Grupul Ineragro, detinut de omul de afaceri Ioan Niculae, a inaugurat oficial, sambata, cea mai mare rafinarie de bioetanol din sud-estul Europei, de la Zimnicea.
Investitia s-a ridicat la 82 de milioane de euro si este cea mai mare efectuata in Romania in an de criza, cand majoritatea companiilor au redus din cheltuieli.
Rafinaria va produce, anual, aproximativ 100.000 de bioetanol, informeaza Adevarul.
Bioetanolul (alcool etilic obtinut din porumb, grau, sfecla de zahar sau cartofi) este folosit in amestec cu benzina in proportie de minim 4%, conform legislatiei. Interagro spera ca investitia sa fie amortizata in aproximativ patru ani.
Una dintre cele mai mari companii europene din industria otelului, Voestalpine AG Austria, vrea sa investeasca in jur de 7 miliarde de euro in Romania. Reprezentantii firmei cauta 1.000 de hectare de teren langa Agigea pentru a-si construi fabrica de otel ce va avea o capacitate de 5 milioane de tone anual, au declarat surse din piata otelului pentru Business Standard
Cele mai mari investitii de pana acum facute pe plan local sunt cele ale Erste care a preluat BCR, OMV care a preluat Petrom, si ale Renault, proprietarul Dacia.
Investitia Voestalpine este una greenfield si ar fi cea mai mare din istoria Romaniei.
Insistenta austriecilor de a gasi o locatie in Romania arata, de fapt, ca sansele tarii noastre de a gazdui aceasta investitie, ce ar putea antrena pana la 10.000 de noi locuri de munca, sunt foarte mari.
Daca Voestalpine ar alege Romania pentru acest proiect, tara noastra ar ajunge sa detina cea mai mare capacitate de productie de otel de pe plan local, in conditiile in care ArcelorMittal Galati, cel mai mare combinat siderurgic, are, in acest moment, o productie de 4,7 milioane de tone pe an.
Romania concureaza cu Bulgaria si cu Ucraina pentru amplasarea fabricii de otel, dar, potrivit surselor citate, tara noastra are cele mai mari sanse de a atrage aceasta investitie.
Pe lista statelor cu locatii interesante a fost si Turcia, dar sursele Business Standard sustin ca tara in cauza nu mai prezinta interes pentru austrieci.
Compania din ...
Lipsa unei legislatii clare in domeniu face din investitiile in energia verde din Romania o afacere nerentabila, in ciuda faptului ca peste tot in Uniunea Europeana se pune accentul pe sursele alternative de energie.
In Spania, Germania, Austria, Cehia si chiar in Bulgaria, productia de energie electrica sau termica solara este un business extraordinar, o afacere de vis, dar nu si in Romania, scrie Evenimentul Zilei.
Desi avem o lege care reglementeaza lucrurile in domeniu inca din octombrie 2008, aceasta nu se poate aplica dintr-un motiv foarte simplu, nu exista inca normele de aplicare a legii.
Daca in Cehia o investitie intr-o ferma de panouri fotovoltaice se amortizeaza in 3-4 ani pentru ca statul garanteaza un pret de cinci ori mai mare pentru un kw decat pretul obisnuit al energiei electrice produse din surse conventionale, in tara noastra o astfel de investitie nu prea are sanse sa se amortizeze pe durata de functionare a centralei.
"Potentialul fermelor solare este foarte mare, insa lipsa legislatiei si procesul complicat de obtinere a finantarilor franeaza dezvoltarea", spune Floristeanu. Relevanta este o simulare de investitie realizata de Girasolar, o ferma solara in zona Piatra-Neamt, cu o capacitate de productie de 3 MW/h.
Investitia intr-o ferma solara care ar urma sa produca aproximativ 5.100 MW pe an se ridica la 12 milioane de euro. Daca Guvernul ar acorda o subventie de patru certificare verzi pentru fiecare MW produs fotovoltaic, ceea ce nu ..
Oamenii de afaceri Robert si Ionut Negoita intentioneaza sa investeasca intre 150 si 180 de milioane de euro pentru construirea unui hotel cu peste 1.000 de camere pe litoralul Marii Negre.
"Vreau sa construiesc pe litoral, daca gasesc un teren sau inchei un parteneriat public-privat cu autoritatile locale sau Ministerul Turismului, un hotel cu peste 1.000 de camere, care sa fie legat de un mall, sa aiba piscine, sali de conferinta, Spa si restaurante. I-am facut cunoscuta intentia mea si doamnei ministru al Turismului", a declarat Ionut Negoita, citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, o zona potrivita pentru ridicarea hotelului ar fi intre statiunile Mamaia si Navodari. In cazul in care va gasi un teren disponibil, lucrarile de constructie la hotel ar putea incepe anul viitor.
Investitia de pe Litoral face parte din strategia de extindere a lantului hotelir detinut de cei doi oameni de afaceri. Acestia si-au propus sa construiasca un hotel in fiecare dintre urmatorii cinci-sase ani.
"Analizam si posibilitatea construirii unor hoteluri in orase precum Timisoara, Constanta, Cluj, Brasov sau Iasi. In momentul acesta incercam sa gasim terenuri disponibile. Vrem sa construim hoteluri de 3-400 de camere, investitia in fiecare dintre acestea fiind in jurul a 15 - 20 de milioane de euro", a completat Ionut Negoita.
Afaceristul George Copos vrea sa contracteze un credit de peste 11 milioane de euro destinati construirii unei centru spa la munte sau investitiilor in hotelurile pe care le are in Bucuresti si la munte.
"Ne dorim sa demaram in acest an investitiile in hotelurile Hilton, Crowne Plaza si Sport, insa asteptam aprobarea creditului de 11 milioane de euro la BRD-SocGen, cu care lucram de foarte mult timp.
Investitia se va ridica la opt milioane in Spa si in modernizarea hotelului Sport, alte trei milioane fiind necesare pentru renovarea Hilton si Crowne Plaza. Daca vom realiza ceea ce ne-am propus la munte cred ca business-ul hotelurilor Sport, Bradul si Poiana s-ar putea dubla", a spus Copos, precizand ca veniturile inregistrate de unitatile de la munte s-au ridicat anul trecut la circa 3,5 mil. Euro, informeaza Ziarul Financiar.
George Copos detine Ana Hotels si este unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri de pe piata, in grupul Ana Hotels fiind incluse hotelurile de cinci stele Crowne Plaza si Hilton din Capitala, unitatile Sport, Poiana si Bradul din Poiana Brasov si Europa si Astoria pe litoral.
Acesta estimeaza ca Romania va fi afectata foarte rau de criza in urmatoarele luni, dar nu va da afara pe nimeni.
"Criza in Romania inca nu a inceput. Va incepe cu adevarat peste 3-4 luni de zile. Toate firmele noastre vor fi afectate, dar avem un plan de supravieturie pentru fiecare. Nicio firma nu va da faliment si vom incerca sa pastram cat mai multi ...
Miliardarul american Warren Buffett a oferit grupului Harley-Davidson, unul dintre cei mai cunoscuti constructori de motociclete, un pachet de salvare de 300 milioane dolari, dupa ce a decis sa cumpere jumatate din noile obligatiuni emise de grup.
Insa costul sprijinului financiar oferit de miliardar vine cu o povara uriasa, constructorul de motociclete fiind obligat sa achite catre Berkshire Hathaway o dobanda anuala de 15% din investitie, scrie Times, citat de NewsIn. Cuponul obligatiunilor este de doua ori mai mare decat cel oferit in mod normal investitorilor de obligatiunile speculative.
Atat Buffett cat si Davis Selected Advisors, managerul de fonduri ce este actionarul majoritar Harley, au cumparat noi obligatiuni emise de grup, ajutand constructorul de motociclete sa colecteze fonduri noi in valoare de 600 milioane dolari. Titlurile companiei s-au apreciat cu o cincime dupa anunt.
Vanzarea de obligatiuni ofera companiei mai multa lichiditate, dupa ce pierderile din divizia financiara au dus la o scadere cu 58% a profitului din al patrulea trimestru. Harley va disponibiliza, de asemenea, in urmatorii doi ani, 1.100 angajati, sau peste 12% din forta de munca.
Miliardarul mexican Carlos Slim, unul dintre cei mai bogati oameni din lume, ar putea investi "mai multe sute de milioane de dolari" in grupul american de presa New York Times (NYT).
Consiliul de administratie al editurii publicatiei New York Times se va reuni, saptamana viitoare, ca sa analizeze tranzactia, potrivit paginii de Internet a publicatiei The Wall Street Journal, citata de AFP
Investitia lui Slim ar putea fi facuta prin achizitia de actiuni preferentiale, de titluri fara drepturi de vot, dar care aduc o remuneratie mai mare fata de cea generata de actiunile ordinare.
Un astfel de mecanism ar avea avantajul de a nu dilua participatia de control a familiei Sulzberger.
O injectie de capital din partea miliardarului mexican ar permite grupului de presa sa castige timp, in conditiile in care media se confrunta cu mari dificultati pe plan mondial, mai scrie The Wall Street Journal, citand surse avizate.
In noiembrie, grupul New York Times isi diminuase cu 75% dividendele, ca sa economiseasca lichiditati. Grupul de presa ramane, insa, foarte indatorat, iar mai multe linii de credit ajung la scadenta lunile viitoare, mai scrie The Wall Street Journal, unul dintre marii concurenti ai NYT.
Potrivit informatiilor din presa, grupul NYT ar fi pus in vanzare acum catva timp participatia la echipa de base-ball Boston Red Sox.
Piata cafenelelor are un ritm de crestere de peste 35% anual si va mai cunoaste inca trei-patru ani de extindere accentuata.
Tot mai multi oameni de afaceri se gandesc sa-si extinda businessul cu o investitie intr-o cafenea, marjele de profit fiind substantiale.
Cafenelele sunt afaceri cu marje operationale mari, in mod sigur mai mari decat in cazul unui restaurant mediu.
"Acest fapt se datoreaza costurilor variabile considerabil mai mici si unui management al stocurilor care pune mai putina presiune pe cash-flow", a declarat Andrei Iordache, consultant la Visionwise Consulting, pentru Adevarul.
Cel mai important atu in cazul unei cafenele il constituie locatia si vadul comercial pe care il genereaza.
"Acesta este motivul pentru care cele cateva lanturi de cafenele prezente pe piata romaneasca prefera centrele comerciale si arterele intens circulate", a mai apreciat consultantul Visionwise.
Pe piata romaneasca exista circa 300 - 350 de cafenele, cele mai multe in Bucuresti, parte din ele fiind cu o singura locatie, altele apartinand unui lant. Fiecare locatie primeste zilnic, in medie, intre 300 - 500 de clienti zilnic.
Lanturile internationale prezente in Romania sunt Sturbucks, Gloria Jeans' Coffes, Hard Rock cafe, Aroma, Parmas, Coffe Heaven, Coffe Republic, Costa Cafe si altele. O oportunitate de business si de imagine au gasit si actionarii bancilor.
In 2003, Banca Transilvania era prima care deschidea o astfel de locatie. Au urmat apoi inca ...
Daca doriti sa intrati in afaceri cu terenuri, trebuie deja sa cunoasteti foarte bine planurile de urbanism din zona unde vreti sa faceti investitia. Specialistii prezenti la primul targ de terenuri deschis la Bucuresti au concluzionat ca nu se mai pot face bani din orice palma de pamant, anunta Pro Tv.
Nimeni nu mai da averi pe parcelele de la marginea viitoarelor autostrazi sau in vestita Pipera, unde terenul costa si 1.500 de euro pe metru patrat.
Nu demult, oricine putea sa scoata profit din orice teren. Dar acum, preturile incep sa stagneze, din cauza ca agentii imobiliari vor pentru ei tot mai mult. Nu-i mai multumesc cele doua-trei procente din suma tranzactionata.
Cele mai valoroase pamanturi raman cele din centrele marilor orase. Acum, speculantii vaneaza terenurile pe care au functionat centre de cercetare, dar si campurile pe care au inceput sa se ridice parcuri industriale. La fel de cautate, in caz ca se mai poate gasi vreun chilipir, sunt si parcelele din vecinatatea viitoarelor autostrazi.
Autostrazile nu exista inca, dar speculantii si-au scos banii inzecit, iar acum dezvolta un nou tip de afacere.
O investitie de 300 milioane euro este pe cale de a fi efectuata la uzina Dacia din Pitesti de catre grupul francez producator de automobile Renault, ce doreste sa isi extinda capacitatea de productie si activitatile de cercetare privind modelul Logan.
Renault va spori investitiile in uzina Dacia din Romania pentru a majora productia anuala pana la 400.000 de automobile pana in anul 2009, anunta NewsIn.
Anii 2008 si 2009 vor fi foarte importanti pentru uzina Dacia, urmand a demara operatiunile de export ale versiunilor Logan pick-up, Sandero, precum si ale unui model inca nespecificat, care ar putea sa fie un automobil de teren, de dimensiuni mai mici, conform unor surse.
Automobile Dacia va lansa in primavara lui 2008 al patrulea model din gama Logan, versiunea Pick-up in Romania si in alte trei tari, iar producato
Ministrul pentru IMM-uri, Constantin Nita, spune ca exista firme chinezesti dispuse sa investeasca 1,3 miliarde de euro in constructia hidrocentralei de la Tarnita-Lapustesti.
"Sunt interesati chinezii care au construit 20 de hidrocentrale de acest tip in lume, dar nici o constructie de acest fel in Europa. Sunt interesati de a finanta si de a construi o astfel de hidrocentrala. Au avut discutii cu cei de la Ministerul Economiei si urmeaza ca acest minister sa intocmeasca studiul de prefezabilitate, iar lucrurile vor merge intr-o directie buna", a afirmat Nita, citat de Cotidianul.
"In ceea ce priveste recuperarea banilor, urmeaza ca Ministerul Economiei, cel care gestioneaza acest proiect, sa vada cum se va face. Reprezentantii nostri din China urmaresc realizarea acestui proiect", a adaugat ministrul.
Centrala, cu acumulare prin pompaj pe raul Somes, in judetul Cluj, este prevazuta sa aiba o capacitate de 1.000 MW si va avea rolul de a asigura echilibrarea sistemului energetic dupa intrarea in functiune a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si a instalarii parcurilor eoliene.
A.I.
Compania spaniola Iberdrola Renovables va investi aproximativ 2,5 miliarde de euro in Dobrogea, intr-un proiect de energie eoliana.
Cel mai mare producator mondial de energie eoliana, firma spaniola va incepe montarea primei turbine in Dobrogea in luna iulie, potrivit lui Corneliu Dica, directorul general al Eolica Dobrogea, operatorul local al lucrarilor, citat de Business Standard.
"Acum, suntem in faza avizarii tehnice a proiectelor. In iulie, va incepe montarea primei turbine eoliene, dintr-un parc de 140 MW, care va fi realizat in acest an in comuna Mihai Viteazu", a spus oficialul Eolica.
Pana in 2011, Iberdrola intentioneaza sa aiba 640 MW in zona, alti 500 MW urmand a fi adaugati in 2013. Ultimele turbine vor fi instalate in anul 2015, avand o capacitate cumulata de 360 MW.
"In total vor fi construiti circa 1.500 MW pana in 2015, turbinele vor fi instalate in 11 localitati din Tulcea si din Constanta. Este cel mai mare proiect eolian din Romania", a afirmat Dica.
Singura problema in realizarea proiectul ar putea fi capacitatea de preluare a sistemului e transport electricitate, mai ales ca exista inca un proiect de parc eolian in acea zona, al companiei cehe CEZ.
Astfel pentru racordarea la sistem a celor 2.100 MW, va fi nevoie si de constructia unei noi linii de transport. Potrivit lui Razvan Purdila, director de dezvoltare a afacerilor la Transelectrica, in acest moment se poarta discutii pentru impartirea costurilor.
Ilias Kalamaras, fostul sef al companiei Nike, a pus bazele multor afaceri in cei 12 ani de cand este in Romania.
Pe langa dezvoltarea afacerii Elmec, firma ce detine peste 50 de magazine sub acelasi brand, fostul sef al Nike a decis sa se implice si in evolutia Laricup, o afacere a proprietarilor care au infiintat Lariplast, un business de familie care domina piata greceasca de vesela de unica folosinta, informeaza Business Magazin.
"Fabrica Lariplast din Grecia e cea mai mare din Balcani", a declarat Kalamaras.
Anul trecut, actionarii companiei producatoare de vesela de unica folosinta au decis ca tara noastra este cea mai buna locatie pentru a construi o alta fabrica de aceleasi dimensiuni si capacitate identica cu cea din Grecia.
Fabrica va fi amplasata in zona industriala a Ploiestiului si se va intinde pe o suprafata de 7.000 de metri. Costurile estimate pentru intreg ansamblul ajung la un total de 10 milioane de euro.
Kalamaras este increzator in Laricup si nu crede ca vremurile de criza prin care trecem i-ar putea pune bete in roate stricandu-i planurile companiei in regiune.
Constantin Constanda poate rata vanzarea integrala a Satului Francez din cauza ca compania interesata de tranzactie, Raptis Kavouras, a cerut un termen de ragaz in contextul crizei financiare mondiale.
"Au cerut un termen sa se mai gandeasca deoarece tuturor le este frica in momentul de fata sa investeasca pe fondul incertitudinii acesteia provocate de criza financiara. Ne vom vedea probabil saptamana viitoare sa mai discutam", a declarat Constanda, informeaza Ziarul Financiar.
Afaceristul a devenit proprietarului Satului Francez, din Capitala, in luna martie a anului trecut la schimb pentru parcul Bordei, cedat Primariei.
Acest schimb a fost unul dintre cele mai mari scandaluri de pe piata imobiliara, dupa ce intrase in proprietatea parcului Bordei, cedat Primariei, prin achizitia de la doua persoane fizice, care la randul lor cumparasera proprietatea de la cei carora li se retrocedase parcul - Dumitru Tudor si Eugen Lincaru.
Compania elena Raptis Kavouras, care a anuntat in luna iulie a anului trecut achizitia pentru 68 de milioane de euro a unui lot de 1,63 de hectare din Satul Francez de la omul de afaceri Constantin Constanda, a solicitat rezilierea contractului motivand ca vanzatorul nu si-a indeplinit toate obligatiile contractuale si nu a acceptat renegocierea contractului
Tranzactia era considerata anul trecut drept cea mai mare de pe piata terenurilor din Capitala, fiind totodata cel mai mare pret pe metru patrat (4.200 de euro) platit de catre un ...
Investitorii straini sunt interesati de piata romaneasca a constructiilor si energiilor regenerabile.
Este concluzia forumului romano-spaniol la care s-au intalnit cateva zeci de firme straine care vor sa investeasca in tara noastra, informeaza Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.
"In Romania sunt multe oportunitati pentru relatii comerciale si investitii", a precizat consilierul-sef economic si comercial al Ambasadei Spaniei la Bucuresti, Sanchez Yebra Alonso, care a participat la un forum de afaceri romano-spaniol organizat la CCIB, citat de Green Report.
Managerii celor 32 firme din Madrid, Granada si Burgos au stabilit contacte pe piata romaneasca a constructiilor, materialelor si echipamentelor pentru constructii, telecomunicatiilor, in industria textila si alimentara.
"Intentionam ca, in trei-patru ani, sa avem o companie cu 100 de ingineri cu un inalt nivel tehnic, capabili sa realizeze proiecte complexe", a spus Carlos Hernandez Madel, manager regional.