Tot mai multi romani cauta solutii de reducere a valorii ratelor pe care le au de platit luna de luna la banca, mai ales dupa ce, in ultima perioada, s-au intregistrat atat majorari ale dobanzilor, cat si o crestere sustinuta a monedei euro in fata leului romanesc.
Cea mai la indemana metoda de reducere a costurilor creditarii este refinantarea imprumutului, instrument care se gaseste in oferta majoritatii bancilor din Romania. Cresterea duratei creditarii sau beneficierea de o dobanda promotionala pot duce la diminuarea sensibila a ratei pe care o ai de platit intr-o luna la banca.
Solutia se poate dovedi insa una buna doar pe termen scurt, avand in vedere ca, in cele mai multe cazuri, costurile totale ale imprumutului cresc. Aceasta procedura presupune plata unui comision de rambursare anticipata, a unui comision de analiza dosar sau comision de acordare, care, insumate, pot ajunge in anumite cazuri pana la 5-6% din valoarea creditului.
Pentru un imprumut de peste 50.000 euro, nu este deloc de neglijat un cost al refinantarii de 2.000 - 3.000 euro. In plus, chiar daca se poate modifica si scadenta sau chiar se poate obtine o suma suplimentara de bani, refinantarea presupune intocmirea unui nou dosar de credit, cu toate actele necesare, potrivit Conso.ro.
O alta solutie, mai putin costisitoare decat refinantarea, este conversia monedei de imprumut. Avantajul conversiei monedei de imprumut este ca nu mai e necesara intocmirea unui nou dosar de credit, ceea ce, ...
In ce moneda intra banii de la FMI in conturile BNR? Echivalent dolari la cursul zilei DST/USD? La fel trebuie rambursat? Primesc aceasta intrebare la care cred ca merita sa dau raspunsul si aici. Situatia este mai complicata decat pare la prima vedere.
Datoria ne este comunicata de catre FMI si este exigibila la scadenta in DST. Dupa cum bine se stie, aceasta este doar o moneda scripturala. In realitate, noi primim euro si dolari (in valoare echivalenta cu moneda scripturala DST), iar la scadenta livram tot euro si dolari (eventual in alta proportie, dupa cum ne-o cere FMI la acel moment).
In plus, alimentarea conturilor BNR nu se face cu dolari sau euro de la FMI, ci de la state. De regula, aceste state sunt marii creditori ai lumii sau cele care au de rambursat o scadenta catre Fond. La fel, rambursarea de catre noi a euro sau a dolarilor nu se face in contul FMI, ci in contul unor state terte, pe baza instructiunilor pe care le primim de la Fond.
Care este valoarea acestui imprumut in baza acordului de tip stand-by cu FMI? 12.95 miliarde de Euro (11,44 miliarde de DST), pentru o durata de 24 de luni. Imprumutul de la FMI este administrat de catre BNR.
Scopul? Consolidarea rezervei valutare, avand un rol important in procesul de reducere graduala a rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor romanesti si crearea unei lichiditati corespunzatoare in piata monetara.
Care sunt costurile?
Atat pentru BNR, cat si pentru MFP, conditiile de cost sunt ...
Franta a semnat o intelegere pentru a acorda un imprumut de 11,1 miliarde de euro Fondului Monetar International, ca parte a unui efort comun al Uniunii Europene de a spori fondurile intitutiei cu 75 de miliarde de euro.
De asemenea, Franta va furniza 670 de milioane de DST (drepturi speciale de tragere - moneda FMI) fondului PRGF-ESF, care ofera imprumuturi celor mai sarace state, relateaza Bloomberg.
Majorarea resurselor FMI-ului a fost hotarata in luna aprilie, in timpul summit-ului G20. Banii vor fi utilizati pentru acordarea unor imprumuturi tarilor cu probleme financiare, amenintate de intrarea in insuficienta de plata, din cauza crizei economice.
De altfel, grupul celor mai dezvoltate 20 de tari au cazut de acord, sambata, sa continue reformele fiscale si monetare pana in momentul redresarii totale a economiei mondiale si sa restructureze Fondul Monetar International.
Totusi, G20 nu a dat detalii despre reformele ce vor fi aplicate FMI-ului, reprezentantii grupului spunand ca este vorba despre un "progres substantial". Detaliile vor aparea, cel mai probabil, in urma summit-ului G20 din Pittsburgh, de la sfarsitul lunii septembrie.
In luna mai, Romania a platit o dobanda de 44 de milioane de euro in contul imprumutului FMI, din care BNR a incasat la inceputul lunii respective o prima transa de 4,77 miliarde de euro.
Astfel, fiecarui roman ii revine o cheltuiala de peste 2 euro intr-o luna, informeaza Ziarul Financiar.
In total, imprumutul ar urma sa ajunga la 12,95 miliarde de euro, dobanda estimata fiind de 3,5% pe an in DST (moneda de cont a FMI), iar rambursarea trebuie incheiata pana in 2015.
Dupa semnarea acordului, leul s-a apreciat doar pentru scurta vreme in raport cu euro, cursul mediu coborand de la 4,1954 lei/euro la sfarsitul lui aprilie la 4,1689 lei/euro la sfarsitul lui mai, pentru ca in iunie si iulie cotatiile sa creasca din nou pana la 4,23 lei/euro.
Acordul cu FMI nu a reusit sa consolideze increderea in economie, care continua sa se deterioreze, si implicit nu poate impiedica adancirea recesiunii, cele mai noi prognoze indicand un declin de pana la 8% din PIB, dublu fata de estimarile din primavara.
Pentru moment, Bulgaria nu are nevoie de ajutor international in lupta cu criza financiara si nu se va imprumuta de la Fondul Monetar International (FMI), asa cum au facut tarile vecine, Romania si Ungaria, a declarat, luni, ministrul bulgar al Economiei, Yavor Kuiumdjiev.
Potrivit lui Kuiumdjiev, moneda nationala a Bulgariei, leva, nu s-a depreciat, iar rata somajului la nivel national nu este chiar atat de mare. "Asadar, Guvernul bulgar nu va cere ajutor la FMI, ca Romania si Ungaria", a explicat ministrul citat de Novinite.
"Daca vom fi nevoiti, ne vom folosi de masurile de salvare oferite in cadrul summit-ului G20, de la Londra. Mai sunt si alte metode, dar inca nu avem nevoie de ele", a adaugat Kuiumdjiev.
Ministrul bulgar a tinut sa sublinieze ca nu vrea sa fie prost inteles: Bulgaria este afectata atat de criza financiara, cat si de cea economica, insa nu atat de mult ca alte tari.
A.T.
Premierul leton Valdis Dombrovskis va cere FMI sa majoreze plafonul deficitului bugetar impus pentru imprumutul de 7,5 miliarde de euro, in caz contrar statul leton urmand sa intre in incetare de plati in iunie.
Dombrovskis, instalat in functie in urma cu doua saptamani, a afirmat ca va incerca sa convinga in aceasta saptamana delegatia FMI sa renegocieze termenii acordului de imprumut.
Una dintre conditiile impuse Letoniei este mentinerea deficitului bugetar la 5% din PIB in 2009, insa Dombrovskis spera ca Fondul sa accepte majorarea acestui deficit la 7%.
Dombrovskis a confirmat totusi intentia Letoniei de a adopta moneda euro in 2012.
Categorie: International 146 vizite [ Ziare.com ]
Romania intentioneaza sa contracteze un imprumut extern in valoare de 19 miliarde de euro, potrivit unor surse implicate in negocieri, similar celor acordate tarilor vecine.
Aproximativ sapte miliarde de euro ar urma sa fie obtinute de la Uniunea Europeana, sub forma unui imprumut, iar diferenta ar putea fi acoperita de Fondul Monetar International.
Joaquin Alumnia, comisarul european pentru Economie si Politica Monetara, a confirmat faptul ca Romania poarta discutii cu institutiile europene si financiare mentionate.
"Romania este interesata in acelasi tip de cooperare pe care l-am incheiat cu Letonia si Ungaria," a spus Alumnia, citat de Reuters. "Va trebui sa purtam discutii cu autoritatile romane si cu FMI. Trebuie sa estimam nevoile de ordin financiar si sa stabilim o lista de conditii," a adaugat comisarul.
In noiembrie anul trecut, FMI a fost de acord sa imprumute Ungariei 25,1 miliarde de dolari, acesta fiind cel mai mare pachet de ajutor dat unei in curs de dezvoltare, de cand a inceput criza economica.
Ungaria a apelat la FMI dupa ce investitorii au incetat sa mai investeasca in tara, speriati de un deficit de buget mare, provocand astfel o cadere a forintului. Pentru a acorda imprumutul, institutia financiara internationala a cerut ca guvernul sa taie cheltuielile, inclusiv salariile bugetarilor.
Guvernul Letoniei a fost nevoit sa ceara 7,5 miliarde de euro din imprumuturi externe, mare parte provenind de la FMI. De asemenea, finantarea a ...
Romania ar putea contracta mai multe imprumuturi, de la UE, FMI, dar si institutii precum Banca Mondiala sau BERD, "conditionate intre ele" si "pe mai multi ani", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Acesta a precizat ca imprumutul ar putea fi contractat "cu o esalonare mai mare de timp, de 1-2 ani", si ar putea fi mai mare decat ar avea nevoie Romania, luand in calcul decalajul de finantare din sectorul privat, informeaza NewsIn.
"Rezervorul intrarilor de capital, pe care Romania s-a bazat multi ani, s-a diminuat la nivel mondial. In cazul Romaniei, daca nu s-a diminuat, oricum nu mai creste. Net, bilantul arata astfel negativ, pentru ca vor mai fi plati de facut. Miscarea negativa de capital ne-ar putea trimite catre zona cu crestere economica negativa", a motivat guvernatorul.
Guvernatorul BNR a mai mentionat finantari pentru proiecte, de la institutii precum BERD, si posibila contractare a unei finantari speciale, cu destinatie de protejare a rezervelor, de la FMI, sub forma unui swap valutar.
"Imprumutul de la FMI nu se poate lua pur si simplu, deoarece ar fi vorba despre o infuzie de sume mari, poate fi vorba de 1-2-3 miliarde euro. Ca sa nu facem emisiune de moneda, sa avem apoi presiune pe inflatie, noi am lua valuta de la FMI si am schimba-o in contul nostru de la Washington, punand in loc leii corespondenti", a explicat Isarescu.
Seful bancii centrale a precizat ca un astfel de imprumut da "posibilitatea de a majora rezervele valutare fara ...
Rusia a acceptat sa acorde Belarusului un credit de stabilizare de 2 miliarde de dolari, iar cele doua tari au reiterat ideea de a discuta ca acordurile petroliere si de gaze naturale sa fie in ruble.
Prima transa a imprumutului se va cifra la 1 miliard de dolari si va fi acordata cu o rata de 3% peste rata Libor, pe 15 ani, a precizat un purtator de cuvant al ministerului de finante.
Termenii pentru a doua transa, in valoare de 1 miliard de dolari, vor fi stabiliti inainte de 28 februarie 2009, potrivit declaratiilor aceluiasi purtator de cuvant, citat de Reuters.
Kudrin a adaugat ca nu a fost inca luata o decizie referitor la un eventual imprumut pentru Islanda.
La conferinta de presa, Kudrin si vicepremierul belarus, Andrei Kobiakov, au convenit sa se intalneasca din nou in februarie, ca sa pregateasca un plan referitor la relatiile comerciale bilaterale.
Un element important al planului consta in posibilitatea de a fixa in ruble, in loc de dolari, comertul cu gaze naturale si petrol.
Criza financiara mondiala a creat presiuni semnificative asupra rublei, pe masura ce iesirile de capital se extind. Rusia a cheltuit zeci de miliarde de dolari in aur si valuta, ca sa sustina moneda nationala.
Romania mai are nevoie de cel putin cinci miliarde de euro pana la sfarsitul anului pentru a-si putea achita obligatiile, a declarat, sambata, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.
Odata cu amanarea transelor din imprumut de la FMI, va creste si suma de carea are nevoie Romania, a declarat Vasilescu, sambata, la Realitatea TV, adaugand ca autoritatile nu vor apela la emisiunea de moneda pentru a suplini necesarul de bani, informeaza Adevarul
"Este o mare problema deoarece cred ca deja suma necesara, in total, s-a ridicat la 5 miliarde euro", a spus Vasilescu.
Fondul Monetar International trebuia sa acorde Romaniei, in luna decembrie, a treia transa din imprumutul de 20 de miliarde de euro, in valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro.
Delegatia FMI a plecat insa vineri, in urma intalnirilor cu partidele politice, fara sa acorde niciun ban, acuzand climatul politic instabil si lipsa unui buget aprobat pentru anul viitor. Este posibil ca Romania sa isi primeasca banii (transele trei si patru) in ianuarie-februarie 2010, insa numai daca evolutia climatului politic intern este favorabila.
Romania sigur nu va primi transa a treia din partea Fondului Monetar International in luna decembrie si exista dubii privind acordarea sa in ianuarie sau februarie, potrivit presedintelui Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru.
"Nu primim banii in luna decembrie, asta este sigur. Desi nu au spus explicit acest lucru, implicit s-a inteles ca ar exista o problema chiar pentru ianuarie - februarie, daca nu se va ajunge la un consens politic", a declarat, pentru Ziare.com, Florin Pogonaru.
Potrivit spuselor sale, cea mai mare problema pe care o are Romania, in acest moment, din punctul de vedere al reprezentantilor Fondului Monetar International (FMI), sunt cheltuielile mari si nejustificate de la bugetul de stat.
Astfel, problema principala va ramane reducerea cheltuielilor, nu cresterea veniturilor la bugetul de stat.
"Pentru noi ar fi fost grav daca ar fi schimbat balanta de la reducerea cheltuielilor la cresterea veniturilor, pentru ca ar fi insemnat sa majoram tot felul de taxe, inclusiv TVA si impozitele", ne-a spus Pogonaru. De altfel, in negocierile cu FMI, "nu s-a discutat nici macar aluziv cresterea taxelor", a adaugat el.
Inainte de a se putea discuta de o crestere a veniturilor la buget, trebuie neaparat reduse cheltuielile. "Degeaba aduni bani, daca, apoi, ii arunci. Nu are rost sa provoci probleme sociale, sa starnesti inflatia, doar pentru a tine niste oameni in functie", ne-a spus Pogonaru, referindu-se la numarul ...
Romania are nevoie de 5 miliarde euro pana la sfarsitul anului cu care sa isi achite obligatiile, suma crescand odata cu amanarea transelor de la Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana, sustine consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu.
"Este o mare problema deoarece cred ca deja suma necesara, in total, s-a ridicat la 5 miliarde euro", a spus Vasilescu, sambata, la Realitatea TV.
El a adaugat ca autoritatile romane nu vor apela la emisiunea de moneda pentru a suplini necesarul de bani.
"Din 1997, Romania nu a facut nicio emisiune monetara fara acoperire in valuta, reintrari de valuta in tara. Cine viseaza la afluxuri mari de bani dinspre BNR fara aceasta acoperire viseaza degeaba", a comentat consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Fostul premier desemnat, Lucian Croitoru, declarase de altfel, miercuri in plenul Parlamentului, ca instabilitatea politica duce la majorarea nevoilor de finantare ale Romaniei de la 3,5 miliarde euro la 5 miliarde euro pana la sfarsitul anului.
"Daca reformele cheltuielilor publice s-ar derula la timp, conform programului fiscal pe anul 2009, statul roman ar avea nevoie de aproximativ 3,5 miliarde euro pana la sfarsitul acestui an, adica pentru mai putin de doua luni. Amanarea reformelor face ca nevoile de finantare ale statului roman sa creasca spre 5 miliarde euro pentru aceeasi perioada, in conditiile in care nici Uniunea Europeana, nici Fondul Monetar International nu vor mai acorda ...
Banca Nationala a Romaniei a ajuns intr-un punct in care nu stie ce sa faca: sa ajute cursul lovit de criza sau sa imprumute bancile, pentru a scadea dobanzile.
BNR urmeaza sa decida luni daca va reinnoi creditele de refinantare acordate in urma cu o saptamana, in conditiile in care dobanzile sunt in continuare la niveluri ridicate, insa nu trebuie sa neglijeze nici deprecierea cursului, informeaza Ziarul Financiar.
Printr-un credit pe patru zile oferit bancilor comerciale, la o dobanda de 8% pe an, BNR a injectat joia trecuta in piata aproape 12 miliarde de lei, echivalentul a 2,8 miliarde de euro. Cu toate acestea dobanzile pentru plasamentele pe termene scurte nu au scazut.
"S-ar putea ca BNR sa nu faca astazi (n.r. luni) o licitatie pentru oferirea de credite. Bancile pot accesa fonduri prin facilitatea Lombard, la 12% pe an, iar prin dobanzi mai mari este stimulata revenirea cursului", a declarat un dealer pentru sursa citata.
In cazul in care BNR nu va acorda noi credite de refinantare, dobanzile nu se vor micsora, ci din contra vor creste.
Dobanzile la care bancile isi imprumuta lei intre ele au crescut foarte mult in ultima perioada, ajungand la niveluri de peste 9,2% pe an. De asemenea, lichiditatea pietei s-a redus dramatic, in timp ce dealerii asteapta sa vada ce decizie ia BNR.
"Instabilitatea politica a crescut incertitudinea si a sporit riscurile legate de o depreciere a leului. Noi pierderi pentru leu in viitorul apropiat nu pot fi excluse, ...
Teoretic, Romania ar trebui sa scape de grija banilor prin imprumuturile de la FMI si prin emisiunea de eurooblogatiuni in valoare de pana la 1,5 miliarde de euro.
Insa scandalul politic a anulat toate aceste avantaje, sunt de parere jurnalistii de la Gandul, care apreciaza ca moneda nationala ar putea exploda in curand.
In cazul in care BNR va fi obligata sa dea drumul la bani pe piata, pentru ca bancile sa-i poata da mai departe Finantelor, cursul leului ar putea fi foarte greu de aparat.
In momentul de fata Romania nu are un Guvern care nu trebuie sa faca altceva decat sa primeasca transa a treia de la FMI, de 1,5 miliarde de euro, dintre care jumatate sa fie folositi pentru acoperirea deficitului bugetar.
Scandalul politic a privat in acelasi timp Romania si de accesul ieftin pe piata externa, de unde planuia sa ia pana la 1,5 miliarde de euro cu imprumut tot pentru deficitul bugetar, pentru ca nesiguranta politica se traduce in dobanzi mai mari.
Pe de alta parte insa, presedintele Traian Basescu a sustinut recent, intr-o emisiune televizata, ca obiectivul Bancii Nationale este sa mentina un curs optim, care sa incurajeze exporturile fara sa atace salariile populatiei.
Insa fara banii de la FMI, CE si BM, Finantele sunt "la mana" bancherilor, indiferent daca BNR va suplimenta lichiditatea din piata sau nu.
Analistii aprecieaza ca este de asteptat ca bancile sa profite la maximum de situatia proasta in care se afla bugetul de stat, cerand dobanzi ..
Categorie: Investitii personale 2236 vizite [ Ziare.com ]
"Nici Guvernul, nici eu si nici Banca Nationala nu ne-am propus sa scoata tara din criza". Chiar nicio institutie enumerata de seful statului sa nu poata face nimic pentru ca Romania sa treaca de criza?
Cu siguranta este mai simplu sa astepti sa te traga altii dupa ei, dar este oare si eficient? Poate ca nicio tara nu are capacitatea de a iesi de una singura din criza globala, asa cum a precizat Traian Basescu, dar cum se face ca unele state au o crestere economica mai aproape de zero, iar Romania va incheia anul cu -9%?
Daca presedintele nu ar fi facut aceasta declaratie ar fi fost oricum limpede ca nicio autoritate nu si-a propus sa scoata tara din criza, ca dovada stand zecile de "masuri anticriza" adoptate in acest an de Cabinetul Emil Boc.
Traian Basescu are dreptate cand spune ca Romania este dependenta de ceea ce se intampla pe piata globala, cu precadere pe cea comunitara, dar nu si atunci cand zice ca nici el, nici Guvernul si nici BNR nu aveau ce face in fata crizei.
Lucrurile pe care le-ar fi putut face nu fac obiectul acestei discutii, dar ne putem opri asupra celor doua prioritati ale autoritatilor pentru aceasta perioada: mentinerea cursului in frau si reducerea deficitului bugetar.
Cum media cursului de schimb nu a depasit in nicio luna din acest an valoarea de 4,2839 lei/euro, putem considera atins obiectivul BNR de a mentine euro intre 4,2 si 4,3 lei.
Daca Romania s-a imprumutat cu 13 miliarde de euro de la FMI pentru ca BNR sa aiba bani cu ...