obiceiuri paste crestini

Ziare.com
vezi toate articolele pe aceeasi tema
Romanii se declara religiosi, dar 5% cred ca Iisus s-a nascut de Paste - studiu IRES

Romanii se declara religiosi, dar 5% cred ca Iisus s-a nascut de Paste - studiu IRES

Romanii raman traditionalisti in ceea ce priveste obiceiurile pe care le au legate de Sarbatorile Pascale, arata un studiu realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) in aprilie 2013 cu privire la obiceiurile, perceptiile si comportamentele romanilor de Paste.

Conform acestuia, perspectiva financiara in acest an este una mai optimista avand in vedere ca procentul celor care spun ca banii pe care ii au pentru Paste le vor ajunge pentru tot ceea ce este necesar este cel mai mare din ultimii 4 ani - 38% in 2013 fata de 22% in anul 2011.


Din punct de vedere religios, studiul arata ca 86% dintre respondenti au stiut ca de Paste crestinii sarbatoresc Invierea lui Iisus, dar au existat si romani (5%) care au sustinut ca sarbatorim nasterea Lui.

85% dintre respondenti au spus ca obisnuiesc sa participe la slujba de Inviere, iar trei sferturi dintre cei intervievati vor merge si in acest an la aceasta slujba.

Peste trei sferturi dintre respondenti (78%) vor merge, in acest an, sa ia pasti.

Unul din 5 respondenti s-a spoveditdeja, alti 40% urmeaza sa o faca, iar 39% recunosc ca nu practica acest obicei.

Aproape 70% dintre romani spun ca tin post: 9% declara ca tin tot postul Pastelui, 45% recunosc ca obisnuiesc sa posteasca doar in zilele de miercuri si vineri, iar 14% vor sa posteasca in Vinerea Mare. 29% dintre cei chestionati sustin ca nu obisnuiesc sa tina post, procent in usoara crestere fata de anii precedenti.

Un sfert dintre romani... mai mult


Joi, 02 Mai 2013, ora 14:44

8 comentarii
Cum ornezi ouale de Paste - Idei usor de pus in practica (Galerie foto)

Cum ornezi ouale de Paste - Idei usor de pus in practica (Galerie foto)

Traditia crestina rasariteana impune vopsirea unor oua de gaina in rosu in Joia Mare, ca simbol al inrosirii oualor din cosul pus de Maria Magdalena la picioarele Mantuitorului, cu sangele scurs de pe cruce.

Obiceiurile occidentale ale decorarii oualor pascale sunt putin diferite de cele ale crestinilor rasariteni si au origini diverse. Astfel, o traditie crestina ce dateaza de milenii a fost transformata in arta in diverse culturi ale lumii.

Fara a ne indeparta prea mult de traditii, va propunem o serie de idei decorative foarte usor de pus in practica, dar cu care ii veti uimi pe oaspetii ce va vor calca pragul in zilele de Paste.

Exemplele prezentate de Bored Panda si
Coldwell Banker explica in detaliu practica decorarii oualor de Paste cu margele, strasuri sau alte aplicatii, dar si tehnica imprimarii modelelor sau a crearii efectelor de degrade.

Cei care apreciaza adevarata arta din spatele decorarii oualor de Paste se pot lipsi de utilitatea culinara a continutului acestora, bucurandu-se pe deplin de suportul cojii. Acestora le propunem sa goleasca oul de continut, creand un orificiu pe una dintre laturile lui, sa-si pregateasca un ac si mai multe culori de ata, dupa care se pot apuca de brodat modele ca cele din imagini.





Orificiile prin care se va trece ata ar fi bine sa fie date cu ajutorul unui aparat special de gaurit. Ca sa fii sigura de modelul pe care il vei coase, traseaza niste schite in creion inainte de a da gaurile prin care vei... mai mult


Joi, 02 Mai 2013, ora 13:15

2 comentarii
Sarbatoarea Floriilor, in lumea crestina si in Romania

Sarbatoarea Floriilor, in lumea crestina si in Romania

In urma cu 2013 ani, Iisus intra in Ierusalim calare pe un magar, insotit de apostoli si intampinat de multime ca rege spiritual al iudeilor, cu ramuri de finic - o specie de palmier.

Mantuitorul mergea sa-si intampine destinul, pentru ca aceeasi gloata care il primea cu bucurie avea sa-l piarda cateva zile mai tarziu.

Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor, dar traditia precrestina atribuie acestei zile semnificatia renasterii naturii.

Floriile sunt sarbatorite ca onomastica a tuturor celor care poarta nume de floare. De Florii este dezlegare la peste.

Prima atestare documentara a sarbatorii de Florii dateaza din secolul al 4-lea, cand sf. Epifanie scrie doua predici pentru aceasta ocazie. Tot referitor la sec. IV, pelerina Etheriei relateaza modul in care Floriile erau sarbatorite la Ierusalim si face prima mentiune a sfintirii ramurilor de salcie in biserici, in evocarea bucuriei intampinarii Mantuitorului.

In Evul Mediu, Floriile mai erau denumite duminica aspirantilor sau a candidatilor (persoanele nebotezate se duceau la episcop si cereau botezul) ori duminica gratierilor, pentru ca diriguitorii acordau gratieri pentru condamnati.

Imparatii Bizantului si domnitorii ortodocsi din rasarit celebrau Floriile cu fast. La sarbatoare participa intreaga curte.

In Romania, Floriile imbina semnificatia evenimentului biblic cu traditii populare care isi trag radacinile din antichitatea traco-pontica.

Conform acestor traditii, ramura... mai mult


Duminica, 28 Aprilie 2013, ora 08:37

9 comentarii
Sfintii 40 de mucenici, credinte, traditii, obiceiuri

Sfintii 40 de mucenici, credinte, traditii, obiceiuri

Pe 9 martie, ca in fiecare an, biserica ortodoxa praznuieste Sfintii 40 de Mucenici, soldati crestini, romani si greci, amestecati cu armeni, din vremea imparatului Licinius (308-324), mare prigonitor al crestinilor. Acestia faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.

Tot astazi, mai este si ultima zi a Babei Dochia care, conform traditiei, moare inghetata pe munte impreuna cu oile ei, si se transforma in stana de piatra. De azi se termina cu zilele babelor, zile capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile mai calde si mai calme.

In aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pamantului cu bate sau cu maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura din pamant si sa intre gerul sau focurile.

Odinioara, gospodarii isi scoteau plugurile si porneau cu ele catre camp sau catre gradina cea mai apropiata si marcau o brazda simbolica, de inceput de campanie agricola.

In credinta populara, ziua Sfintilor 40 de Mucenici marca inceputul noului an agricol si mucenicii erau considerati drept spirite ale mosilor si stramosilor carora, la 9 martie, li se facea pomana.

In aceasta zi, se gatesc "mucenicii", 40 la numar, numiti, in functie de zona geografica a tarii, "macinici", "sfinti", sau "sfintisori", niste colacei in forma cifrei 8, cifra echilibrului cosmic, care sunt unsi cu miere de albine si tavaliti prin nuca uscata si maruntita.

De regula, in Moldova, sfintii se fac din... mai mult


Sambata, 09 Martie 2013, ora 09:38

6 comentarii
Inaltarea Domnului - traditii si obiceiuri

Inaltarea Domnului - traditii si obiceiuri

Inaltarea Domnului sau Ispasul, cum mai este numita, se sarbatoreste, in fiecare an, la 40 de zile de la Inviere, de fiecare data joia, si reprezinta ultimul eveniment din viata pamanteasca a lui Iisus Hristos.

Din ziua de Paste si pana la Ispas, oamenii se saluta spunand "Hristos a inviat!" si li se raspunde "Adevarat c-a inviat!" De Inaltarea Domnului, pentru o singura zi, se saluta spunand "Hristos s-a inaltat" si se raspunde cu "Adevarat ca s-a-naltat!" Dupa sarbatoarea Ispasului se revine la obisnuitele formule de salut.

Sarbatoarea Inaltarii Domnului se mai numeste si Ispas, dupa numele martorului ascuns, nevazut al Inaltarii. Traditia spune ca Ispas, un cioban, ascuns pe dupa pietre, a urmarit evenimentul, tacut si uimit, si mai apoi a povestit alor sai cele intamplate.

De Ispas, femeile care au morti in familie impart azime calde, ceapa verde si rachiu pentru sufletul celor care nu mai sunt. De asemenea, in aceasta zi, se mai dau de pomana lapte dulce fiert cu pasat si un buchet de maturi de camp.

In traditia populara, ziua de Ispas mai este numita si Pastele Cailor, deoarece se crede ca numai in aceasta zi, si doar pentru o singura ora, caii se satura pentru ca asa ar fi fost blestemati de Maica Domnului.

De Ispas, oamenii isi pun la brau frunze de nuc pentru ca se crede ca si Iisus ar fi avut cand s-a inaltat la ceruri si se bat cu leustean ca sa fie feriti de rele si de boli.

La fel si vitele sunt batute cu leustean, ca sa se ingrase, sa fie... mai mult


Joi, 24 Mai 2012, ora 08:11

3 comentarii
Sfantul Gheorghe - Istoria unui erou de legenda si traditii pagane de Pastele Blajinilor

Sfantul Gheorghe - Istoria unui erou de legenda si traditii pagane de Pastele Blajinilor

Pe 23 ale lunii lui aprilie (Prier) lumea crestina il celebreaza pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, un sfant aproape universal, ocrotitor al oraselor romanesti Timisoara, Drobeta Turnu-Severin si Botosani, precum si a numeroase tari si regiuni: Anglia, Catalunia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Palestina, Portugalia si Rusia.

Sfantul Gheorghe, cavalerul din Capadochia, get de origine, s-a nascut intr-o familie crestina si a trait in timpul imparatului Diocletian. El s-a inrolat in armata romana si a parcurs ierarhia militara remarcandu-se prin indemanarea cu care manuia armele.

In ciuda decretului impotriva crestinilor emis de Diocletian, Sf. Gheorghe a ales sa nu isi paraseasca credinta, ci sa si-o marturiseasca public. A fost intemnitat si supus torturii. A fost lovit cu sulita, i s-au asezat lespezi de piatra pe piept, a fost tras pe roata, tinut in groapa cu var, i s-a dat incaltamintea cu cuie si bautura otravita, a fost batut cu vana de bou, dar toate aceste torturi nu l-au facut sa renunte la credinta sa.

In constiinta populara romaneasca Sf. Gheorge este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase orase si biserici ii poarta numele si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel. Imaginea sfantului ucigand balaurul este prezenta si pe steagul Moldovei medievale, trimis de catre Stefan ce Mare la Manastirea Zografu de la Muntele Athos. Sf. Gheorghe este si ocrotitorul Armatei Romane (a carei zi coincide cu sarbatorirea sa).... mai mult


Luni, 23 Aprilie 2012, ora 09:11

4 comentarii
Pastele la romani - traditii, obiceiuri, superstitii

Pastele la romani - traditii, obiceiuri, superstitii

Pastele este, alaturi de Nasterii Domnului, Craciunul, una dintre cele mai importante sarbatori crestine, plina de traditii si semnificatii stravechi, mult mai vechi decat sarbatoarea in sine.

Ziua de Sambata Mare este un moment tensionat in fiecare casa, momentul in care toate gospodinele au multe de pregatit pentru ca pe masa din prima zi de Paste sa se gaseasca toate preparatele traditionale: oua rosii, pasca si carne de miel. Daca nu au avut timp, gospodinele vor trebui sa se trezeasca sambata dis de dimineata si pregateasca, dupa obicei, cele necesare.

Cat va costa masa de Paste

Pe masa de Paste trebuie neaparat sa existe oua rosii, obicei transmis din timpuri stravechi, cu 2000 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos. Una dintre legendele ajunse pana la noi spune ca, insasi Maica Domnului ar fi pus un cos cu oua sub crucea pe care fiul ei era rastignit. Erau ouale pe care voia sa le dea soldatilor ca sa-i induplece sa aiba mila de fiul ei. Sangele Mantuitorului, simbol al vietii, care a curs peste ouale din cos, le-a inrosit.

Ouale de pe masa de Paste, cu semnificatie religioasa, cele care simbolizeaza jertfa Mantuitorului, sangele varsat si bucuria Invierii, trebuie sa fie, asadar, intotdeauna rosii. Ouale se ciocnesc din prima zi de Paste pana la Inaltare si se rosteste cu bucurie formula traditionala "Hristos a inviat!" la care cealalta persoana raspunde, cu sufletul patruns de dragoste si respect fata de evenimentul sarbatorit, "Adevarat a... mai mult


Sambata, 14 Aprilie 2012, ora 10:20

4 comentarii
Joia Mare - de ce se vopsesc ouale si care este simbolistica lor

Joia Mare - de ce se vopsesc ouale si care este simbolistica lor

Traditia noastra romaneasca spune ca, in Joia Mare, gospodinele pot "umple borsul" care cica nu se strica tot anul si se vopsesc ouale rosii.

Obiceiul vopsirii oualor a aparut inca din timpuri stravechi, fiind intalnit la chinezi, cu 2.000 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos. Pe atunci, ouale erau oferite-n dar, fiind considerate simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii.

Acest obicei al vopsirii oualor s-a transmis apoi crestinilor si inca este practicat in tarile din Europa si Asia. Daca in unele tari din Europa, obiceiul s-a restrans ori a disparut, la noi a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolistica motivelor si perfectiunea realizarii.

Folclorul a pastrat si a transmis pana la noi, cei de astazi, mai multe legende crestine care explica de ce de Sarbatoarea Pastelui trebuie sa avem pe masa si oua rosii alaturi de alte bucate traditionale, cum sunt friptura de miel, cozonacul, pasca.

Una dintre legende spune ca, pe cand Iisus era chinuit pe cruce, mama Sa a plecat spre Pilat cu un cosulet de oua gandind ca in acest fel sa-l induplece sa-l ierte pe fiul sau. Pentru ca, la un moment dat, a obosit, Maica Domnului s-a asezat la umbra unui copac sa se odihneasca si, cand s-a ridicat, a vazut ca ouale din cos se inrosisera. Pe data si-a dat seama ca fiul ei, Iisus Hristos, deja murise.

O alta legenda spune ca, in ziua rastignirii si a mortii lui Iisus Hristos, toate ouale din... mai mult


Joi, 12 Aprilie 2012, ora 08:02

5 comentarii
Obiceiuri in sarbatoarea Pastelui

Obiceiuri in sarbatoarea Pastelui

Ziua Invierii Domnului, cunoscuta si sub numele de Paste incepe, din punct de vedere liturgic, in noaptea dinainte, la miezul noptii, cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos.

Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta, ei vin la Slujba Invierii, pentru a lua lumina. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineata, la biserica, in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.

In biserica este obiceiul ca, in aceasta noapte, sa se sfinteasca painea numita paste, fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii).

In Bucovina, aceasta paine, sub forma de prescuri, o aduc la biserica femeile, in Vinerea Mare, cand se slujeste Sfantul Maslu.

Iar in zona Banatului o aduce o singura familie, in Marea Joi, ca milostenie pentru ... citese continuarea pe Crestin-Ortodox mai mult


Duminica, 19 Aprilie 2009, ora 12:09

5 comentarii

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
  1. Jirinovski, indemn la viol in Vinerea Mare: Femeile politician din Ucraina sufera de frenezie uterina (Video)
  2. Fotografia zilei: O performanta incredibila
  3. Bazin urias cu apa potabila, golit dupa ce un adolescent a urinat in el
  4. O linie continua in zig-zag pe mijlocul drumului ii irita pe soferi: Cine a facut-o era beat (Video)
  5. Caz socant: Frati arestati a doua oara pentru canibalism
  6. Razboiul mormintelor la Timisoara: Viceprimarul face, primarul desface
  7. Primaria lui Boc versus poneiul Rocky
  8. Britanicii sunt terorizati: Sobolani mai mari ca pisicile, rezistenti la otrava
  9. In telefonul tau este aur. Cum poate fi extras cu ajutorul ciupercilor
  10. Un istoric uimeste lumea: Evanghelia dupa Luca, dictata de Fecioara Maria?