinta de salariu, de fiecare data cand il folositi la cumparaturi.
In plus, cat timp rambursati banii la timp, adica inainte de finalul perioadei de gratie, banca nu mai percepe niciun fel de dobanda. In caz contrar, este ca si cum ati fi luat un credit, pentru care veti plati o dobanda, ce-i drept, mai mare decat pentru un simplu credit de nevoi personale.
De retinut este insa faptul ca, in fiecare luna sunteti obligati sa virati o suma minima rambursabila, calculata ca procent din datoria pe care o aveti fata de institutia emintenta a cardului.
O alta diferenta esentiala intre cele doua produse este aceea ca plafonul de creditare in cazul unui card nu ...
Delegatia Fondului Monetar International (FMI) vrea sa semneze un acord cu toate partidele politice din Romania privind respectarea Memorandumului, au anuntat, miercuri, surse citate de Antena 3, in contextul vizitei pe care o delegatie a Fondului o incepe, miercuri, in tara noastra.
O misiune a Fondului Monetar Internationala ajuns, miercuri, in Romania. Delegatia Fondului se afla la Bucuresti pentru a initia discutiile cu autoritatile romane privind a doua evaluare din cadrul acordului de finantare, dar noi consultari ar putea fi necesare dupa formarea unui nou guvern, potrivit unui comunicat anterior al Fondului.
Concret, board-ul FMI a venit sa evalueze stadiul respectarii angajamentelor luate prin acord si sa stabileasca cu autoritatile romane masurile pentru perioada urmatoare, pana pe 9 noiembrie, cand expertii straini vor parasi Romania.
Stabilitatea leului, reluarea creditarii si plata salariilor si a pensiilor depind de vizita Fondului Monetar International in Bucuresti, delagatia institutiei urmand sa stabileasca daca Romania merita sa primeasca cea de-a treia transa a imprumutului, de 1,5 miliarde de euro.
Din acesti bani, 750 de milioane de euro ar urma sa ia drumul Bancii Nationale a Romaniei, urmand a fi utilizati pentru sustinerea leului la un nivel sanatos pentru economia tarii, dar si pentru a reporni creditarea, una dintre marile problemele ale mediului de afaceri, in acest moment.
Cealalta jumatate din suma de la FMI, ar trebui folosita de ...
Acordul cu FMI a fost doar o pacaleala pentru romani, iar clauzele sale au fost tinute ascunse de Guvernul Boc, a declarat, pentru TV Ziare.com, deputatul PNL Horia Cristian.
"Acordul cu FMI nu ne-a fost nici macar prezentat, il consider o mare pacaleala care a fost trasa Romaniei. (...) Sunt foarte multe clauze in acord care au fost tinute ascunse si aceste clauze au fost tinute ascunse cu buna-stiinta", a declarat Horia Cristian.
Modalitatea prin care guvernul acum incerca sa se achite de asa-zisele obligatii pe care le are fata de FMI, prin asumarea unor pachete de legi in Parlament, este "la limita Constitutiei", sustine deputatul, in conditiile in care aceste legi trebuie sa treaca prin Parlament.
In plus, cele 10 miliarde de euro primiti de Romania de la FMI si Banca Mondiala nu au fost folositi la nimic, nu se cunoaste modul in care au fost cheltuiti, sustine deputatul.
"Cand Basescu a negociat la Cotroceni, nu stiu daca el si-a pus intrebarea ce cred romanii despre acest acord, daca sunt de acord cu el", spune Horia Cristian.
Deputatul considera ca mesajul pe care il vor transmite reprezentantii FMI la Bucuresti va fi unul pozitiv, in sensul ca Romania va primi urmatoarea transa din imprumut, in conditiile in care nu se doreste instabilitate in regiune.
"Mesajul transmis de FMI va fi unul pozitiv, in mod evident FMI va acorda urmatoarea transa de fin motivele sunt variate, dar cel mai simplu motiv este ca Fondul nu doreste un dezechilibru major in ...