Articole despre "parinte prieten copil"
Rezultatele 1 - 15 din 208 (0.122 secunde)
Trebuie sa alegi: esti parinte sau prieten pentru copilul tau?
Orice parinte isi doreste sa fie daca nu cel mai bun macar unul dintre cei mai importanti prieteni ai propriului copil, sperand ca astfel va evita o parte dintre conflictele si neintelegerile cu el. Este aceasta o cale mai usoara si mai inteleapta de a-ti creste copilul? Cum stii cand sa joci rolul de parinte si cand sa treci la cel de prieten?
Un studiu realizat in SUA in 2004 pe 1.000 de parinti si copiii acestora arata ca 43% dintre parinti isi doresc sa fie cei mai buni prieteni ai copiilor lor, in timp ce alti 40% isi doresc sa ocupe toate rolurile principale in viata acestora, scrie BNet.
"Dar rolul lor nu este acela de a fi prietenii, ci parintii acelor copii. Asta nu presupune nicidecum o relatie de adversitate, dar fiecare trebuie sa inteleaga foarte clar ce pozitie ocupa in cadrul acestei conexiuni", spune scriitoarea Glenda A. Hatchett, autoare a numeroase carti pe tema educatiei copiilor.
Vrand-nevrand, sunteti la volan nu pe bancheta din spate
Hatchett explica si motivele pentru care parintele trebuie sa se mentina intr-o pozitie superioara celei de prieten in ochii copilului sau.
"De la cele mai mici varste si pana cand pleaca de acasa, copiii isi testeaza parintii pentru a vedea care sunt limitele pana unde pot merge. Aceste granite sunt desenate de catre parinti, este rolul lor fundamental. Daca o mama se coboara permanent la nivelul fiicei ei, ea va pierde din autoritate, cuvantul ei nu va mai avea aceeasi greutate si importanta", spune ...
Alte articole despre: relatii parinti copii, parinte prieten copil, autoritate parinti, incredere parinti
Tu stii sa iti iubesti copilul ?
De 1 Iunie trebuie sa ne indreptam toata atentia catre copiii nostri, nu-i asa? E ziua lor, deci scoatem banul si cumparam tot ce ne putem permite, asteptand sa ne pupe zgomotos pe obraji si sa se laude in fata prietenilor cu darurile primite. Apoi gata, la joaca.
Asta e tot? Daca un copil e sanatos, cuminte si nu deranjeaza prea mult, am scapat? Creste de la sine?
Multi parinti sunt atat de preocupati de imbunatatirea relatiilor cu seful, cu partenerul de viata, cu prietenii sau dusmanii incat considera ca relatia cu propriul copil este cea mai banala si mai usor de intretinut. Sau mai rau, o reduc la un schimb de obiecte contra unui comportament decent si discret.
Gresit. Asta, bineinteles, in cazul in care parintii cu pricina nu isi doresc ca, peste ani, copilul pe care acum il trateaza cu nepasare si dulce indiferenta sa le plateasca cu aceeasi moneda.
Un copil mai trebuie si iubit. Si asta nu se face doar de 1 Iunie sau numai atunci cand suntem relaxati, ne-am terminat toate treburile, iar la televizor nu e nimic interesant de vazut. Un copil trebuie iubit tot timpul, fara pauza si fara limite.
Limitele trebuie sa apara doar in modul in care ne comportam daca vrem sa il convingem ca tinem la el cu adevarat, nu doar declarativ.
Cum faci sa iti convingi copilul ca il iubesti cu adevarat?
In primul rand vorbeste cu el. Inchide televizorul si mobilul si asezati-va unul langa altul. Discuta cu el, asculta-l povestindu-ti ce a facut peste zi, ce il ...
Alte articole despre: Ziua Copilului, relatie parinti copii, copil iubit parinte, 1iunie
"Fii prietenul copilului tau", curs pentru parinti la Teatrul Ion Creanga
Parintii dornici sa isi imbunatateasca relatia cu copiii sunt invitati sa participe la cursul "Fii prietenul copilului tau!", organizat in perioada 15-16 iunie la Teatrul Ion Creanga din Capitala.
Taxa de participare la cursul sustinut de Bogdan Lucaciu, expert formare parinti, este de 120 de lei, potrivit unui comunicat de presa remis Ziare.com.
Printre temele ce vor fi dezbatute se afla "Lumea copilului", "Jocul de rol" in exercitiul copilului cu lumea si "Teatrul" ca solutie pentru depasirea conflictelor.
Numarul de locuri disponibile pentru curs este de zece persoane.
Alte articole despre: relatie parinte copil, curs formare parinti, curs parinti teatru
Categorie: Timp liber 213 vizite [ Ziare.com ]
Parinti si adolescenti: Control vs Incredere
Multi parinti se simt frustrati si nelinistiti din cauza ca nu isi inteleg propriii copii, ajunsi la varsta adolescentei. Se tem sa ii lase complet independenti pentru ca stiu cat poate fi de riscant. Dar care este limita pana la care pot fi ei controlati si, mai ales, cum?
Cateva sfaturi de specialitate ne ofera psihologii consultati de site-ulParenting A Teenager, dedicat parintilor.
Doua sunt atitudinile pe care le adopta de obicei parintii: unii incearca sa recastige controlul pierdut si sa il mentina, altii incearca sa isi imbunatateasca relatia cu copiii si sa o fundamenteze mai mult pe incredere.
Control maxim
Un mod de a recapata, cel putin aparent, controlul asupra unui adolescent este acela de a introduce restrictii si de a fi foarte ferm in respectarea lor. In unele cazuri, merge si asa, dar in cele mai multe nu.
Mai probabil este insa ca adolescentul sa se razvrateasca si mai tare sau, daca nu, sub masca obedientei si a cuminteniei sa inceapa sa minta, sa se ascunda de familie, iar in cazuri extreme chiar sa fuga de acasa.
Bombardandu-l cu intrebari, violandu-i permanent intimitatea, parintele nu va face decat sa il indeparteze si mai mult de el pe propriul sau copil, care va ajunge sa numere cu nerabdare zilele pana implinirea majoratului.
Pe de alta parte, restrictiile foarte severe, lipsirea de orice libertate in a lua propriile decizii, critica fara limite in caz de esec, vor conduce la formarea unui adult lipsit de personalitate si de ...
Alte articole despre: relatie parinte adolescent, control parinte copil
Sfatul psihologului: Cum pregatim copilul pentru a pleca undeva
Sfaturile psihologului Cristina Calarasanu pentru cititorii Ziare.com
Plecarile sunt un moment important pentru o familie si uneori este nevoie de o pregatire aparte pentru ca aceste plecari sa se poata face. Cand spun plecare ma refer la momentul in care programul cotidian al familiei include o vizita diferite scopuri, fie medical, fie amical, fie la cumparaturi, fie plecarea in weekend sau in vacante.
Pentru copii, ideea de a pleca undeva este mereu insotita de o emotie aparte, de entuziasm sau de neliniste. Ceea ce face adesea ca aceste plecari sa devina un intreg motiv de forfota, de agitatie, de plans sau refuz.
O mamica imi spunea destul de coplesita de situatie: "Atunci cand trebuie sa plecam, refuza sa se imbrace, se intinde pe jos pe covor si nu il mai poti ridica de acolo. Oricat as incerca sa inteleg, imi este imposibil. Nu mai reusim sa plecam decat cu intarziere si uneori chiar renuntam."
Ne intrebam oare ce traduce acest gest al copilului care determina la randul sau o enervare si o stare afectiva accentuata a parintelui. Ce este atat greu in a pleca? Ce inseamna pentru el si pentru familie a reusi sa plece?
Un prim aspect asupra caruia ne putem referi este destinatia, locul unde se pleaca. Locul este important pentru ca el este dinainte investit, copilul isi imagineaza cum va fi si ce vor face acolo. Aceasta investitie poate fi atat pozitiva cat si negativa, iar reactiile copilului vor diferi.
Plecatul in vizita
Cel mai adesea copiii sunt ...
Alte articole despre: copil acces furie, copil probleme emotionale, copil probleme relationare, copil in deplasare
Are divortul intotdeauna un impact negativ asupra copilului?
Un divort este traumatizant pentru orice copil, indiferent de varsta sa. Exista insa si situatii cand un divort este de preferat continuarii unei relatii tensionate, violente sau lipsite de afectiune intre parinti.
O copilarie petrecuta in sanul unei familii dezorganizate, lipsite de comunicare, de dragoste si de traditii, afecteaza puternic modul in care se formeaza un copil, sistemul de valori dupa care acesta se va ghida in viata, influentandu-i atat cariera profesionala cat, mai ales, viata de familie, spune psihologul Shelley Stile .
Un copil care ii vede in fiecare zi pe parintii sai certandu-se, urandu-se, facandu-si diverse reprosuri, luptandu-se efectiv unul cu celalalt, va deveni treptat ingrijorat, anxios, profund nefericit si chiar insensibil.
El ajunge sa creada ca modul de comportament al parintilor sai este unul firesc si sa il copieze, fara sa stie cat rau isi face singur.
Shelley Stile este de parere ca intr-o astfel de situatie cel mai bine pentru copil este ca cei doi parinti sa cada de comun acord si sa divorteze in cel mai civilizat mod, existand sansa formarii unor noi familii, mai fericite si mai unite.
Pentru cel mic, mult mai important decat divortul in sine este felul in care parintii stiu sa ii explice ce se intampla, sa isi asume responsabilitatea si sa il despovareze pe cel mic de gandul ca el ar putea fi de vina, in vreun fel sau altul.
In acest sens, copilului trebuie sa i se explice, de catre ambii parinti si cu un limbaj pe ...
Alte articole despre: divort copii, relatie copii parinti, divort parinti copii
Sfatul psihologului: Copilul meu intre alti copii
Sfaturile psihologului Cristina Calarasanu pentru cititorii Ziare.com
Inca din primele luni de viata, dezvoltarea copilului se realizeaza in cea mai mare parte prin interactiunea cu mediul inconjurator si in special cu persoanele din jurul sau. Mama, tatal, fratii, bunicii sunt o oglinda pentru copil in ceea ce priveste gesturile lor, emotiile sau modelul de a se manifesta.
Interactiunea cu ceilalti copii este un factor esential in cresterea capacitatii copilului de a fi deschis si disponibil pentru a intra in relatii noi. Nu este deloc usor pentru un copil sa invete sa relationeze, sa cunoasca, sa comunice cu un alt copil.
Primele interactiuni din parc, de la locul de joaca, pot fi adesea insotite de imbranceli, plans, tipete, lovituri sau lupte pentru jucarii. Copilul mic este foarte centrat pe propria sa persoana, considera ca totul ii apartine si nu doreste sa imparta cu nimeni ceea ce este al lui. Aparitia unui alt copil presupune a lua in considerare si persoana celuilalt, nevoile sale, dorintele chiar daca acestea intra in conflict sau produc frustrare.
Adesea parintii sunt enervati, suparati pentru ca copilul lor nu se comporta asa cum trebuie in parc, ii fac de rusine fata de alti parinti sau nu sunt la fel de cuminti precum alti copii.
Manifestarile copilului in relatie cu alti copii sunt modalitati de a-i cunoaste, de a intra in legatura cu ei, de a se apropia de ei. In joaca copiilor mici exista o incarcatura afectiva intensa, pe care ei nu stiu si ..
Alte articole despre: copil comportament gradinita, copil probleme relationare, sfaturi crestere copil
De ce isi ia un copil lumea in cap?
O stire recenta poarta titlul "Tot mai multi copii vor sa fuga de acasa, nemultumiti de viata de familie", iar cifrele arata ca in aceasta vacanta de vara, numarul copiilor romani care au sunat la 'Telefonul Copilului' 116 111 s-a triplat, iar e-mailurile in care se cere ajutorul aceleiasi asociatii s-au inmultit considerabil.
In acest context, poate ar fi timpul sa privim cu atentie ce se intampla in jurul nostru cu copiii care, indiferent de statulul lor social sau de bunastarea din familie, simt ca locul lor nu este "acasa" si aleg sa plece in lumea larga.
Cum gandesc? Ce simt? De ce si cand decid sa se intoarca ? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile la care incearca sa ne ofere un raspuns psihologul Douglas Tynan.
Cauzele care ii determina pe copii sa isi ia lumea in cap sunt diverse, spune acesta. Conflictele dure cu parintii sau fratii, abuzurile verbale si fizice sau doar lipsa de intelegere si afectiune sunt doar cateva dintre motive.
Unii copii fug de acasa insa si din cauza unor traume psihice pe care nu stiu cum sa le depaseasca. Printre acestea se numara divortul parintilor, moartea cuiva drag sau nasterea unui frate, scaderea dramatica a veniturilor familiei, alcoolismul sau consumul de droguri practicat de unul dintre parinti precum si problemele scolare ce par insurmontabile.
Fiecare dintre aceste motive sau uneori mai multe la un loc, creeaza o presiune pe care copilul nu o mai poate suporta. Multi nici nu incearca macar sa protesteze ...
Alte articole despre: copii fugiti, copii abuzati, relatii parinti copii
Un copil "prea bun" trebuie sa ridice semne de intrebare
Chiar daca pare un dar divin, un copil "prea cuminte" trebuie sa beneficieze de un plus de atentie din partea parintilor. Paradoxal, nu?
Si totusi acesta este adevarul, sustin psihologii consultati de The Times, in opinia carora sub linistea afisata de un copil cuminte, care face pe plac tuturor celorlalti, se ascund de foarte multe ori o sumedenie de probleme prezente si viitoare.
Articolul porneste de la scrisoarea unei mamici care se arata uimita ca fiul ei se comporta exemplar. "Nu iese din cuvantul meu. Daca face o greseala promite insistent ca nu o va mai repeta iar daca eu uit sa fac ceva ce i-am fagaduit cedeaza si nu se supara, spunandu-mi ca nu conteaza".
Mamica spune ca acest comportament a pus-o pe ganduri si si-a dat seama ca, la randul ei, a fost un copil foarte ascultator iar acest lucru i-a cauzat multe probleme in viata.
Psiho-pedagogii explica de ce o astfel de obedienta este daunatoare personalitatii in formare a unui copil. Ei spun ca acesta devine cu timpul atat de dornic de a face pe plac celor din jur (familie, profesori sau prieteni), incat isi neglijeaza complet propriile dorinte si nevoi.
Pe de alta parte, odata ajuns la pubertate, copilul simte nevoia de a rabufni, de a iesi din aceasta incatusare, ceea ce duce la izbucnirea unor conflicte greu de aplanat cu cei care pana in acel moment contau mai mult decat propria lui persoana.
De asemenea, exista riscul ca odata ajuns la maturitate el sa isi pericliteze toate relatiile, de ...
Alte articole despre: copil cuminte, relatii parinti copii, relatii familie
Invata sa iti disciplinezi copilul
Cum tii un copil de un an departe de DVD-player si cum il faci pe unul de 5 ani sa nu se mai tavaleasca pe jos in magazin dupa ce refuzi sa ii cumperi jucaria preferata? Sau, si mai dificil, ce faci daca amana la infinit sa isi faca lectiile?
Iata cateva intrebari simple care arata cat de complicate sunt situatiile in care ne pun copiii nostri, daca nu suntem in stare sa ii disciplinam la timp si folosind metodele cele mai bune.
Care ar fi acestea? Ne invata Jennifer Shroff Pendley, editor al site-ului Kids Health.
0-2 ani
Cand sunt foarte mici, copiii sunt extrem de curiosi, asa ca daca vrem sa prevenim accidentele cel mai bine este sa eliminam toate posibilele tentatii din jurul lor: televizoarele, echipamentele electronice, bijuteriile, medicamentele sau orice alt obiect care le poate face rau sau pe care il pot strica.
Cand incep deja sa inteleaga ce vorbim cu ei, puteti introduce interdictiile de moment spunandu-le cu o voce calma, dar ferma "Nu ai voie!", dupa care trebuie neaparat sa ii indepartati din zona respectiva.
O metoda foarte buna de a-i disciplina pe copiii care obisnuiesc sa faca prostii este trimiterea lor intr-o "zona de pedeapsa" anuntata dinainte. "Daca nu ma asculti, vei sta acolo pana cand te decizi sa faci ce te rog sau pana imi ceri scuze pentru ce ai facut", este un anunt obligatoriu de facut dinainte, pentru ca cel mic sa stie ce il asteapta. Poate fi ales un colt al camerei, un scaunel din bucatarie sau din camera lui, important ...
Alte articole despre: copii disciplina, relatii parinti copii, pedepse copii
Nu-ti baga nasul in relatiile amoroase ale copilului
Raportul "The LoveGeist Report 2009", cel mai recent realizat in Marea Britanie de match.com, arata ca 36% dintre adolescenti se plang de faptul ca parintii se amesteca prea mult in relatiile lor amoroase.
In acelasi timp, cei mai multi dintre ei recunosc ca nu tin cont de opiniile exprimate de parinti, conflictul fiind de obicei unul steril, scrie The Sun.
Astfel, doar 4% dintre subiectii participantii la studiul citat au declarat ca au rupt o relatie din cauza ca parintii lor nu o aprobau.
"Prin urmare, dragi parinti, vedeti-va de viata voastra si lasati-i sa si-o traiasca pe-a lor", spune jurnalista britanica Kate Taylor, care ii sfatuieste totodata pe cei mai ingrijorati dintre ei cum sa procedeze in acest sens.
Puneti-va pe primul plan
Incercati sa va schimbati modul de gandire. Obisnuiti-va cu gandul ca fiul sau fiica dumneavoastra a crescut si nu mai are nevoie de dadaceala ci trebuie sa invete sa traiasca pe propriile picioare.
De aceea, incercati sa va vedeti de viata dumneavoastra, de hobby-urile pe care le aveti, de intalnirile cu prietenii. Cu cat veti fi mai ocupat, cu atat veti sta mai putin pe capul adolescentului indragostit.
Veti constata cu placere ca in acest mod o sa pareti in ochii lui mai rational si mai obiectiv iar el se va arata mult mai dispus la confesiuni decat in prezent.
Nu exagerati importanta primei vizite in familie
Este greu dar nu imposibil sa va abtineti de la comentarii deplasate, pozitive sau negative, in ...
Alte articole despre: relatii parinti copii, relatii dragoste adolescenti
Doi ani de inchisoare pentru un pedofil italian care a abuzat un copil roman
Un pedofil italian a fost condamant luni de un judecator la doi ani de inchisoare pentru ca a abuzat sexual un copil roman de 12 ani, caruia i-a cumparat tacerea cu 5 euro pentru a-l putea atinge, iar pentru 10 euro l-a obligat sa ii faca sex oral.
"Sa nu ii spui nimic tatalui tau pentru ca o sa se supere si nu o sa mai putem sa ne jucam", este rugamintea pe care pedofilul, de 31 de ani, i-a adresat-o lui Giulio dupa ce i-a dat bani ca sa il poata atinge, mai mult chiar sa intretina si un raport sexual oral, informeaza Cronaqui.
Insa tatal victimei a aflat de acest lucru si l-a denuntat pe italian la autoritatile din Torino. Pedofilul l-a reperat pe copilul roman intr-un parc de la periferia orasului si initial s-a imprietenit cu tatal lui ca sa obtina o imagine de om de incredere.
"Giulio este un copil splendid. Eu din pacate nu am putut sa am copii, dar daca aveam unul mi-as fi dorit sa fie ca Giulio. Frumos, simpatic si bucuros cum este el. Mi-ar fi placut sa fie prieteni, sa se joace impreuna deoarece Giulio este un baietel fantastic", erau cuvintele pe care pedofilul i le spunea tatalui.
De aceea barbatul a avut incredere sa il lase pe italian sa se joace cu copilul lui, nestiind de fapt care erau adevaratele intentii.
Initial pedofilul l-a convins pe Giulio sa ii dea voie sa ii atinga partile intime sexuale in schimbul sumei de 5 euro, cu conditia sa pastreze tacerea si sa nu spuna nimic mamei sau tatalui.
"Asa vei putea sa iti cumperi ce vrei, ...
Alte articole despre: pedofil italian condamnat inchisoare, abuza sexual copil roman, Giulio abuzat sexual pedofil
Cum sa-ti lecuiesti copilul de frica de intuneric
Frica de intuneric este printre cele mai intalnite fobii la copii. Daca iese ceva de sub pat? Ce se ascunde in bezna? Ce s-a auzit? Ale cui sunt umbrele de pe pereti?
Acestea sunt doar cateva dintre gandurile chinuitoare care nu-i lasa pe juniori sa inchida ochii.
Studiile au aratat ca te odihnesti mai bine in intuneric, pentru ca astfel simurile tale au sansa sa se "decupleze". De aceea este important pentru copil treaca peste teama de intuneric si sa se poata odihni corespunzator.
Iata cateva sfaturi pentru parinti, oferite de Wiki How, pentru a-l vindeca pe copilul tau de frica de "Bau bau".
Ia o lampa pentru dormitorul copilului tau. Aceasta va oferi exact atata lumina cat sa indeparteze orice umbra a noptii, dar sa-i permita sa se si odihneasca corespunzator.
Intreaba-ti copilul ce crede ca poate fi in intuneric si cum se simte cand e singur in bezna. Arata-i apoi ca toate acele lucruri nu exista si ca nu are de ce sa-i fie frica.
Arata-i ca dormitorul lui arata exact la fel indiferent de pozitia intrerupatorului. Stai cu el pe pat si stinge si aprinde lumina, pentru ca el sa vada ca nimic nu s-a schimbat.
Stai cu el pe intuneric si demonstreaza-i ca ochii sai se pot adapta si pot inca sa desluseasca ce e in camera.
Dupa ce s-a obisnuit cu lampa, treci la urmatoarea faza. Inchide de tot lumina in dormitor si aprinde-o doar pe hol, lasand usa intredeschisa astfel incat doar o anumita parte a camerei sa fie luminata.
Dupa ce adoarme, poti sa ...
Alte articole despre: copil frica intuneric, fobie intuneric, somn copii
Minciunile adolescentilor, o provocare pentru parinti
Multi parinti sunt surprinsi in momentul in care copiii lor, aflati la varsta adolescentei, ii mint in fata si refuza cu incapatanare sa recunoasca adevarul atunci cand sunt prinsi.
Si tot atatia nu stiu cum sa reactioneze corect intr-o astfel de situatie, preferand de multe ori sa abandoneze discutia pentru a nu tensiona si mai mult relatiile si asa incordate cu propriii lor copii.
"Gresit!" spun psihologii consultati de site-ul pentru parinti byparents-forparents.com, care ii sfatuiesc pe acestia cum sa procedeze in asemenea cazuri.
Ei sustin ca pentru "sanatatea" relatiei lor cu copiii, parintii trebuie sa le explice acestora foarte clar ca stiu ca sunt mintiti, sa afle care este cauza pentru care au recurs la acest gest si sa le arate inca o data cat de importanta este intr-o familie mentinerea unei atmosfere de incredere si a unei comunicari sincere.
In plus, o asemenea discutie este un bun prilej de a puncta inca o data regulile dupa care functioneaza familia respectiva si, mai ales, de a le explica adolescentilor care vor fi consecintele in cazul in care mai sunt prinsi mintind.
Puterea exemplului
Pe de alta parte insa, parintii trebuie sa fie constienti de faptul ca ei reprezinta adevarate modele pentru copiii lor si ca, daca ei obisnuiesc sa minta, nu trebuie sa se mire ca acestia ii imita si nu mai considera ca fac o greseala ascunzand adevarul.
Ipocrizia parintilor poate da peste cap un adolescent, care nu mai stie ce sa creada in situatia in ...
Alte articole despre: copii minciuna, relatii parinti adolescenti
Cum iti dai seama cand copilul tau incepe sa ia droguri
Consumul de droguri in randul tinerilor a devenit ceva atat de raspandit incat una dintre explicatiile logice poate fi accea ca parintii nu-si dau seama de ceea ce fac copiii lor.
Chiar daca este adolescent, la varsta la care nu mai impartaseste totul cu parintii, nu-si mai aduce prietenii acasa si nu mai poate fi controlat atat de usor, exista cateva semne la care trebuie sa fiti atenti, dupa cum arata eHow.com.
Un prim semn ar fi ca nu mai are programul obisnuit: nu mai mananca bine sau nu mai doarme. De asemenea, trebuie sa va puneti intrebari in cazul in care apar semne de depresie.
Observati daca se mai ocupa de activitatile preferate cu acelasi interes ca inainte. Si chiulul excesiv de la scoala si un declin al notelor obtinute poate fi un semn ca drogurile au inceput sa puna stapanire pe el.
De asemenea, daca a devenit mai nervos si neingrijit este o problema.
Daca observati ca lipsesc bani sau obiecte din casa inseamna ca problema a devenit grava. Uita-te si prin gunoi sau prin camera lui si vezi daca gasesti obiecte suspecte: bonguri facute din sticle de plastic sau din cutii de suc sau sticlute mici de medicamente sau pliculete.
Daca ai destule motive sa suspectezi ca se drogheaza, atunci trebuie sa actionezi cu grija. Va trebui sa astepti acel moment in care el sau ea nu a consumat nimic, iar tu esti calm.
Spune-i ce suspectezi, dar nu in asa fel incat sa sune ca o acuzatie directa. Cu cat actionezi mai repede, cu atat iti va fi mai usor sa-l ..
Alte articole despre: adolescenti consum droguri, parinti copii droguri, semne consum droguri
- Romania, in Cartea Recordurilor pentru ... cel mai mare monument dedicat cepei
- Premiu de 1 milion de dolari la loto, nerevendicat
- Considerat in coma timp de 23 de ani, un belgian a fost tot timpul constient
- Nu-l pupa pe Mos Craciun, ar putea avea gripa porcina!
- Twitter, echivalentul cocainei pentru internauti
- Orice pentru a vinde (Galerie Foto)
- Torturi de divort (Galerie Foto)
- Un pilot care a aterizat de urgenta a salvat toti pasagerii
- Asigurarea de viata nu acopera accidentele de masturbare
- Timisoara intra in Cartea Recordurilor cu cea mai mare lampa din lume
Copyright © 2009 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt ©Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.