Presedintele UDMR, Marko Bela, i-a indemnat, sambata, pe participantii la Consiliul Reprezentantilor Unionali, sa nu se amageasca sperand ca Uniunea Europeana le va rezolva problema autonomiei, subliniind ca aceasta problema trebuie solutionata in politica interna, transmite corespondentul NewsIn.
Marko Bela a facut referire la cele doua documente citite la Miecurea Ciuc in 4 septembrie - un memorandum si o declaratie. "As vrea sa clarific ce inseamna pentru noi documentele de la Miercurea Ciuc. Inseamna declaratie de intentie si asumarea responsabilitatii. Nu putem insela populatia ca prin cele doua documente rezolvam autonomia. Este important ca la Bucuresti sa luam pozitie in legatura cu asta.
Daca in politica interna nu se poate solutiona, UE nu se amesteca. Putem da exemplul Slovaciei, Uniunea Europeana a sugerat Ungariei si Slovaciei sa-si rezolve neintelegerile prin tratative, deci UE nu se amesteca. Le vom spune transant, pentru ca trebuie sa schimbam optica Europei. Eu din evenimentele din Slovacia am tras aceste concluzii", a declarat Marko Bela, care a facut in continuare apel la solidaritatea comunitatii.
Politicianul maghiar crede ca in ultimii 20 de ani comunitatea maghiara a reusit sa obtina intelegerea opiniei publice in legatura cu problemele specifice ale minoritatii. "De exemplu, am constatat ca, in ultimii 20 de ani, invatamantul in limba materna nu mai este o problema si nu a creat reactii in randul opiniei publice. Urmeaza demersurile pentru ...
Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, vineri seara, la Universitatea de Vara de la Tusnad, ca in urmatoriii 20 de ani va trebuit demolat statul centralizat, astfel incat sa fie realizate diferite forme de autonomii.
In cadrul dezbatrerii temei "Despre necesitatea autonomiilor. Politica nationala 2009-2029", Marko Bela a subliniat, dupa ce a facut un scurt bilant al celor 20 de ani trecuti de la caderea comunismului, ca in urmatorii 20 de ani vor trebui realizate descentralizarea statului si diferitele forme de autonomii.
"In cei 20 de ani care au trecut, s-a reusit realizarea mai multor obiective. De exemplu democratia parlamentara, pluripartitismul. Mai mult sau mai putin s-a realizat si retrocedarea bunurilor nationalizate si integrarea in UE. Un alt scop fundamental, normalizarea relatiei romano-maghiare in prezent se afla pe o linie de demarcatie, deoarece, din punctul de vedere a drepturilor individuale, s-au nascut rezultate importante, dar, in ceea ce priveste drepturile colective, ne aflam in fata unor incercari grele", a spus Marko Bela.
Potrivit sursei citate, in urmatoarele doua decenii trebuie realizata descentralizarea, iar institutiile care se afla in prezent in subordinea guvernului vor trebui directionate in subordinea administratiilor locale.
Marko Bela a mai afirmat ca descentralizarea de drept este primul pas spre realizarea diferitelor forme de autonomii, dupa care trebuie sa urmeze regionalizarea.
"Dupa descentralizare trebuie sa ...
Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, vineri seara, la Targu Mures, ca tema autonomiei va fi continuata si in campania pentru alegerile europarlamentare.
"Autonomia este un alt obiectiv, autonomia deja exista in mai multe tari ale UE, din acest punct de vedere UE ar trebui sa aiba si la Bruxelles norme general valabile privind diferitele forme de autonomie si in general as zice ca Bruxelles-ul ar trebui sa aiba norme mult mai concrete privind drepturile minoritatilor", a afirmat Marko Bela.
Liderul unional a convocat Consiliul Consultativ al Presedintilor Teritoriali ai UDMR, for care se intruneste de fiecare data inaintea Consiliului Reprezentantilor Unionali.
"Maine (sambata-n.red.) CRU decide in legatura cu proiectele care vor fi inaintate Congresului, deci proiectul de modificare a Statutului, proiectul de modificare a programului, respectiv un alt document in care incercam sa clarificam cateva obiective privind prezenta noastra in UE si PE. Astazi, cu colegii nostri din teritoriu vom discuta in legatura cu aceste proiecte", a spus Marko Bela.
Consiliului Reprezentantilor Unionali va aproba lista definitiva a candidatilor pentru PE.
Liderul maghiar a adaugat ca, incepand de luni, Uniunea va intra in campanie electorala.
"Incepand de luni suntem in campanie, fiindca luni vom preda lista de candidati ai UDMR la Biroul Electoral Central. Semnaturile au fost stranse, au fost predate si acestea, deci luni vom indeplini toate formalitatile pentru a ...
Candidatul UDMR la presedintie, Kelemen Hunor, si-a analizat miercuri, in cadrul Taberei UE de la Baile Tusnad, sansele la alegerile prezidentiale si a explicat ca nu doar maghiarii, ci si romanii ar avea de castigat daca ar fi condusi de un presedinte UDMR.
"Vor urma cateva luni grele, va fi o campanie dura si murdara. In campania electorala nu ni se permite, noua, maghiarilor, sa ne comportam ca un politician roman de la Bucuresti. Nu avem voie sa recurgem la atacuri la persoana, sa fim partasi si sa ne afirmam in acest circ balcanic.
Trebuie sa dam dovada de simtul masurii si de responsablitate, calitati care ma caracterizeaza. Trebuie sa fim corecti si cinstiti in ceea ce priveste viitorul Romaniei. Romaniei i-ar prinde bine un presedinte maghiar", a spus candidatul UDMR, adauganmd ca "Romania ar avea doar de castigat".
El a recunoscut, insa, ca exista foarte slabe sanse ca acest lucru sa se intample: "Raspunsul la intrebarea daca va avea Romania presedinte maghiar, este foarte simplu, stiu cu totii, stiu si eu: nu va avea".
Marko Bela: Ultraradicalismul a castigat teren atat in Romania, cat si in Europa
Presedintele UDMR a subliniat in cadrul aceluiasi eveniment ca ultraradicalismul a castigat teren atat in Romania, cat si in Europa.
Marko Bela a intrebat retoric daca in viitor va fi o Europa a statelor nationale, unde minoritatile se vor confrunta cu tendinte asimilationiste, sau va fi o Europa a regiunilor, in care principiul subsidiaritatii si ...
UDMR, impreuna cu Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din Romania (UCDMR) a organizat, vineri, un miting de protest in Miercurea Ciuc, fata de demiterea prin OUG 37 a directorilor institutiilor deconcentrate, la care au participat 4.000 de maghiari din Harghita si Covasna.
La actiune au participat peste 4.000 de persoane, adunate din judetele Harghita si Covasna, iar liderii Uniunii au cerut autonomie teritoriala si declararea limbii maghiare ca limba oficiala locala si regionala.
Participantii, veniti din Trei Scaune, (judetul Covasna), Scaunul Mures, Scaunul Odorhei, Scaunul Gheorgheni si Scaunul Ciuc au participat, vineri dupa amiaza, la protestul organizat de UDMR si UCDMR.
La miting au fost prezenti si membrii marcanti ai Uniunii, cum ar fi presedintele Markó Bela, senatorii Verestóy Attila, Gyerkó László, deputatul Korodi Attila, presedintele CJ Harghita si Covasna, Borboly Csaba respectiv Tamás Sándor, dar si europarlamentarul Tőkes László.
Critici la adresa Ordonantei deconcentratelor
Ca prim pas al manifestatiei, aproximativ 30 de lideri UDMR au semnat "Proclamatia", document prin care isi exprima, in noua puncte, doleantele maghiarilor: dreptul la autoguvernare si la autodeterminare, asigurarea folosirii limbii materne a minoritatilor nationale ca limba oficiala la nivel local si regional, asigurarea limbii materne fara orice impiedicare ca si folosirea limbii maghiare in institutiile educationale, precum si in realtiile intre ele.
"Nu ...
Liderul Uniunii Democratice a Maghiarilor din Romania (UDMR), Marko Bela, a raspuns, in timpul conferintei de presa, de miercuri, acuzatiilor facute, marti, de presedintele Basescu la adresa UDMR, dupa ce a fost in vizita in judetele secuiesti Covasna si Harghita.
"Poate multi asteapta de la mine o replica fata de cele spuse de presedintele Basescu la adresa UDMR, insa as vrea sa apreciez intentia presedintelui de a vedea la fata locului situatia zonei secuiesti, lucru pe care ar trebui sa-l faca si alti politicieni", a spus Marko Bela, adaugand ca Traian Basescu a "adus in lumina reflectoarelor situatia secuimii", si anume saracia in care traiesc locuitorii din Covasna si Harghita.
Desi Traian Basescu a apreciat comportamentul UDMR ca "unul feudal", Marko Bela a spus ca de 17 ani incearca sa gaseasca solutii privind judetele Covasna si Harghita.
Propunerile UDMR sunt legea minoritatilor, prin predarea Limbii Romane dupa alta metodologie, predarea Geografiei si Istoriei Romaniei in limba maghiara, precum si instituire autonomiei si descentralizarii la nivel local, dar si teritorial, zona secuiasca avand o importanta deosebita in Europa.
"Eu sunt convins ca am contribuit la aderarea Romaniei la NATO si la UE, astfel ca nu putem accepta asemenea calificative la adresa UDMR si sper ca presedintele Basescu impreuna cu Partidul Democrat (PD) vor sprijini legea minoritatilor.
Cezar Preda, vicepresedintele PD, a declarat ca Marko Bela "a avut o reactie corecta", iar ...
Liderul UDMR, Marko Bela, ministru de stat (vicepremier) in Cabinetul Tariceanu, a afirmat luni, la Bucuresti, intr-o conferinta de presa, ca este bine ca e in dezbatere publica idea de autonomie in diferitele forme ale ei, relatiile interetnice. Acest comentariu a fost facut tinand cont de reactiile, in general foarte critice, care au aparut in clasa politica (in Alianta, in opozitie) si in mass-media, in contextul in care, la reuniunea de sambata, 23 septembrie, a primarilor UDMR din judetele Mures, Covasna si Harghita, Marko Bela a spus foarte clar ca este nevoie si de autonomie teritoriala pentru "Tinutul Secuiesc". El afirma ca este asteptat cu interes Raportul de tara al UE, ca semnalele sunt pozitive - cu privire la continutul lui, dar contine si critici. El a adaugat ca Romania a stabilit foarte clar in ce directie merge: spre UE.
Marko Bela a spus, in acest context, ca trebuie clarificat "ce fel de societate vrem sa construim in Romania: o societate cu diferite forme de autonomie, cu descentralizare puternica (in domeniul administratiei publice, dar si in altele)".
Programul UDMR, a adaugat Marko Bela, contine dezideratul autonomiei; Comunitatea maghiara vrea autonomie culturala, dar si administrativ teritoriala. El a explicat si de ce: luarea deciziilor cat mai aproape de cetateni, in ideea descentralizarii si a subsidiaritatii.
Pentru autonomia culturala, s-a initiat legea minoritatilor, in virtutea careia comunitatile minoritare pot lua, impreuna cu ...
Era cat pe ce sa uitam ca duminica a fost 15 martie. Vremea a fost destul de frumoasa in toata tara. In functie de buget, lumea a fost la ski, s-a dus la mall, la tara, sau a stat acasa.
Noroc cu ungurul Solyom Laszlo, presedinte, care a vrut sa ocupe Ardealul, dar a fost impiedicat, fireste, in ultimul moment, de Traian Basescu, si el tot presedinte.
Dupa ce am constatat ca 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni, a fost, cum se intampla de multi ani incoace, o zi de un calm plat, cu miros de gulas, putem analiza ce anume au facut autoritatile de la Budapesta si Bucuresti pentru a da senzatia ca sunt pe cale sa inceapa un razboi cel putin de nivelul celui dintre Georgia si Rusia.
Presedintele de dreapta al Ungariei, dl Solyom Laszlo, a trimis o scrisoare aproape provocatoare autoritatilor de la Bucuresti, in care anunta o vizita privata in "autoguvernarea Harghita". Mai mult, ungurul a cerut permisiune de aterizare cu avionul sau militar AN26 pe aeroportul din Targul Mures.
Se spune ca ar fi facut solicitare de survol si un elicopter militar de tip MI17, menit sa-l duca pe seful statului vecin de la Targu Mures la Miercurea Ciuc. Aici a intrat in functiune vigilenta presedintiei romane. Cum adica "autoguvernare"? In romaneste se spune "autoritate locala".
Cum adica avion militar? In Romania se vine cu avioane civile. (Sa ne amintim ca presedintele Bush a venit in Romania, la Bucuresti si la Constanta, cu faimosul Air Force One, care este un avion ...
Problema Kosovo a incins atmosfera in Romania. Presedintele Traian Basescu a convocat luni, la ora 16, partidele parlamentare pentru a discuta despre spinoasa chestiune de la granita de vest. In acelasi timp, Parlamentul va da tot luni, la ora 19, o declaratie ferma de opozitie fata de recunoasterea independentei Kosovo.
Pe de alta parte, UDMR a detonat "bomba Kosovo" la Bucuresti, in pofida unor nuantari aduse de Marko Bela la mai putin de 24 de ore de la comunicatul incendiar de duminica. Liderul maghiar a repetat ca UDMR sustine independenta Kosovo si cere Bucurestiului sa o recunoasca oficial. El a subliniat ca saluta precedentul implicarii comunitatii internationale in aceasta problema etnica si in niciun caz precedentul proclamarii independentei provinciei.
Marko Bela a mentionat ca in Tinutul Secuiesc se discuta in termeni de autonomie si nu de independenta, deci o analogie ar fi nefireasca. In plus, Marko Bela a subliniat, de cateva ori, ca inca de la infiintare, in 1990, UDMR a actionat pentru indeplinirea scopurilor sale strict prin mijloace politice, colaborari, aliante, parteneriate si asa va fi in continuare.
In schimb, a acuzat liderul maghiar, altii se dezic de aceste principii prin diverse proiecte de lege - in frunte cu cel care "urmareste sa priveze minoritatea maghiara de o reprezentare proportionala in Parlament". Practic, Marko Bela a reusit sa transforme chestiunea votului uninominal intr-una etnica.
UDMR se plaseaza intr-o pozitie ...
Liderul Consiliului Secuiesc, Scaunul Sfantu-Gheorghe, Benedek Barna, a cerut, luni, recunoasterea de catre Romania a independentei Kosovo ca Romania ar trebui sa fie una dintre tarile UE care sa recunoasca independenta Kosovo, transmite NewsIn.
Benedek Barna a declarat ca Marko Bela are dreptate atunci cand spune ca Romania trebuie sa recunoasca urgent independenta Kosovo, lucru afirmat de presedintele UDMR luni, intr-o conferinta de presa.
"Cum am inteles, unele tari UE vor recunoaste aceasta independenta, altele nu, dar asta nu inseamna ca se schimba esenta. N-are rost sa ramanem in urma cu asta, zarurile au fost aruncate", a declarat Benedek Barna.
Marko Bela a declarat luni, in cadrul unei conferinte de presa, ca Romania trebuie sa recunoasca urgent independenta Kosovo si a subliniat ca in Parlamentul Romaniei ar exista o serie de initiative legislative menite sa ingradeasca drepturile minoritatilor.
Premierul kosovar Hashim Thaci a anuntat ca a trimis, oficial, "tuturor guvernelor lumii", o cerere de recunoastere a independentei Kosovo si ca asteapta primele raspunsuri.
Proclamarea independentei regiunii Kosovo, care a avut loc pe 17 februarie, a declansat o opozitie intre reprezentantii partidelor politice romanesti si cei ai organizatiilor maghiare, acestia din urma solicitand ca Romania sa recunoasca actul politic unilateral al formatiunii teritoriale.
Mai multi demnitari au vorbit despre crearea unui precedent in cazul Kosovo. Liderul UDMR, Marko ...
Axa Washington-Londra-Bucuresti s-a frant in Kosovo, titreaza Cotidianul. Clasa politica romaneasca a incercat sa gaseasca luni consensul in problema kosovara. Partidele parlamentare - cu exceptia UDMR - au sustinut pozitia presedintelui Traian Basescu si a prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu prin care Romania nu recunoaste independenta Kosovo. Consensul, chiar daca nu total, a fost obtinut in timpul consultarilor convocate de seful statului la Palatul Cotroceni, la finalul carora a fost adoptata o declaratie comuna.
Conform relatarilor unora dintre participantii la dezbateri, intre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu nu au existat divergente pe aceasta tema. De altfel, seful Executivului a stat, lucru rar, in rand cu seful statului la consultari, delegatia PNL fiind condusa de vicepresedintele Puiu Hasotti. Toate partidele parlamentare si-au trimis la consultari, convocate putin dupa ora prinzului, presedintii, situatie intalnita nu prea des.
Inca de la debutul consultarilor, Traian Basescu a spus ca declararea unilaterala a independentei Kosovo este un act pe care Romania il considera ilegal. El a adaugat ca orice comparatie intre Kosovo si Romania "este lipsita de fundament", facand astfel trimitere la temerile legate de copierea modelului kosovar pentru declararea independentei asa-zisului Tinut Secuiesc. Presedintele a dat asigurari ca pozitiile exprimate de Romania in fata Uniunii Europene raman neschimbate.
Kosovo l-a intors pe Basescu cu fata ...
Kosovo si-a declarat independenta cu grabire, titreaza Evenimentul Zilei. Parlamentul de la Pristina a adoptat, duminica, in sedinta extraordinara, rezolutia care proclama provincia sarba Kosovo drept stat independent, primul pas spre recunoastere internationala.
Steaguri, claxoane, petarde, strigate. In spatele acestor manifestari ale bucuriei stau aproape doua milioane de albanezi, fiecare cu povestea lui despre anii in care au visat la independenta. Unii au facut-o cu arma in mana si au ramas cu pacate de nesters, dar "a meritat".
Extaz in Kosovo, agonie in Serbia, scrie si Adevarul. Incepand de duminica, pe harta Europei a aparut un nou stat: Republica Kosovo. Precedentul kosovar da sperante si altor regiuni separatiste din Europa si Caucaz.
Dupa ani de asteptare, kosovarii si-au vazut visul cu ochii: sub atenta indrumare a Occidentului, parlamentul de la Pristina a anuntat desprinderea provinciei Kosovo de Serbia. "Incepand de acum, Kosovo si-a schimbat pozitia politica, suntem un stat independent, liber si suveran", a declarat presedintele parlamentului, Jakup Krasniqi, dupa votarea declaratiei de independenta, citita mai intai de premierul kosovar Hashim Thaci.
Cel putin sase tari si-au anuntat, de mai multe ori, intentia de a nu recunoaste declaratia unilaterala de independenta a Kosovo sau cel putin nu imediat. Este vorba de Bulgaria, Cipru, Grecia, Romania, Slovacia si Spania. Ministrul de externe Adrian Cioroianu a declarat ca pozitia Romaniei privind ..
Dupa ce presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, chiar in ziua proclamarii independentei Kosovo, ca evenimentele de duminica ar putea crea un precedent periculos pentru Romania, iata ca efectul de domino s-a resimtit si la Bucuresti. Dupa Osetia de Nord sau Tara Bascilor, care au lasat sa se inteleaga ca vor cere independenta, parlamentarii UDMR au folosit cu mandrie acelasi cuvant: PRECEDENT.
Proclamarea independentei Kosovo a agitat spiritele in randul politicienilor maghiari. Fie radicali sau moderati, parlamentarii UDMR au salutat in cor evenimentele de duminica si militeaza pentru ca Romania sa se alature statelor care au recunoscut independenta provinciei, potrivit cotidianului Evenimentul Zilei. Mai mult, reprezentantii Uniunii au potentat importanta evenimentului si au facut o paralela intre situatia minoritatilor din fosta Iugoslavie si cea a minoritatii maghiare din Romania.
Un parlamentar si un europarlamentar, Antal Arpad Andras (deputat UDMR) si Csaba Sogor (fost senator UDMR, actual eurodeputat), au plecat catre Pristina pentru a vedea "pe viu" momentul in care pe harta Europei va aparea un nou stat. Sogor a apreciat ca reusita kosovarilor poate reprezenta "un potential precedent".
Pe aceeasi idee a marsat si Marko Bela, presedintele UDMR. "Salutam participarea activa a Uniunii Europene in cautarea de solutii pentru Kosovo si consideram ca statele Europei au creat, in acest sens, un precedent, deoarece de acum inainte ele nu se mai pot deroba ...
Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat ieri ca formatiunea sa nu va milita la Bruxelles pentru autonomia Tinutului Secuiesc, ci pentru clarificarea relatiilor interetnice. "Problema autonomiei si problema drepturilor minoritatilor poate fi si trebuie ridicata la Bruxelles, atunci cand se discuta in legatura cu relatiile interetnice. Noi am vrea ca la nivelul UE sa existe reglementari cat mai clare, cat mai concrete privind acest domeniu", a explicat Marko.
Legea ANI a fost adoptata, miercuri, de Senat cu unanimitate de voturi, respectiv 103. Sedinta a inceput cu o intarziere de 30 de minute, in sala fiind prezenti in jur de 60 de senatori.
La sedinta au participat, pe langa ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, si ministrul Muncii, Paul Pacuraru. Pentru a intruni cvorumul necesar adoptarii unei legi organice trebuie ca in sala sa fie prezenti 69 de parlamentari.
Presedintele de sedinta, Doru Ioan Taracila, a declarat, in deschiderea lucrarilor, ca Legea ANI reprezinta un proiect controversat, care a fost finalizat in urma dezbaterilor de acum doua zile, in Comisiile pentru drepturile omului si juridica.
Legea ANI a fost adoptatade Senat, la capatul unei dispute de noua luni intre politicienii din Romania, fiind proiectul de lege care a avut o soarta similara cu cel al Legii dosarelor fostei securitati (a lui Ticu Dumitrescu) - de la varianta initiala si pana la forma adoptata a suferit modificari care au golit-o de continut.
"Cea mai severa lege din UE"
Agentia Nationala de Integritate a fost gandita, in varianta finala discutata cu Senatul, ca organ autonom, care sa nu fie folosita ca arma politica, a precizat, miercuri, ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, in timpul dezbaterilor din Senat asupra proiectului de lege care infiinteaza institutia.
La inceputul dezbaterilor legii ANI, ministrul justitiei a explicat ca varianta finala la care s-a ajuns in ultimele saptamani de ...