Lituania si-ar putea inchide trei pana la 12 ambasade in 2010, ca o modalitate de a reduce cheltuielile, a anuntat miercuri ministerul de Externe lituanian, Vygaudas Usack.
"Daca bugetul este taiat la 110 de milioane de litas (45 de milioane de dolari), vom putea sa pastram cel mult 20 de misiuni diplomatice, dar acest numar va periclita cu siguranta interesele nationale ale Lituaniei. Luam in considerare inchiderea a intre trei si 12 ambasade", a declarat Usacks, potrivit RIA Novosti.
Lituania are 32 de ambasade si/sau consulate la nivel mondial si sapte reprezentanti in organizatiile internationale.
E.E.
Categorie: International 175 vizite [ Ziare.com ]
Romania ar putea pierde fondurile europene atat din cauza faptului ca, pana acum, au fost absorbite sume foarte mici, dar si pentru ca, in incercarea de a recupera, autoritatile se concentreaza doar pe faza initiala a procesului.
Pana acum, Romania a absorbit doar noua procente din fondurile disponibile in perioada 2007 - 2013, in valoare totala de 27,47 de miliarde de euro. Astfel, tara noastra se regaseste pe antepenultima pozitie in Europa Centrala si de Est, la acelasi nivel cu Slovacia.
Lituania si Polonia sunt singurele care stau mai prost din acest punct de vedere, prima dintre ele neatingandu-se deloc de fonduri, iar cea de-a doua fiind de abia la 3%, se arata intru-un studiu al firmei de consultanta KPMG, remis Ziare.com.
"Absorbtia fondurilor structurale in Romania a inregistrat o evolutie extrem de lenta in primii doi ani dupa aderare. Actiunile ezitante din partea autoritatilor de management, perioadele foarte lungi de evaluare, intarzierile inregistrate in elaborarea documentelor strategice si lipsa comunicarii intre institutiile responsabile au condus la temerea autoritatilor nationale ca fondurile europene ar putea fi retrogradate din categoria "salvatoarele economiei romanesti", a declarat Florin Banateanu, director Consultanta Fonduri Europene si Sectorul Public, KPMG Romania.
In a doua jumatate a anului 2009, Guvernul a adoptat o serie de masuri, menite sa imbunatateasca rata absorbtiei, in viitorul apropiat. Acestea implica o serie de ...
Categorie: Fonduri Europene 922 vizite [ Ziare.com ]
Lipsa de vointa politica si de coeziune la nivel inalt reprezinta un real pericol pentru tarile europene afectate de criza.
Bancile din Europa de Est se prabusesc iar datoriile vor fi suportate de cele din tarile dezvoltate ca Franta si Germania, potrivit unui editorial din The New York Times.
Potrivit analistului financiar Liaquat Ahamed, problemele in Europa de Est au inceput, ca si in SUA, de la criza de pe piata creditelor.
Recent, tari ca Bulgaria sau Lituania au imprumutat anual sume echivalente cu aproape 20 la suta din produsul intern brut, relateaza The New York Times.
Pana in 2008, 13 tari ce faceau parte din Uniunea Sovietica au acumulat datorii colective enorme, de peste o mie de miliarde de dolari. Cand bancile au intrat in incapacitate de plata la sfarsitul anului, majoritatea datoriilor au ajuns sa fie problema bancilor din Europa Occidentala.
Se pare ca cei mai mari debitori au fost bancile austriece si italiene, aceste tari fiind acum in incapacitate de a-si redresa sistemul bancar, aflat in cadere libera.
Ahamed arata ca problema creditelor in Europa de Est este una care trece de domeniul economic.
Muncitorii, aflati in situatii extreme din cauza datoriilor si din cauza slabirii monedelor nationale, au iesit in strada. Cum in tarile respective democratia nu are traditie, exista pericolul nationalismului de centru-dreapta.
La fel cum Federal Reserve a scos dintr-o situatie grea o mare parte din sistemul bancar privat, Fondul Monetar ..
Repolitizarea serviciilor publice in audio-vizual este cel mai clar ilustrata de cazurile Romaniei, Poloniei si Slovaciei, a constatat un raport al Open Society Foundation, prezentat, miercuri, la Bruxelles, relateaza EUObserver.
Citand un raport al comisiei parlamentare, documentul prezentat la Bruxelles spune ca posturile romanesti SRTV si SRR nu asigura pluralismul politic si social, nici exprimarea libera a ideilor si opiniilor, in conditiile in care directorul general al organismului de conducere este Alexandru Sassu, politician ce tine de social-democrati, parteneri in ampla coalitie la putere.
In pofida ingerintei politice din televiziunea publica romana, raportul fundatiei spune ca macar ea "ofera relatari mai bune", in timp ce televiziunile private "au un caracter tabloid", fiind focalizate pe scandal si senzational.
Audiovizualul din Europa, mai ales in Est, dar si in Italia, trec printr-o "contrareforma", care reprezinta un pas inapoi spre controlul politic, dupa ce imediat dupa perioada Razboiului Rece, liderii isi redusesera gradul de acaparare a televiziunilor si posturilor de radio, avertizeaza raportul.
Intr-un studiu prezentat la Bruxelles miercuri, Open Society Foundation a dezvaluit ca multe televiziuni si posturi de radio au intrat in criza economica avand fonduri absolut insuficiente si neputand ca indeplineasca cerintele de serviciu public, in timp ce elitele politice revin la practica de numire a unor aliati in posturi-cheie.
...
Guvernul actual lanseaza, in sfarsit, un apel puternic pentru o noua relatie intre bugetari si contribuabili. Adopta o politica de ajustare tipica mediului de afaceri in conditiile contractiei activitatii economice.
Refuza sa mai accepte stufarisul institutional public. Nu mai poate sa tolereze o masinarie guvernamentala complicata, costisitoare si, nu de putine ori, ineficienta. Or, se stie prea bine ca nicio institutie nu se reformeaza singura, din interior.
Reducerea personalului bugetar a pornit de la analize functionale ale agentiilor guvernamentale, ale institutiilor publice centrale, dar si locale. Pentru a evita insa trocurile, improvizatiile si confuziile politice, pentru alinarea suferintelor celor concediati, e nevoie de mai mult de atat.
Reducerea personalului trebuie insotita de intarirea si completarea programului guvernamental pentru stimularea formarii profesionale continue, a reconversiei profesionale si a mobilitatii teritoriale, a crearii de locuri de munca prin cresterea investitiilor, astfel incat acesti someri sa fie cat mai repede reangajati in mediul privat.
Aceste masuri se impun cu atat mai mult cu cat suntem ostaticii unei politici de angajare rigide, in general a unei piete a muncii mult prea putin flexibile - blocaje generate de ignoranta, de lipsa de viziune si de vointa politica
De unde am pornit?
Romania este pusa in fata unei realitati crunte. Locul al cincilea in UE ca pondere a cheltuielilor publice cu personalul in ...
Presedintele Traian Basescu a condus, miercuri, 20 decembrie, ultima sedinta din acest an a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT).
"Serviciile de informatii ale unui stat care isi propune sa-si protejeze cetatenii nu pot lucra ca niste ONG-uri. (...) Cand o sa gasiti primul serviciu de informatii transparent din lume as vrea sa fiu anuntat", a spus presedintele, la finalul sedintei CSAT de miercuri. Seful statului a criticat legile sigurantei in forma pregatita de Guvern.
Consilierul de stat Marius Oprea, care a lucrat la elaborarea legilor sigurantei in Guvern, sustine ca presedintele Traian Basescu a exprimat punctul de vedere al expertilor sai in domeniu si ca a fost sfatuit gresit.
"Daca presedintele Basescu crede ca in Romania justitia este un ONG, il priveste. Atata tot am facut si se pare ca aceste minime repuneri in practica drepturilor omului a legislatiei in domeniul securitatii nationale deranjeaza anumite cercuri, care vor ca servicile secrete sa ramana un domeniu interzis pentru muritorii de rand", a declarat Marius Oprea, citat de realitatea TV, consilierul premierului pe probleme de securitate.
Conform sursei citate, discutiile pe tema legilor sigurantei au fost demarate in primavara anului trecut. In urma cu aproximativ o luna, consilierul prezidential Adriana Saftoiu anunta ca proiectele de legi din pachetul privind siguranta nationala, in forma aprobata de Guvern, au ajuns la Departamentul Securitatii Nationale al Administratiei prezidentiale.
...