Articole despre "obiceiuri de post"
Rezultatele 1 - 15 din 71 (0.175 secunde)
Obiceiuri in Post: Liturghia Darurilor mai inainte sfintite
Liturghia Darurilor mai inainte sfintite va fi oficiata astazi, 4 martie, pentru prima data in acest an, in lacasurile de cult ortodoxe.
Avand in vedere ca Postul Pastilor este un timp al infranarii si al caintei, iar Liturghia un timp al bucuriei, Parintii Bisericii au decis ca in cazul in care sunt credinciosi care doresc sa se impartaseasca si in cursul saptamanii, sa se oficieze Liturghia Darurilor.
Astfel a fost alcatuit un ritual de impartasire cu Sfintele Daruri sfintite mai inainte, adica sfintite la Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare, care se savarseste sambata si duminica.
Sfintele Daruri sunt asadar, sfintite la aceste Liturghii, sunt pastrate pe Sfanta Masa, iar in cursul saptamanii, atunci cand se savarseste Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, noi ne impartasim cu aceste daruri.
Citeste continuarea aici
Alte articole despre: Liturghia Darurilor, obiceiuri de Post
Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, zi de post
In fiecare an, pe data 29 august, praznuim Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini. Fiu al Elisabetei si al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de "Inaintemergatorul", pentru ca a anuntat venirea lui Hristos.
Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a poruncit taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelulul lui Irod de la Maherus.
Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.
In amintirea taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul, Biserica Ortodoxa a randuit ca ziua de 29 august sa fie zi de post aspru.
Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc care se incheie pe data de 31 august. Pe 1 septembrie incepe un nou an bisericesc.
Traditii si obiceiuri in ziua de 29 august
Ziua de 29 august este una de post, in care, potrivit traditiei, este bine sa nu se manance pepeni, pentru ca forma lor aminteste de cea a capului. In satul traditional, in aceasta zi nu se foloseste cutitul, totul se rupe cu mana.
In popor se vorbeste si de un post care tine "de la cruce pana la cruce", un post de doua saptamani, ...
Alte articole despre: taierea capului ioan botezatorul, zi post 2009, sarbatori ioan
Obiceiuri de Boboteaza
Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.
In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare, informeaza Crestinortodox.ro.
Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ("galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".
Alte articole despre: obiceiuri boboteaza, spiritualitate religie boboteaza, sarbatoare boboteaza romani
Obiceiuri de Paste
Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii.
Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing.
Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista.
Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie, fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul...
Continuare
Alte articole despre: paste, Obiceiuri, populare
Ajunul Bobotezei, zi de post negru
In Ajunul Bobotezei se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate.
In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile.
Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Crestinii postesc pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita la Agheasma Mare.
In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din agheasma mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie - odovania praznicului.
Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie. Continuare
Alte articole despre: Ajunul Bobotezei, post negru, traditii si obiceiuri, Boboteaza
Obiceiuri din Postul Craciunului
Sezonul sezatorilor incepea dupa Lasatul Secului de Craciun si erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ dar si distractiv.
Acestea puteau fi organizate ad-hoc, in zilele lucratoare, la una sau mai multe case, si erau de mai multe feluri.
Puteau sa aiba un caracter de intrajutorare, cand mai multe femei sau tinere participau la torsul canepii sau a lanii unei gospodine, lucru care se repeta la casa fiecarei participante sau puteau sa fie intalniri in cadrul carora fiecare participanta isi torcea propriul material. Continuare
Alte articole despre: post, craciun, sezatori
Obiceiuri in Postul Mare
Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna, numita de popor si Saptamana Alba. In acest interval de timp nu se mananca came, este permis a se consuma oua, lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica.
Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care, candva, era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara, inca din preziua acestei duminici, femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini, rude, prieteni.
Petrecerea nocturna purta numele de Lasatul Secului si continua pana catre miezul noptii, moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor, ousor, sa-mi fie postul mai usor". Continuare
Alte articole despre: Obiceiuri, Postul Mare
Stilul de viata al Postului
Urmand slujbele liturgice, postind si chiar rugandu-ne periodic, nu epuizam nevoile noastre pentru savarsirea Postului.
Sau, mai degraba, pentru ca acestea sa devina lucratoare si pline de sens ele trebuie impletite cu intreaga noastra existenta. Cu alte cuvinte, au nevoie de un "stil de viata" care sa nu fie in contradictie cu ele, care sa nu duca la o vietuire "scindata".
In trecut, in tarile ortodoxe, acest sprijin era dat de societatea insasi: acesta reprezenta acel complex de datini, schimbari exterioare, legiuiri, ceremonii publice si particulare pe care il acopera cuvantul rusesc "byt" si care este partial redat in cuvantul englezesc "culture".
De-a lungul Postului, intreaga societate primea un anumit ritm De viata, anumite randuieli, care continuau sa-i tina treji pe membrii acelei societati in perioada Postului.
De exemplu, in Rusia, nu se putea uita De Post chiar si numai pentru ca la vremea acestuia clopotele bisericii bateau, teatrele erau inchise, iar in vremurile mai vechi tribunalele isi suspendau activitatea... Continuarea aici
Alte articole despre: Liturghia Darurilor, stil viata post, Postul Pastelui obiceiuri
Incepe Postul Pastelui: afla ce trebuie sa faci
Incepand de luni, credinciosii ortodocsi si greco-catolici intra in Postul Pastelui, numit si Postul Mare.
Perioada de post dureaza 48 de zile, pana pe data de 19 aprilie. Postul nu consta numai in restrictii ale regimului alimentar ci si in anumite recomandari in privinta comportamentului credinciosilor.
In acest interval, exista doua dezlegari, una la peste, pe 25 martie si cealalta de Florii. In rest, credinciosilor le este interzis consumul de carne, lactate, oua si vin.
De asemenea, in acest interval nu se fac nunti. Postul Mare este o pregatire pentru primirea sarbatorii invierii mantuitorului Iisus Hristos. Acest eveniment este cea ma importanta sarbatoare a crestinatatii.
Credinciosii trebuie sa incerce sa fie mai buni, mai intelepti si mai blanzi si sa isi infraneze anumite porniri lacome, pentru ca aceasta reprezinta un pacat.
In viata crestinilor ortodocsi, posturile care preced marile sarbatori au o importanta cu totul deosebita pentru ca De ele este legat unul din actele centrale pe care ei le indeplinesc in biserica, si anume, impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului.
De la post sunt scutiti batranii, copiii, militarii si oamenii bolnavi. Aceasta perioada este un indemn la iertare si impacarea cu sine, care se poate acumula cu multa rabdare.
Citeste mai mult pe crestinortodox.ro.
Alte articole despre: Inceput Post Paste, obiceiuri Post Paste
Lasata Secului, sarbatorita de sasii si romanii din Alba
Mare sarbatoare intr-o comuna din Judetul Alba, unde localnici, sasi si romani au celebrat lasatul Postului de Paste cu obiceiuri respectate cu sfintenie de sute de ani.
Localnicii au iesit pe ulite cu mic cu mare si, conform traditiei, au pornit sa faca urari vecinilor, rudelor sau prietenlor, informeaza postul Pro Tv.
Asa au sarbatorit sasii si romanii din Alba sarbatoarea Cirnilejului, care mai este numita popular si Hirtilej.
Este ultima zi inainte de Postul Pastelui. Chiar daca in comuna Pianu de Jos au ramas putini sasi, au tinut si ei sa participe la festivitati.
Din alai nu au lipsit demonii, vanatorii sau politistii, ba chiar si o pereche de miri.
Alte articole despre: traditii, sasi si romani, Alba, lasatul postului Pastelui
Sarbatorile de iarna la romani
Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului Craciunului, pe 15 noiembrie, si tin pana la Sfantul Ioan, pe 7 ianuarie.
Este o perioada bogata in obiceiuri, diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada.
Reperele mai importante sunt: Postul Craciunului, Craciunul, Anul Nou, Boboteaza si Sfantul Ioan. In functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera.
Postul Craciunului este, in felul sau, un paradox: un post de bucurie, desi in traditia crestina postul inseamna pocainta, asceza, intristare.
Postul Craciunului insa inseamna toate acestea numai in masura in care simbolizeaza intunericul in care se afla lumea inainte de venirea Mantuitorului. Continuare.
Alte articole despre: sarbatoi de iarna, Postul Craciunului, traditie crestina
Lasata Secului pentru Postul Craciunului
La 13 noiembrie, se lasa sec pentru Postul Craciunului. Din randuielile bisericesti aflam ca se lasa sec in seara zilei de 14 noiembrie, insa, pentru ca aceasta data cade vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte. Acest post dureaza pana pe 24 decembrie inclusiv.
In primele secole, crestinii nu posteau in acelasi fel si acelasi numar de zile. Unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamani; unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor.
Uniformizarea duratei postului s-a facut la sinodul local din Constantinopol tinut in anul 1166, in vremea patriarhului Luca Chrysoverghi. La acest sinod s-a hotarat ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile, incepand de la 15 noiembrie.
De regula, cuvantul sec, din sintagma precum "lasatul secului", este inteles De noi ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, De post. In realitatea insa, accentul nu trebuie sa cada pe mancare, pentru ca secul pe care il lasa postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea, in sensul De mondenitate, moda, obiceiuri lumesti.
Trebuie sa retinem ca rostul postului este indreptarea duhovniceasca, nu regimul alimentar, care ramane doar un instrument ajutator pentru domolirea poftelor si pornirilor trupesti. In zadar vom tine post, daca vom continua sa fim cuprinsi De manie, ura, invidie, lacomie...Continuare
Alte articole despre: Postul Craciunului, Lasata Secului, semnificatie religioasa, Obiceiuri, religie
A inceput Postul Craciunului
Incepand cu data de 14 noiembrie, crestinii ortodocsi intra in Postul Craciunului. Acest post, primul din anul bisericesc si ultimul din anul civil, se incheie pe 24 decembrie.
Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dum-nezeu scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii.
Astfel, crestinii postind 40 de zile, se invrednicesc sa primeasca pe Cuvantul lui Dumnezeu intrupat si nascut din Fecioara Maria.
A inceput restaurarea chipului tot mai palid al lui Dumnezeu din om. Ce minunat lucru se petrecea inainte de caderea in pacat. Omul raspundea lui Dumnezeu fara sa se ascunda. Iar raspunsul sau era unul bineplacut lui Dumnezeu.
Iar ca omul sa ofere neincetat raspuns bun, primeste porunca de a nu manca din pomul cunostintei binelui si raului. Stim ca omul nesocoteste porunca data, iar bunurile pamantesti inceteaza a mai fi o sursa de comuniune cu Dumnezeu. Astfel, relatia dintre om si lume duce la... Continuare
Alte articole despre: Postul Craciunului, noiembrie, Obiceiuri, religie
Lasata Secului pentru Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Pe 22 iunie, Biserica Ortodoxa a randuit Lasata Secului pentru inceputul Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, praznuiti in fiecare an in ziua de 29 iunie. Spre deosebire de celelate posturi, care au o durata fixa, acest post are o durata variabila de la an la an, deoarece inceputul lui e in functie de data schimbatoare a Pastilor.
Postul incepe luni dupa Duminica Tuturor Sfintilor si tine pana in ziua de 29 iunie (inclusiv daca aceasta sarbatoare cade miercurea sau vinerea). Lunea, miercurea si vinerea nu se mananca untdelemn si nu se bea vin. Martea si joia este dezlegare la untdelemn si la vin. De sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul praznuita pe 24 iunie, se mananca peste.
De regula, cuvantul sec, din sintagma precum "lasatul secului", este inteles De noi ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, De post. In realitatea insa, accentul nu trebuie sa cada pe mancare, pentru ca secul pe care il lasa postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea, in sensul De mondenitate, moda, obiceiuri lumesti.
Pentru societatea noastra postul este inteles gresit. Multi considera postul o forma nefireasca prin care omul este persecutat pentru pacatele sale, altii au facut din post un scop in sine, uitand ca postul este un mijloc prin care ne infranam poftele noastre cele egoiste.
Articol integral pe crestinortodox.ro
Alte articole despre: pavel, Petru, Postul Sfintilor, Lasata Secului
Sezatorile de iarna din Postul Craciunului
Dupa Lasatul Secului de Craciun, incepea sezonul sezatorilor. Era singura adunare in care se veseleau oamenii in Postul Craciunului. Sezatorile erau organizate in serile zilelor lucratoare, la una sau mai multe case.
In zilele de sarbatoare sau duminica nu se faceau sezatori. Aceste sezatori puteau sa aiba si un caracter de intrajutorare, daca tinem seama ca femeile se ajutau intre ele la torsul lanii. Se mancau boabe de porumb fiert, nuci, fructe uscate si alune.
In vechime oamenii erau de omenie, nu stateau pe ganduri cand era vorba sa ajute pe cineva
continuare
Alte articole despre: craciun, Obiceiuri, sezatorile de iarna
- Considerat in coma timp de 23 de ani, un belgian a fost tot timpul constient
- Nu-l pupa pe Mos Craciun, ar putea avea gripa porcina!
- Twitter, echivalentul cocainei pentru internauti
- Orice pentru a vinde (Galerie Foto)
- Torturi de divort (Galerie Foto)
- Un pilot care a aterizat de urgenta a salvat toti pasagerii
- Asigurarea de viata nu acopera accidentele de masturbare
- Timisoara intra in Cartea Recordurilor cu cea mai mare lampa din lume
- O forma misterioasa de diabet o condamna la o viata in spital
- Chipul lui Michael Jackson, in ecografia unei gravide
Copyright © 2009 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt ©Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.