CCR a declarat, cu unanimitate de voturi, neconstitutionala modificarea statului functionarului public, motivand ca se incalca principiul bicameralismului Parlamentului.
"Astfel, intre forma adoptata de Camera Deputatilor (in calitate de Camera decizionala) si cea adoptata de Senat exista deosebiri majore, modificarile si completarile adoptate de Camera Deputatilor dand proiectului de lege o configuratie deosebita, semnificativ diferita fata de cea adoptata de Senat, ca prima Camera sesizata.
Pe de alta parte, prin modul sau de redactare, deficitar si imprecis in privinta anumitor dispozitii (cum sunt cele ale art.III), legea nu corespunde exigentelor de tehnica legislativa, prin aceea ca nu satisface cerintele de accesibilitate si de previzibilitate specifice normelor juridice.
Intreaga argumentatie retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei", potrivit Curtii Constitutionale.
CCR mai arata, miercuri, ca decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.
Deputatul PNL Ciprian Dobre a declarat in martie ca grupul liberalilor va depune contestatia la CCR impotriva noului Statut al functionarilor publici, iar documentul transmis Curtii va sesiza atat vicii pe forma, cat si pe fond.
"Cat priveste fondul problemei, deputatul PNL a sustinut ca ...
Presedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a solicitat, printr-o scrisoare deschisa, Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala in legatura cu "neconstitutionalitatea" pensiilor speciale si, implicit, a tuturor normelor legislative care le-au introdus.
Voiculescu este de parere ca legile care instituie pensiile speciale introduc "discriminari evidente", incalcand principiul constitutional al egalitatii tuturor cetatenilor romani in fata legii, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.
Voiculescu este initiatorul unei propuneri legislative privind eliminarea
pensiilor speciale.
"Legea cenzurii mascate", adoptata de Senat si care prevede ca posturile de radio si de televiziune sunt obligate sa transmita stiri pozitive si negative in aceeasi pondere, a fost declarata, miercuri, neconstitutionala de catre CCR, au declarat surse oficiale.
Concret, Curtea Constitutionala a aprobat contestatia depusa de PD-L privind modificarile aduse Legii Audiovizualului, constatand ca incalca grav legea fundamentala.
Actul normativ, ai carei initiatori au fost senatorul Gheorghe Funar (PRM) si deputatul Ioan Ghise (foto) (PNL), a fost aprobat de Senat la sfarsitul lunii iunie, cu unanimitate de voturi.
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) i-a cerut, marti, presedintelui Traian Basescu sa nu promulge legea care cere ca posturile de radio si televiziune sa transmita mai multe stiri "pozitive".
Potrivit textului, care avea nevoie de aprobarea lui Traian Basescu, televiziunile trebuie sa ofere timpi egali stirilor "pozitive" si "negative" in buletinele informative. Sustinatorii textului spun ca avalansa de stiri negative are un efect nociv asupra oamenilor.
"Recomandarea sau chiar definirea stirilor bune versus stirile negative este o intruziune politica grava in libertatea editoriala", a spus Miklos Haraszti, raportor al libertatii presei pentru OSCE.
"Acest lucru este, de asemenea, total contrar drepturilor audientei", a spus el, intr-un comunicat emis de OSCE.
"Nu vad cum a le ordona editorilor sa aiba 50% stiri pozitive ar ...
Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca Legea pentru modificarea Legii 115/1996, pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor si a functionarilor publici este neconstitutionala.
Curtea a fost sesizata de 71 de deputati cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului I, punctul 2 din Legea pentru modificarea Legii numarul 115/1996, dispozitii prin care a fost modificat aliniatul (1) al articolului 18 din Legea 115/1996.
Motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Camera Deputatilor a respins, in unanimitate, Ordonanta de Urgenta prin care presedintele Senatului devine vicepresedinte al CSAT, aplicand astfel decizia Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea actului normativ.
Deputatul PNL Eugen Nicolaescu a amintit plenului Camerei ca liberalii au sesizat de la inceput neconstitutionalitatea proiectului de aprobare a OUG si a subliniat ca Guvernul Boc a emis cele mai multe acte normative din istoria postdecembrista declarate neconstitutionale.
"Cand s-a adoptat legea, grupul PNL a sesizat ca e neconstitutionala. Am fost taxati ca fiind cei care ne opunem unor schimbari substantiale in functionarea statului, ca nu dorim perfectionarea mecanismelor statului. Azi asistam la ceea ce am spus acum mai multe luni."
"Cred ca acest Guvern este unicul din istoria post-decembrista care a emis cele mai multe acte normative declarate neconstitutionalte. Este un lucru grav la care Guvernul trebuie sa se gandeasca, noi ca Parlament trebuie sa-l atentionam", a comentat Nicolaescu.
Acesta a amintit decizia Curtii potrivit careia CSAT este o autoritate a administratiei publice centrale cu caracter autonom, care se afla sub control parlamentar direct, iar includerea presedintelui Senatului in aceasta structura afecteaza raportul dintre cele doua autoritati fundamentale ale statului ce trebuie guvernate de principiul separatiei puterilor.
Nicolaescu a adaugat ca CCR a statuat ca viciul de neconstitutionaitate al unei OUG ...
Guvernul Boc isi asuma raspunderea succesiv pe trei pachete de legi, anunta Gardianul. PD-L si presedintele Traian Basescu vor da marti o noua lovitura, atat partenerilor de guvernare, cat si intregii clase politice.
Cabinetul Boc urmeaza sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului, succesiv, pe trei pachete legislative - legile educatiei, salarizarii si restructurarii agentiilor guvernamentale, dupa care, in noapte, presedintele Traian Basescu va pune cireasa pe tort si se va adresa Legislativului pe teme politice de actualitate.
Prin demersul de astazi, PD-L va minimaliza pe de o parte, rolul Parlamentului, prin scurtcircuitarea activitatii legislative, iar pe de alta parte, va arata ca partea pesedista din Guvernul Boc este de fapt o anexa fara prea mari posibilitati de a-si impune punctele de vedere.
Dupa toate probabilitatile, pachetele legislative ale lui Emil Boc vor trece prin Parlament cu usurinta, fara ca aceasta avalansa legislativa sa fie taxata cu motiune de cenzura.
In situatia data, deputatii si senatorii nu au ce sa faca, decat sa asculte cuminti indicatiile Guvernului, care vor deveni in scurt timp litera de lege. Desi exista o prevedere constitutionala care permite depunerea unei motiuni de cenzura, este putin probabil ca acest lucru sa se intample deoarece, pe de o parte, liberalii nu au forta necesara pentru a initia o motiune de cenzura, iar PSD mai are inca protocol cu PD-L, si ar fi imoral sa atenteze la siguranta Guvernului din care si ...
Curtea Constitutionala va lua in discutie, luni, 12 octombrie, sesizarea PD-L referitoare la neconstitutionalitatea motiunii de cenzura a PNL, in conditiile in care motiunea va fi dezbatuta marti in plenul Parlamentului.
Parlamentarii democrat-liberali afirma, in textul sesizarii referitoare la neconstitutionalitatea motiunii de cenzura a PNL, ca aceasta reia aspectele motiunii precedente asupra carora Parlamentul s-a pronuntat deja si invoca faptul ca semnatarii au semnat doua motiuni de cenzura in aceeasi sesiune.
In documentul remis Curtii Constitutionale a Romaniei, parlamentarii PDL invoca prevederile articolului 113, alineatul 4 al Constitutiei: "Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 114".
Democrat-liberalii arata ca semnatarii actualei motiuni sunt aceiasi care au semnat si motiunea de cenzura respinsa de Parlament in data de 17 septembrie 2009.
"In conditiile in care cu ocazia asumarii raspunderii Guvernului pe pachetul de legi vizand educatia, salarizarea si administratia publica, deputatii si senatorii PNL si UDMR au initiat o motiune de cenzura, denumita in literatura de specialitate PROVOCATA, criticand activitatea Guvernului, aceiasi parlamentari nu puteau sa mai initieze si semneze o noua motiune de cenzura privind intreaga activitate a Guvernului actual", se ...
Liberalii au anuntat marti ca vor depune sesizari la Curtea Constitutionala prin care fac cunoscut faptul ca in urma unei analize au descoperit elemente de neconstitutionalitate in cele trei pachete de legi pe care si-a asumat Guvernul raspunderea.
Membrii PNL au pregatit sesizari pentru Legea Educatiei nationale si Legea privind reorganizarea, in conditiile in care Legea salarizarii unitare este atacata prin motiune de cenzura, iar forma finala a celor doua contestatii se va da miercuri, ultima zi in care ele se pot depune la CCR.
"Am discutat si despre modul in care echipele noastre lucreaza la contestatiile pe toate cele trei pachete de legi. Am descoperit elemente de neconstitutionalitate in toate cele trei pachete de legi asumate si vom depune o sesizare la CCR. Vom avea si o formula inchegata a acestor neconstitutionalitati", a declarat Vosganian, la finalul sedintei PNL.
Coordonatorul campaniei prezidentiale a lui Crin Antonescu a reiterat ideea ca adevaratul vot la motiunea de cenzura, initiata de PNL si UDMR, va fi dat la alegerile prezidentiale.
Vosganian a anuntat marti ca la inceputul saptamanii viitoare sefii filialelor locale PNL vor prezenta situatia pe care o au in organizatii si situatia din colegii.
"Elaborarea mesajelor si platformei de campanie o vom discuta si saptamana viitoare cand vom avea o varianta conturata. Iar evaluarea actualei guvernari o vom termina la sfarsitul lunii octombrie pentru ca este vorba de cele noua luni de cand sunt ...
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) va dezbate luni, 12 octombrie, sesizarea Partidului Democrat Liberal (PD-L) privind neconstitutionalitatea motiunii de cenzura '11 impotriva Romaniei', initiata de PNL si UDMR.
Parlamentarii democrat-liberali au formulat pe 8 octombrie o sesizare catre Curtea Constitutionala privind neconstitutionalitatea motiunii de cenzura.
Ei sustin ca nu se poate initia o noua motiune de cenzura care sa critice aceleasi aspecte care au mai fost supuse o data votului Camerelor reunite ale Parlamentului si asupra carora, prin votul exprimat, parlamentarii s-au pronuntat deja.
Reactiile dupa decizia Curtii Constitutionale privind controversata ordonanta care interzicea cumul pensiei cu salariul nu s-au lasat mult asteptate.
Daca liderii sindicatelor din invatamant si mai multi politicieni au ridicat in slavi decizia CCR, premierul Emil Boc precum si alti membri ai Guvernului au ramas muti de uimire.
Boc: Nu inteleg decizia CCR, dar voi lupta pana la capat
Premierul Emil Boc a declarat joi ca hotararea data de Curtea Constitutionala in privinta ordonantei care interzice cumulul salariilor cu pensiilor va fi respectata, chiar daca nu o intelege si ii este greu sa o accepte, insa a precizat ca va lupta in continuare pentru aceasta cauza.
"Am luat act chiar daca imi este greu sa accept si sa inteleg decizia Curtii, dar ea va fi respectata pentru ca suntem un stat de drept. Dar voi continua lupta impotriva dezmatului pe bani publici. Guvernul va merge mai departe propunand un proiect de lege pe care il va supune aprobarii Parlamentului in procedura de urgenta", a precizat premierul.
Seful Executivului a declarat ca aceasta ordonanta nu a vizat niciodata profesorii, medicii, asistenti maternali, actorii, ci doar persoanele care au deja foarte multi bani, dar sunt "sponsorizati" din banii cetateanului.
Oprescu: Apreciez decizia CCR
Primarul general Sorin Oprescu s-a declarat multumit de decizia Curtii, precizand ca in acest fel se respecta n drept fundamental al oricarui cetatean, dreptul la munca.
"Apreciez decizia Curtii ...
Curtea Constitutionala a publicat vineri motivarea deciziei de neconstitutionalitate data cu numai o zi inainte, referitoare la Ordonanta 230/2008, care interzicea cumulul pensiei cu salariul la stat.
"Interdictiile si obligatiile impuse prin ordonanta afecteaza prin limitare atat dreptul la pensie prevazut de art. 47 alin.(2) din Constitutia Romaniei, cat si dreptul la munca consacrat prin art. 41 din Legea fundamentala.
Luand in considerare prevederile art. 115 alin.(6) din Constitutie, in conformitate cu care ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile si libertatile prevazute in Constitutie, Curtea Constitutionala urmeaza sa constate ca prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstitutionale, deoarece afecteaza drepturile fundamentale mentionate mai sus", se explica in motivare.
Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca, prin dispozitiile cuprinse in ordonanta, se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala desfasurata in cadrul autoritatilor si institutiilor publice.
"Fata de cauza de neconstitutionalitate astfel retinuta, Curtea Constitutionala constata ca nu mai este cazul sa se examineze si celelalte motive de neconstitutionalitate invocate de Avocatul Poporului", se mai arata in motivarea Curtii.
De asemenea, se arata ca Executivul poate stabili masurile necesare interdictiei cumului pensiei cu salariul de la stat, dar numai respectand principiul neretroactivitatii, al ...
Pesedistul Eugen Nicolicea a afirmat joi ca OUG privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat este neconstitutionala, lucru pe care l-ar cunoaste chiar si seful statului.
Mai mult, nu ar fi o surpriza daca CCR va accepta exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul poporului, a mai spus Nicolicea.
"Nu este constitutionala pentru ca incalca prevederile articolului 115, aliniatul 6 din Constitutie si s-au grabit sa dea o astfel de modificare printr-o Ordonanta de Urgenta, tinand cont ca acest lucru nu se poate face printr-o Ordonanta de urgenta", a declarat, joi, Eugen Nicolicea la Realitatea Tv.
Eugen Nicolicea nu este de acord nici cu precizarile aduse miercuri seara de premierul Emil Boc, care a spus ca, printr-un ordin comun al ministrilor Finantelor si cel al Muncii s-a stabilit ca pensionarii pot lucra la stat, dar vor fi platiti prin conventie civila sau pe baza de drepturi de autor.
"Au avut un lucru de facut, au vazut ca au niste victime colaterale si acum in loc sa indrepte ce au de indreptat, asa cum trebuia, cauta tot felul de motivatii din acestea ca sa se scape si sa ascunda realitatea", a afirmat deputatul PSD.
Totodata, Nicolicea afirma ca insusi presedintele tarii, Traian Basescu, ar sti ca aceasta Ordonanta este neconstitutionala, dar ca va incerca, prin alte metode sa realizeze scopul vizat de Ordonanta.
"Chiar si domnul presedinte, sa stiti ca stie ca aceasta Ordonanta este neconstitutionala (...) si, atentie, ca ..
Liberalul Ioan Ghise, membru al Comisiei juridice a Senatului, spune ca OUG de modificare a Legii CSAT este neconstitutionala si ca liberalii ar putea decide contestarea ei la CCR.
In schimb, juristii PSD, PD-L si UDMR considera ca OUG este conforma cu Legea fundamentala, relateaza NewsIn.
Potrivit lui Ioan Ghise, membru in Comisia juridica a Senatului, OUG emisa de Guvern este "complet neconstitutionala". El a invocat separatia puterilor in stat si a adus ca argument Legea CSAT, care prevede la articolul 2 ca activitatea Consiliului este supusa examinarii si verificarii parlamentare, CSAT prezentand, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, rapoarte asupra activitatii desfasurate.
Prin urmare, Mircea Geoana, ca presedinte al Senatului, va gira activitatea unui for din care face parte.
Parlamentarul liberal a mai spus ca atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au atributii in zona de politica externa si de siguranta nationala, dand ca exemplu existenta comisiilor de control al SRI si SIE in ambele Camere ale Parlamentului.
Astfel, spune parlamentaru PNL, se presupunea ca si presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, sa faca parte din CSAT, in virtutea acestui principiu. "Domnul Geoana nu are ce sa caute acolo. (...) Eu personal nu voi vota favorabil aceasta Ordonanta de Urgenta in Comisia juridica. (...) Probabil grupul parlamentar al PNL o sa atace la CCR actul normativ", a declarat Ghise.
Pe de alta parte, social-democratul Ioan ...
Ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Marian Sarbu, a declarat, vineri, ca posibilitatea interzicerii cumularii locurilor de munca de la stat a fost discutata "doar ca principiu".
Marian Sarbu nu a exclus insa posibilitatea de a propune si interzicerea cumularii locurilor de munca de la stat, informeaza Mediafax.
In ceea ce priveste neconstitutionalitatea OUG 230, care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, Sarbu a declarat ca aceasta a fost atacata pe fond, nu pe forma si ca printr-un proiect de lege vor fi facute modificarile necesare, urmand ca Parlamentul sa decida daca aceste cumul poate fi interzis.
Curtea Constitutionala a decis, joi, cu majoritate de voturi, ca dispozitiile OUG 230/2008 prin care a fost interzisa cumularea pensiei cu salariul de la stat este neconstitutionala, admitand astfel sesizarea Avocatului Poporului.
Ion Iliescu, presedinte de onoare al PSD, catalogheaza proiectul de modificare al Constitutiei, propus de Traian Basescu, ca o actiune "de anvergura" menita sa fie o lansare a campaniei electorale, care este nepotrivita ca timp cat si ca pretext.
"Tara arde si baba se piaptana!" - spune o vorba din popor. Cam asa se intampla si cu aceasta noua "initiativa" a presedintelui Traian Basescu", comenteaza acesta pe blogul sau. Ion Iliescu precizeaza ca nimeni nu trebuie sa se joace cu modificarea Constitutiei.
"Constitutia este legea fundamentala a unei tari. Nimeni nu se joaca sa modifice Constitutiile odata cu schimbarea de Guverne sau de Presedinti. Constitutia noastra a fost deja elaborata si imbunatatita. Care sunt urgentele, ca numai dupa sase ani, sa se apeleze la noi modificari? Nu exista asemenea urgente!", mai precizeaza acesta.
Ion Iliescu reitereaza ideea ca aparitia unor disfunctionalitati si contradictii in relatiile dintre institutiile statului - intre presedinte si Guvern sau intre presedinte si Parlament - nu s-au datorat Constitutiei, ci comportamentului agresiv al presedintelui fata de diferitele institutii de stat.
"Ori, noi nu ne aflam in fata niciunuia din cazurile mentionate, ci in fata unei propuneri a unei comisii prezidentiale, procedura ne prevazuta de Constitutie, deci, ne aflam, de fapt, in fata unei proceduri neconstitutionale!
In ce priveste continutul propunerilor, iese in relief de la inceput dorinta presedintelui de schimbare a ...