Presedintele CSM, Virgil Andreies, a promis, la sedinta de bilant de miercuri a Curtii de Apel Bucuresti, ca va schimba atitudinea statului fata de sistemul justitiei.
Acesta a declarat ca este momentul ca sistemul judiciar sa nu mai fie culpabilizat de fiecare data cand se produce un neajuns, transmite NewsIn.
"Majoritatea magistratilor sunt buni profesionisti, modesti si cinstiti. Vom interveni prompt de fiecare data cand vom constata ca se incalca regulile jocului. Nu neaparat pentru a-i pedepsi pe cei care gresesc, ci pentru a-i proteja pe ceilalti", a declarat Virgil Andreies.
Presedintele CSM a mai vorbit si despre evaluarea inspectorilor care va fi discutata saptamana viitoare, dar si despre inspectiile judiciare care vor fi tematice, pe langa controalele de fond.
Virgil Andreies a mai precizat ca membrii CSM isi propun sa "mearga" pe masuri de recomandare si nu neaparat de sanctionare a magistratilor in cazul abaterilor. De asemenea, seful CSM a sustinut ca a facut propuneri de diversificare a gamei de sanctiuni, "gama actuala fiind destul de restransa".
Andries l-a rugat pe presedintele Curtii de Apel Bucuresti ca, pana in luna martie, sa faca o redistribuire a posturilor vacante pe raza Curtii de Apel Bucuresti, precizand ca toate posturile vacante trebuie sa se ocupe pana in anul 2011.
Curtea de Apel Bucuresti sustine ca sanctionarea lui Radu Ancuta, seful Directiei Integrare Europeana din Primaria Capitalei, de catre primarul Sorin Oprescu, este o masura nejustificata, iar vinovatia functionarului nu a fost stabilita cu certitudine, potrivit motivarii deciziei din 28 iunie.
Magistratii Curtii de Apel arata, in motivare, ca "nu s-a realizat o justificare a masurii dispuse", in conditiile in care Oprescu a dispus sanctionarea lui Ancuta cu diminuarea drepturilor salariale cu 20%, pe o perioada de 3 luni, pentru "deficiente in comunicarea unor informatii de interes major, fapt nepermis pentru un functionar public de conducere in raporturile pe care le are cu Primarul General".
Curtea de Apel Bucuresti (CAB) precizeaza ca dreptul la aparare al functionarului nu a fost respectat, din moment ce raportul Comisiei de disciplina, in baza caruia a fost sanctionat Ancuta, nu a descris probele depuse de acesta in vederea apararii.
"Din intregul material probator rezulta ca nu a fost analizata in mod efectiv fapta imputata si nu s-a stabilit cu certitudine vinovatia functionarului public de catre comisia de disciplina", sustine Curtea, potrivit careia raportul Comisiei este nul.
Magistratii mai arata ca, avand in vedere ca actul administrativ de sanctionare trebuie sa contina obligatoriu descrierea faptei si temeiul legal, in cazul de fata este vorba "doar de o prezentare de ordin general a faptei imputate".
Curtea de Apel Bucuresti a respins, pe 28 ...
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Virgil Andreies, vrea ca magistratii sa poata fi sanctionati si pentru fapte comise in afara orelor de serviciu daca comportamentul lor aduce atingere imaginii sistemului.
In acest context, Andreies (foto) a amintit ca proiectul de lege privind modificarea cadrului legislativ in baza caruia opereaza Inspectia Judiciara a CSM a fost finalizat de Comisia Juridica, informeaza NewsIn.
"Exista o serie de abateri disciplinare comise de judecatori si procurori care nu au putut fi sanctionate din cauza faptului ca modificarile din 2005 au legat aceste abateri in sensul de a avea legatura cu serviciul.
Or, sunt unele abateri disciplinare pe care le comit judecatorii in afara programului de lucru sau in afara institutiei, dar aduc grave prejudicii prestigiului justitiei. Ei au un statut, trebuie sa se comporte intr-un anumit fel in societate, astfel incat trebuie sa sanctionam astfel de derapaje, fara a intra in domeniul vietii private a magistratului", a declarat Andreies, in cadrul unei conferinte de presa de la Cluj.
Judecatorul clujean a mai spus ca alte modificari care apar in proiectul de lege se refera la autonomia inspectorilor judiciari fata de CSM, la faptul ca ei vor avea un statut permanent, nu unul de inspector detasat si aria sanctiunilor disciplinare va fi mai mare, permitand "o individualizare corecta a sanctiunilor".
CSM a finalizat analiza activitatii inspectorilor de la Inspectia ...
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu mai are dreptul sa faca publice mapele profesionale ale magistratilor. Aceasta interdictie se aplica dupa o decizie a Curtii de Apel Bucuresti din 28 octombrie 2008.
Potrivit sentintei, CSM nu mai poate dezvalui traseul profesional al magistratilor, Curtea de Apel motivand ca aceste informatii nu ar fi de interes public, relateaza Evenimentul Zilei.
Practic, instanta a decis anularea hotararii (38/2008) prin care CSM stabilise ca informatiile respective pot fi comunicate contribuabililor. Hotararea fusese atacata in instanta de Asociatia Magistratilor din Romania (AMR). CSM nu a facut recurs. Aceeasi hotarare a CSM a mai fost contestata si de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR).
Curtea de Apel Bucuresti a dat castig de cauza AMR, care a atacat in instanta hotararea CSM, pe motiv ca ar fi "gresit fundamentata juridic" si ca ar incalca rolul Consiliului, de garant al independentei justitiei, "prin adaugiri nepermise la textul de lege".
Reclamantul sustine ca statutul judecatorilor si procurorilor (art. 42 al Legii 303/2004) prevede ca datele din dosarul profesional al magistratilor sunt confidentiale si ca interesul public vizeaza activitatea, si nu persoana magistratului. Prin urmare, CSM ar fi apreciat eronat ca mapele profesionale s-ar incadra in categoria informatiilor publice.
Argumentul AMR: dosarul profesional are date cu caracter personal, referitoare la o persoana fizica "identificata sau ...
Comisia juridica a decis marti eliminarea din textul OUG 50/2006 privind unele masuri pentru asigurarea bunei functionari a instantelor judecatoresti a anumitor pasaje care prevedeau ca magistratii care faceau recurs la o sanctiune disciplinara sa poata fi suspendati din activitate.
Vicepresedintele ICCJ, Lidia Barbulescu, a explicat modificarile aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului. "(...) in cazul unei sanctiuni disciplinare, ca aceea a excluderii din magistratura, judecatorul sau
Categorie: Eveniment 278 vizite [ Realitatea ]
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania cere Ministerului Justitiei sa ii traga la raspundere pe politicienii care au adoptat acte normative ce au dus la condamnari la CEDO.
In plus ei au cerut sa renunte la promovarea, in perioada electorala, a ordonantei de urgenta privind raspunderea materiala a magistratilor acuzati de erori judiciare, informeaza NewsIn.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania sustine ca, in perioada premergatoare alegerilor parlamentare, va fi imposibila declansarea de dezbateri publice asupra raspunderii materiale a magistratilor si considera ca masura este una electorala.
In schimb, in contextul in care proiectul MJ se refera la raspunderea magistratilor, Uniunea subliniaza ca legislatia privind asigurarile de risc profesional de care ar trebui sa beneficieze magistratii nu este aplicata.
Judecatorii mai arata ca "in lipsa unei asigurari obligatorii de mal praxis, pentru egalitate de tratament si pentru o corecta pozitionare in raport cu cauzele principale care au facut ca Romania sa piarda majoritatea proceselor intentate de diferite persoane la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (...) ar fi necesar ca executivul, sau chiar legiuitorul, sa prevada un mecanism asemanator pentru atragerea raspunderii senatorilor, deputatilor si membrilor guvernului care au votat legislatia incoerenta si defectuoasa, respectiv au adoptat si semnat acele acte normative sau individuale ce au dus la constatarea, de catre Curtea Europeana a ...
Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a admis, luni, recursul declarat de judecatoarea Maria Nicola, de la Tribunalul Dolj, impotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii, care a sanctionat-o cu excluderea din magistratura in cazul Gorbunov.
Decizia instantei supreme este irevocabila, astfel incat judecatoarea va trebui reincadrata in magistratura.
Maria Nicola a sustinut luni, in fata Completului de 9 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost exclusa din magistratura nu este legala. Primul motiv invocat de Nicola a fost tardivitatea actiunii disciplinare.
Astfel, fostul magistrat a sustinut in instanta ca actiunea disciplinara impotriva sa a fost pornita prea tarziu. Fosta judecatoare a spus ca CSM-ul a considerat ca termenul de la care trece perioada de un an in care poate fi cercetata a inceput in momentul in care s-a pronuntat in dosarul Gorbunov, adica pe 5 mai 2008, insa termenul ar fi trebuit sa inceapa din ziua in care a fost inregistrat dosarul, adica din 15 ianuarie 2008.
De asemenea, Nicola a spus ca abaterea pentru care a fost sanctionata nu are un caracter de continuitate, asa cum sustine CSM. De asemenea, Nicola a declarat ca nu a incalcat normele de procedura in ceea ce priveste repartizarea aleatorie a dosarului Gorbunov, ci doar a respectat cutuma Tribunalului Dolj in ceea ce priveste dosarele care, dintr-o eroare, erau repartizate ...
Sectia de judecatori a Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a dispus, ieri, revocarea din functiile de conducere a judecatorului Constantin Diaconu, presedintele Tribunalului Dolj, si a judecatorului Dumitru Stanciu - vicepresedinte al Tribunalului Dolj. Masura CSM este o consecinta a "practicii neunitare" in cazul Serghei Gorbunov. Masurile de sanctionare a celor doi magistrati au fost luate ca urmare a constatarilor efectuate de Inspectia Judiciara a CSM, retinandu-se ca acestia
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au adunat joi pentru a dezbate masura in care un judecator sau un magistrat va raspunde patrimonial pentru decizii eronate date din rea credinta sau neglijenta. Statul poate actiona in instanta un magistrat daca acesta a dat o hotarare care ulterior a fost atacata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, iar reclamantul a castigat procesul.
Prejudiciul ar urma sa fie suportat de magistratii care s-au ocupat de respectiva cauza in justitia din tara.
Greseala magistratului nu constituie insa infractiue si este nevoie ca el sa fie judecat de un coleg si, ulterior, sanctionat in urma unei noi decizii judecatoresti, daca se dovedeste ca a actionat cu neglijenta sau rea credinta.
Problema este ca aceste notiuni nu sunt foarte bine definite in legislatia interna.
Crin Antonescu este candidatul a carui poveste panseaza cel mai bine fobia romanilor de politicieni bogati, apasati de totul felul de suspiciuni, grobieni si/sau penibili.
Are marele avantaj de a fi mai proaspat, pentru ca a stat departe de puterea reala, chiar in perioada guvernarii liberale, cand, mai ales spre final, a avut abilitatea de a se plasa intr-o semiopozitie fata de Calin Popescu Tariceanu, fiind perceput drept o alternativa credibila. Atat doar ca intre aceasta poveste, intre declaratiile si faptele prezidentiabilului liberal exista rupturi majore din care rasar mari intrebari.
Programul lui Crin Antonescu, intitulat "Este in puterea noastra sa schimbam puterea lor", este structurat mai degraba ca un program de guvernare al unui premier.
Si ce sa facem cu aceasta putere, schimbata?
Sa luptam contra crizei prin reducerea drastica a taxelor si impozitelor (10% cota unica, 15% TVA). Sigur, propunerea este tentanta si sunt multe tari europene care reduc fiscalitatea, nu chiar in asemenea masura, e drept, pentru a stimula economia. Atat doar ca acele tari nu au de acoperit cheltuieli bugetare atat de mari ca Romania.
Nicio tara europeana nu are, spre exemplu, pensiile speciale ale Romaniei, nu are aparatul bugetar mamut al Romaniei, nu are sute de mii de asistati cu si fara rost.
Asa ca inainte de a umbla la fiscalitate, dl. Antonescu ar trebui sa se gandeasca la reforme profunde, pe toate palierele, de la restructurarea drastica a aparatului ...
Fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, care a facut luni mai multe dezvaluiri in legatura cu cazul Omar Hayssam, a intrat in atentia conducerii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care se arata surprinsa de faptul ca aceste informatii "nu au fost folosite in cadrul dosarelor penale instrumentate" ci au fost date acum publicitatii.
Va prezentam mai jos, integral, comunicatul comunicatul Parchetului:
Avand in vedere informatiile aparute in mass-media cu privire la publicarea unei carti continand informatii referitoare la mai multe dosare penale instrumentate de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism , precum si la posibila savarsire a unor fapte prevazute de legea penala care nu au facut obiectul acestor dosare, Biroul de Informare Publica si Relatii cu Presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie isi exprima surprinderea ca informatii referitoare la savarsirea unor fapte prevazute de legea penala sau obtinute din inregistrarea convorbirilor cu o persoana aflata in urmarire generala nu au fost folosite in cadrul dosarelor penale instrumentate de autorul cartii in perioada in care acesta avea calitatea de procuror, ci au fost publicate dupa mai multi ani, si doreste sa se delimiteze de incercarea de a implica Ministerul Public in dezbaterea ...
E clar, Crin Antonescu este manat de cele mai bune intentii, adica vrea sa fie bine.
Programul sau electoral este induiosator din acest punct de vedere. Dar, tot documentul lansat miercuri arata la fel de clar ca nu are nici cea mai vaga idee cum sa facem sa fie bine, ba chiar in anumite domenii este pe cale sa paveze cu intentii bune fix drumul Iadului.
Candidatul sarac si cinstit, care sustine ca nu datoreaza nimic niciunuia dintre oamenii care domina Romania de 20 de ani (spijinul lui Dinu Patriciu nu se pune, deci), vrea sa fie presedintele tuturor, responsabil, reper, nejucator si care spune adevarul. Adica un antiBasescu in tuse groase.
Si, ca sa ne fie clara raportarea la actualul presedinte, Crin Antonescu a subliniat din start ca programul sau este unul prezidential nu unul de guvernare, conceput in limtele prerogativelor constitutionale ale sefului statului.
Acest presedinte de tip nou ar urma sa reconstruiasca societatea romaneasca prin reforme profunde la toate nivelele. Dezideratul reformist este perfect, nimic de zis. Dar sa vedem in ce consta, concret, reforma lui Crin Antonescu?
Masuri prezidentiale de premier
In primul rand, prezidentiabilul liberal se gandeste, corect altminteri, sa aiba ce reforma, deci la scoaterea tarii din criza. Ma tem insa ca aplicarea masurilor propuse ar reusi sa-o bage in gropa in timp record: ,,Scaderea cotei unice de impozitare la 10% ; scaderea TVA la 15% ; scaderea contributiilor sociale cu pana la 50%; ...
Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea disidentului Viorel Chirila formulata impotriva statului roman, in care acesta cere despagubiri de 3,5 milioane de dolari pentru anii petrecuti in inchisoarea de la Aiud si pentru faptul ca nu si-a recapatat cetatenia dupa ce a plecat in SUA.
Astfel, magistratii au decis sa respinga apelul formulat de Viorel Chirila si sa admita apelul statului, prin Ministerului Economiei si Finantelor, schimband sentinta Tribunalului Bucuresti.
Decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs.
Inginerul Viorel Chirila a dat statul roman in judecata si a cerut despagubiri cate un dolar pentru fiecare membru al PCR, adica 3,5 milioane de dolari.
"Atat mie, cat si familiei mele ne-a fost retrasa, in mod abuziv, cetatenia romana in anul 1981, cand am parasit tara. Nici pana in prezent, statul roman nu a luat vreo masura pentru a inlatura acest abuz.
Atunci cand am solicitat redobandirea cetateniei romane, am fost indrumat sa parcurg o procedura birocratica lunga si anevoioasa. Nici eu si, cu atat mai putin familia mea, nu am renuntat la cetatenia romana.
Ea ne-a fost luata, fiind nevoiti sa traim intr-o tara straina ca apatrizi, pana la momentul la care am dobandit cetatenia americana", a declarat Viorel Chirila.
Fostul disident considera ca este normal ca "asa cum statul roman a fost foarte eficient in a ne deposeda de cetatenie din oficiu, la fel de normal era ca, printr-un act normativ sau masura administrativa, ...
Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, la sedinta de prezentare a bilantului Ministerului Public, ca are incredere in sistemul judiciar din Romania.
"Eu am incredere in sistemul judiciar din Romania. (...) Salut masurile luate de CSM care vin sa consolideze munca miilor de magistrati si judecatori", a declarat Emil Boc, referindu-se la masurile prin care magistratii care comit erori judiciare sunt sanctionati.
Premierul a precizat ca "un abuz individual nu trebuie sa se rasfranga asupra intregului corp judiciar". El a precizat ca s-au facut progrese in ceea ce priveste celeritatea actului de justitie, insa exista loc si de mai bine.
"Celebrul proces de la Nurnberg a durat 10 luni si exista sute de procese in Romania care dureaza de ani de zile", a declarat Emil Boc, sustinand ca aceste tergiversari "deranjeaza cetatenii".
Premierul a subliniat ca indiferent de persoana care este implicata in procesul judiciar, anchetele trebuie sa mearga mai departe si sa se gaseasca solutii pe baza legii, si nu "favorabile sau nefavorabile unor persoane".
In ceea ce priveste exceptia de neconsitutionalitate, premierul a precizat ca Guvernul va sustine o modificare a legislatiei in asa fel incat invocarea acestei exceptii sa nu mai constitutie motiv pentru suspendarea procesului si, implicit, de tergiversare a actului judiciar.
"Am salutat punctul de vedere al Curtii Constitutionale Romane, care a fost de acord sa sustinem o astfel de modificare", a adaugat Emil Boc.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au avut de solutionat in anul 2008 peste 3.959 de cazuri, a anuntat, vineri, seful DNA, Daniel Morar raportul asupra activitatii institutiei.
"Anul 2008 a fost un an mai bun decat 2006 si 2007. In 2008, procurorii DNA au avut de solutionat 3.959 de cazuri, din care au solutionat 2.300", a declarat Daniel Morar.
Din cele 1.624 de cauze solutionate pe fond, in 163 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor. "Procentul este de 10 la suta din numarul total al solutiilor dispuse pe fondul de cauze", a mentionat Daniel Morar.
Seful DNA a mai declarat ca "desi numarul rechizitoriilor a scazut cu doua, numarul inculpatilor trimisi in judecata a crescut de la 415 la 683, constatandu-se dublarea numarului inculpatilor aflati in stare de arest preventiv".
Totodata, dintre 683 de inculpati trimisi in judecata, 413 au studii superioare. Cei 683 de inculpati trimisi in judecata, au comis, asa s-a retinut in rechizitoriu, 1304 infractiuni, comparativ cu 958 in anul precedent.
"Majoritatea infractiunilor sunt prevazute pe Legea 78/2000 si sunt infractiuni de coruptie, asimiliate, in legatura cu cele de coruptie, sau in fraudea fondurilor europene. Sunt retinute 787 de infractiuni in legea 78 din care majoritatea sunt infractiuni clasice de coruptie", a mai spus seful DNA care a adaugat ca "avem 193 de infractiuni asimilate celor de coruptie, 191 de infractiuni in legatura directa cu infractiunea de serviciu si 93 de infractiuni ..