
Autoritatile bulgare antitrust au anuntat, luni, ca au demarat o ancheta in cazul sectorului bancar in urma unor suspiciuni conform carora a fost creat un cartel care a fixat rata dobanzilor.
Un comunicat al Comisiei pentru Protectia Competitiei arata ca la sediul Bancii Association a fost efectuata o perchezitie in urma careia au fost confiscate mai multe documente, informeaza CNBC, citand Reuters.
Comisia invetsigheaza daca bancile comerciale au conlucrat sa fixeze anumite dobanzi atat la depozite, cat si la credite.
"Investigam bancile pentru posibile acorduri ilegale. Aceste anchete sunt de obicei foarte complicate si dureaza un an", a declarat un purtator de cuvant al Comisiei, care a adaugat ca investigatia a fost lansata dupa o atenta evolutie a sectorului bancar.
Banca Nationala a Romaniei a demarat o investigatie la institutiile de credit, din cauza faptului ca bancile comerciale au intrat pe pierdere la nivel cumulat, pentru prima data in ultimii ani.
BNR va analiza modul in care au fost constituite provizioanele la sfarsitul anului trecut, potrivit lui Nicolae Cinteza, seful directiei de supraveghere din cadrul bancii centrale, relateaza Evenimentul Zilei.
El a declarat ca, in ciuda faptului ca provizioanele au crescut semnificativ, gradul de acoperire a scazut de la 143%, in noiembrie 2008, la 131%, in primul trimestru din acest an.
"Personal, suspectez un transfer al provizioanelor din 2008 in 2009, in vederea inchiderii anului trecut cu rezultate financiare pozitive. In ianuarie si februarie, cand nivelul provizioanelor a crescut semnificativ, sistemul a inregistrat pierderi. Abia in martie, sistemul reuseste sa recupereze, dar soldul la finele lunii martie este pierdere", a spus Cinteza.
Mai multe banci, printre care Banca Transilvania si BCR, au anuntat scaderi importante ale profitului, de 98%, respectiv 13,7%.
Mai mult de 3.000 de miliarde de euro din banii contribuabililor au fost cheltuiti de guvernele din Europa pentru a aduce pe linia de plutire sistemul bancar.
Comisarul European pentru Concurenta, Neelie Kroes, este de parere ca bancile au riscat prea mult cu banii altora, avand consecinte dramatice.
Intr-un comentariu pentru Financial Times, Kroes scrie ca majoritatea directorilor generali ai bancilor erau intr-o stare de negare, la inceputul crizei, spunand ca banca "lor" nu are probleme, ci doar "toate celelalte".
Sistemul bancar de astazi, bazat pe modele de business riscante, a dat gres si trebuie reformat, spune Kroes. "Nu ne permitem sa lasam viitoarele structuri bancare la mana celor care au fost la conducere pana la inceputul crizei", a adaugat ea.
Cand a aprobat pachete de ajutoare catre diferite tari, pentru a salva bancile de la faliment, Comisia Europeana a impus anumite conditii, pentru a asigura coordonarea intre statele membre, a impune regulile de piata unica din UE si a conserva concurenta intre banci, atat in timpul crizei, cat si dupa redresare.
Insa aceste lucruri au fost ignorate. Acordarea a 3.000 de miliarde de euro ar fi oferit bancilor cu probleme un avantaj incorect, rezultand in probleme concurentiale.
Kroes propune ca acum, la sase luni de la acordarea pachetelor de sprijin, Comisia Europeana ar trebui sa verifice planurile beneficiarilor de a-si derula activitatea, fara sa mai aiba nevoie de bani de la stat.
"Planurile ..
Elvetia trebuie sa isi pastreze secretul bancar, atat pentru cetatenii confederatiei, cat si pentru cei straini, a sustinut, joi, Asociatia Bancherilor Privati Elvetieni, respingand cererile venite mai ales din Germania, referitoare la abrogarea acestei legi elvetiene, relateaza AFP.
"Este greu de inteles cum de Elvetia si piata sa financiara fac obiectul unor critici atat de acerbe si de tintitte din partea autoritatilor germane", a spus secretarul general al asociatiei, Michel Derobert.
Asociatia, care are 14 sedii si aproape 5.000 de angajati, estimeaza ca bancile elvetiene nu trebuie sa aplice principii diferite pentru clientii elvetieni si pentru cei straini si respinge propunerea fostului ministru de finante german Hans Eichel, care le-a cerut ca germanilor sa le fie refuzat secretul bancar.
"Nu am vazut niciodata vreun stat care sa aplice pe teritoriul sau legile unei tari straine", a estimat Derobert si a adaugat ca o astfel de situatie "ar conduce la haos si la nesiguranta din punct de vedere juridic".
Asociatia observa, totodata, ca Elvetia a aderat in 2005 la directiva europeana privitoare la impozitarea economiilor.
Acordul bilateral dintre Confederatia Elvetiana si oficialii de la Bruxelles prevede o impozitare a dobanzilor castigate de cetateni ai Uniunii Europene de pe urma unor conturi din Elvetia. Trei sferturi din aceste impozite sunt platite tarii in care este cetatean posesorul contului.
Elvetia si sistemul sau bancar se afla in ...
Traderul de la Societe Generale, Jerome Kerviel (foto), suspectat de falsificarile care au fost la originea celei mai mari fraude din istorie, provocate grupului bancar Societe Generale, a fost pus in libertate, marti, dupa mai mult de o luna de inchisoare, informeaza Reuters.
"Sunt foarte fericita pentru Jerome", a declarat avocata acestuia.
La audienta de vineri, parchetul general a cerut mentinerea in detentie a tanarului de 31 de ani, invocand "procedurile de investigatie care sunt in derulare".
"Trebuie sa veghem la pastrarea tuturor probelor utile gasirii adevarului si sa impiedicam orice tentativa de cooperare in scopuri frauduloase", a explicat purtatorul de cuvant al curtii de apel Ulrika Weiss.
Kerviel este principalul suspect care a dus la originea pierderilor de 4,9 miliarde de euro suferite de banca Societe Generale. Acesta a fost inculpat pe 28 ianuarie pentru "fals si uz de fals", "introducere intr-un sistem a unor date informatice" si "abuz de incredere".
O angajata a Bancii Romane de Dezvoltare, sucursala din Craiova, a transferat peste 2 milioane de euro in doua conturi particulare. Femeia a furat parola unui sef si a transferat ilegal banii pe data de 1 februarie. Scandalul a iesit la iveala abia marti seara, cand anchetatorii au reusit sa-i prinda pe toti cei implicati.
BRD spune ca a sesizat disparitia banilor dupa cateva ore si a reusit sa blocheze aproape intreaga suma. Marti noapte, anchetatorii au reusit sa aresteze ultima persoana implicata in furt.
Bitu a fost arestata pentru constituire de grup infractional organizat, efectuare de operatiuni financiare in mod fraudulos, infractiuni informatice si spalare de bani. Alaturi de Bitu, saltata chiar din sediul bancii unde lucra, au mai fost arestati Doru Meosu, Paul Vasile Manzu si Osman Tunc. Mihaela Bitu a transferat jumatate din suma intr-un cont din Bucuresti deschis de cetateanul turc Osman Tunc.
Acesta a fost retinut in timp ce astepta sa ridice banii de la o unitate din Bucuresti, fiind dus sub escorta la Timisoara, in vederea emiterii mandatului de arestare pe numele sau. Diferenta de 4.000.000 de lei a intrat in contul deschis de Doru Meosu la o agentie din Timisoara.
Meosu a reusit sa ridice, in numerar, o parte din suma, respectiv 1.500.000 lei, pe care i-a si predat-o lui Vasile Paul Manzu, care, ulterior, a reusit sa plaseze sacosa cu bani unei persoane care il astepta in afara sediului bancii. Anchetatorii au indicii ca in incercarea de ...