obiceiuri anul nou

Ziare.com
vezi toate articolele pe aceeasi tema
Traditii de Anul Nou. Cum au pastrat romanii datinile stravechi

Traditii de Anul Nou. Cum au pastrat romanii datinile stravechi

Desi Noul An a fost sarbatorit in zile diferite, de la o perioada la alta, in functie de conventiile calendaristice, simbolistica sa a ramas neschimbata. Anul Nou e o sarbatoare a Renasterii, a renuntarii la trecut si a bucuriei si sperantei ca viitorul va fi mai bun.

Jocurile traditionale cu masti, cantecele si urarile reusesc astfel sa tina piept si sa coexiste cu alte traditii imprumutate din afara, precum sarutul sub vasc sau purtatul de lenjerie intima colorata.

Un numitor comun exista insa intre toate aceste traditii autohtone sau imprumutate. Anul Nou trebuie intampinat cu cat mai mult zgomot si buna dispozitie pentru a alunga spiritele rele, iar voia buna sa dureze inca 365 de zile.

Poate cea mai indragita traditie de Anul Nou este Sorcova, cu binecunoscutele versuri "Sorcova vesela/ Sa traiti, sa infloriti,/ Ca un mar, ca un par,/ Ca un fir de trandafir, / Tare ca piatra, iute ca sageata,/ Tare ca fierul, iute ca otelul, /La Anul si La Multi Ani!".

Aceasta urare a copiilor de Anul Nou este adresata adultilor, iar cei mici sunt rasplatiti cu bani. La origini, obiceiul prevedea ca adultii sa ofere copiilor o cana cu apa in care se aflau banuti.

Un alt obicei foarte cunoscut este Plugusorul, o datina a carei respectare simbolizeaza belsug pentru tarani in Noul An. In satul Gaujani, din judetul Giurgiu, in zilele de 1-2 ianuarie se colinda acum cu tractorul, care a luat locul boilor, deoarece nimeni din sat nu mai are astfel de animale.

Citeste... mai mult


Miercuri, 01 Ianuarie 2014, ora 10:26

Traditiile de Anul Nou din lume provin de la stramosii nostri romani

Traditiile de Anul Nou din lume provin de la stramosii nostri romani

Asa cum multi dintre noi ne gandim, la venirea Anului Nou, la anumite dorinte care sa se indeplineasca, astfel de obiceiuri traditionale existau pe vremea stramosilor nostri romani, care faceau promisiuni in prima zi a noului an.

"Inaltii oficiali ai Romei au intocmit o rezolutie pentru a ramane loiali republicii si au jurat credinta imparatului pe 1 ianuarie", a declarat profesorul Richard Alston, de la Universitatea Royal Holloway din Londra, potrivit Phys.

"O ceremonie imensa s-a desfasurat cu aceasta ocazie, cand legiunile romane au defilat, iar sacrifricii au fost facute pe Dealul Capitoliului. Acest eveniment anual a reinnoit legaturile dintre cetateni, stat si zei", a explicat Alston.

Ziua de Anul Nou a oferit tuturor cetatenilor romani o oportunitate de a reflecta asupra trecutului si a scruta viitorul. Oamenii au facut schimb de fructe si miere, si-au adresat binecuvantari pentru anul urmator, iar instantele de judecata au lucrat numai dimineata, find libere o jumatate de zi.

"La 1 ianuarie, stramosii nostri romani l-au sarbatorit pe Janus, zeul noilor inceputuri care avea doua fete, una care privea spre trecut si alta spre viitor.

Zeul Janus era reprezentat pe usi si pe praguri, iar romanii au numit prima luna a anului ianuarie, in onoarea sa.

Janus a simbolizat, de asemenea, valorile casei, familiei, prieteniei si civilizatiei, iar usile templului sau erau inchise cand la Roma era pace si deschise in vreme de razboi.

La fel ca si astazi,... mai mult


Miercuri, 01 Ianuarie 2014, ora 08:56

9 comentarii
Datini si obiceiuri stravechi la romani, de Anul Nou

Datini si obiceiuri stravechi la romani, de Anul Nou

Cu toate stradaniile globalizarii si ecumenismului de a impune respectarea anumitor traditii, asa-zise, europene sau mondiale, romanii continua cu incapatanare sa pastreze traditiile frumoase ale sarbatorilor de iarna.

Dintre acestea, Plugusorul si Sorcova sunt strict legate de Anul Nou, simbolizand cu precadere innoirea anului.

Anul Nou este marcat in comunitatea romaneasca, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilca si jocurile mimice cu masti de animale sau personaje taranesti.

Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei stravechi, desigur precrestin, dar care, in timp, a ajuns sa faca, s-ar zice, casa buna cu crestinismul. Cantecele respective atrag norocul sau binecuvantarea asupra oamenilor si gospodariilor, pentru tot anul care urmeaza. Trebuie spus ca atat Plugusorul, cat si Sorcova sunt legate de innoirea anului, neavand nici o legatura cu ciclul religios al Craciunului.

Chiar si asa, aceste frumoase traditii romanesti au suferit modificari de-a lungul timpului. Una dintre acestea este modul de atitudine si de manifestare, trecand de la o simpla stare de bucurie, de urare sau colinda de Anul Nou, la o usoara forma tiganeasca de cersit, aceasta datorandu-se si starii agravante de saracie prin care trece majoritatea populatiei (de exemplu, doi din zece romani isi pot permite sa celebreze Revelionul la restaurant).

Colinda plugusorului prezinta un fapt istoric mitizat: opera imparatului Traian (Badita Traian), care extinde la... mai mult


Luni, 31 Decembrie 2012, ora 15:30

1 comentariu
Obiceiuri stravechi ale romanilor, de Anul Nou

Obiceiuri stravechi ale romanilor, de Anul Nou

Anul Nou, la romani, se sarbatoreste in mai multe feluri, in functie de evenimentele care au loc, dar mai ales tinand cont de obiceiurile traditionale din fiecare zona.

Astfel, in sudul si sud-estul Romaniei, la cei care au bebelus, Anul Nou se sarbatoreste respectand un ritual stravechi, de pe vremea geto-dacilor: "Datul de grinda" al copilasului.

"Datul de grinda" se pastreaza din vremea geto-dacilor si se sarbatoreste in primii trei ani de viata ai bebelusului. La inceput, acest ritual s-a savarsit de catre preot, dar numarul de copii fiind mare, s-a dat dezlegare pentru oficierea acestui ritual de catre moasa copilului, nas sau chiar tata.

Se spune ca liderul militar al geto-dacilor petrecea ore bune de consiliere religioasa si nu numai cu Marele Preot. Odata, i-ar fi spus lui Zamolxe: " Sunt vremuri grele pentru popor si ne asteapta perioade si mai vitrege, razboaie si alte nevoi. Ma gandesc cu amaraciune la faptul ca se nasc din ce in ce mai putini baieti si acestia sunt cam piperniciti. Or, pentru a face fata navalirilor barbare, avem nevoie de barbati inalti si puternici. Ce sa facem?"

Zamolxe s-a rugat si Dumnezeu i-a spus sa faca acest ritual: "Pentru savarsirea ritualului este nevoie de o masa, un fier, o paine impletita, trei banuti. Cel care oficiaza slujba se spala pe maini, ia copilul de subtiori si il asaza cu piciorusele pe bucata de fier, dupa care il ridica pana sus, la grinda, apropiindu-l cu crestetul capului, spunand: fie ca acest prunc sa... mai mult


Duminica, 01 Ianuarie 2012, ora 15:45

4 comentarii
Obiceiuri si superstitii de Anul Nou

Obiceiuri si superstitii de Anul Nou

Peste tot in lume, ajunul Anului Nou este insotit de tot felul de obiceiuri si superstitii care trebuie respectate cu strictete pentru a pasi cu bine in anul care urmeaza si a nu fi urmarit de ghinion si nenoroc.

In ajunul Anului Nou, incepand chiar de dimineata, se merge cu Plugusorul si jocurile cu masti - capra, ursul, calutul - obicei legat de speranta fertilitatii, versurile facand referire la practicile agricole si urari de recolte bogate pentru anul care sta sa vina.

In ajun de Anul Nou, locuinta nu se matura, ca sa nu-ti arunci belsugul. De asemenea, nu se da nimic afara din casa, nici macar gunoiul, pentru ca risti sa-ti ramana casa goala tot anul. Daca nu ai dus gunoiul in seara de dinainte de ajun, atunci amana-l pentru 2 ianuarie, ca nici pe 1 ianuarie nu se da nimic din casa.

E bine ca pana in ajun de An Nou sa-ti platesti toate datoriile, ca sa nu fii nevoit sa dai bani tot anul. Tot in aceasta zi, nu se dau bani cu imprumut, ca sa nu fii sarac tot anul.

Sa nu speli rufe in Ajun de Anul Nou. Unii oameni, foarte superstitiosi, spun ca nu e bine sa speli rufe pana la Boboteaza, cand se sfintesc apele. Nu folosi foarfeca si nu taia nimic in aceasta zi, deoarece se spune ca-ti tai norocul.

Ca sa ai liniste in suflet, dar si in casa, in aceasta zi nu plange si nu te certa. Gurile rele spun ca tot anul vei avea parte de lacrimi si de cearta, daca te abati de la aceste reguli.

Toata lumea isi doreste bani, prea putini se gandesc la sanatate cand le... mai mult


Sambata, 31 Decembrie 2011, ora 09:38

Traditii si superstitii de Revelion din intreaga lume

Traditii si superstitii de Revelion din intreaga lume

Trecerea intr-un alt an este sarbatorita de mii de ani de catre oamenii din intreaga lume, in timp aparand numeroase traditii si chiar superstitii legate de acest eveniment, unele asemanatoare, altele complet diferite si surprinzatoare.

Iata, potrivit associatedcontent.com, cum este celebrat Anul Nou in diverse tari de pe mapamond.

1. Australia

Ca si la noi, petrecerea de Revelion incepe pe 31 decembrie, numai ca la miezul noptii australienii sunt mai zgomotosi, folosindu-se de orice pentru a face galagie - fluiere, claxoane, clopote de biserici. A doua zi, ei sarbatoresc in special prin picnicuri pe plaja.

2. Marea Britanie

Aici, primul barbat care trece pragul unei case dupa miezul noptii este considerat aducator de noroc. Acesta ofera si un cadou simbolic, cum ar fi paine sau carbune, pentru ca familia sa aiba belsug in anul ce a inceput.

Prima persoana care intra in casa nu trebuie insa sa fie femeie sau barbat blond ori roscat deoarece se presupune ca acestia aduc ghinion.

3. Franta

La francezi Anul Nou este denumit si Ziua Cadourilor de An Nou deoarece in timpul petrecerii de Revelion sunt schimbate daruri intre membrii familiei sau intre prieteni.

4. Germania

Nemtii obisnuiesc sa arunce plumb topit in apa rece pentru a interpreta viitorul dupa forma pe care o ia metalul. In plus, ei lasa putina mancare in farfurie pana dupa miezul noptii, ca un fel de asigurare ca vor avea bogatie si in anul care a inceput.

5. India

Noul an este... mai mult


Vineri, 31 Decembrie 2010, ora 22:51

2 comentarii
Obiceiuri de Anul Nou

Obiceiuri de Anul Nou

In nicio alta parte a tarii repertoriul Anului Nou nu cunoaste o atat de mare varietate si bogatie de manifestari folclorice ca in Bucovina.

Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de seceta pe baza unui asa - numit calendar din foi de ceapa.

La intocmirea acestuia se proceda astfel: in noaptea de ajun se taiau parti egale dintr-o ceapa... continuare mai mult


Vineri, 31 Decembrie 2010, ora 18:12

1 comentariu
Alte articole despre: Obiceiuri, Anul Nou
Obiceiuri de Anul Nou

Obiceiuri de Anul Nou

In nici o alta parte a tarii repertoriul Anului Nou nu cunoaste o atat de mare varietate si bogatie de manifestari folclorice ca in Bucovina. Transmise pe cale orala din generatie in generatie, intr-o permanenta schimbare si innoire, atat ca functie cat si ca mod de realizare artistica, obiceiurile traditionale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns pana in zilele noastre ca niste spectacole grandioase care concentreaza, ca si in trecut, atentia intregii colectivitati.

Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de seceta pe baza unui asa - numit calendar din foi de ceapa.

La intocmirea acestuia se proceda astfel: in noaptea de ajun se taiau parti egale dintr-o ceapa, cojile astfel obtinute
continuare mai mult


Joi, 31 Decembrie 2009, ora 19:33

3 comentarii
Alte articole despre: obiceiuri Anul Nou, obiceiuri Revelion
Cand vine si cum se petrece de Anul Nou in lume

Cand vine si cum se petrece de Anul Nou in lume

Toata lumea se bucura de venirea Anului Nou, dar nu in acelasi timp si nici in acelasi fel, in functie de traditia fiecaruia. Anul Nou in Tibet se numeste Losar si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie, In Thailanda este numit Songkran, dureaza trei zile si se sarbatoreste in luna aprilie. Festivalul anului nou in Anul Nou in India se numeste Diwali si este un festival al luminilor, iar in Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma. Sarbatoarea Anului Nou in Panama te face sa-ti astupi urechile, iar in Birmania, Anul Nou se sarbatoreste in cea mai calda zi a anului.

Anul Nou in Tibet

Se numeste "Losar" si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. Ultimele doua zile ale vechiului an se numesc Gutor si se petrec facandu-se pregatiri pentru noul an. Prima zi din Gutor este folosita pentru curatarea casei, in special a bucatariei, cea mai importanta incapere, potrivit Agerpres.

De asemenea, hornul este curatat de funingine. Exista anumite feluri de mancare speciale pentru Anul Nou precum supa "noua" preparata din 9 ingrediente (carne, grau, orez, cartofi dulci, branza, mazare, ardei verzi, fidea si ridichi).

Aceasta este servita cu gogosi mici continand aschii de lemn, hartie sau pietricele si se spune ca prezic daca viitorul va fi bun sau rau. A doua zi de Gutor se practica ceremonii religioase. Se merge la manastiri si se dau daruri la calugari, se arunca... mai mult


Joi, 01 Ianuarie 2009, ora 00:02

4 comentarii

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
  1. Viata bate filmul: Povestea femeii care a implinit 127 de ani (Video)
  2. Cele mai emotionante momente din fata altarului (Galerie foto & Video)
  3. O sansa la un milion: Surpriza imensa dupa nastere
  4. Rusia si SUA, impreuna impotriva unei amenintari comune
  5. Lanterna fara baterii, alimentata de caldura corpului
  6. Efectul surprinzator al filmului de dragoste The Notebook
  7. Primele fotografii ale urmelor lui Yeti, scoase la licitatie (Galerie foto)
  8. Nou cutremur in Islanda, in zona in care un vulcan tocmai a erupt
  9. Misterul "pietrelor miscatoare" a fost elucidat (Video)
  10. Publicitate extrema: a mancat de pe jos pentru a demonstra calitatile unui aspirator (Video)