Parlamentul Estoniei a adoptat marti o declaratie in care isi exprima ingrijorarea privind impactul negativ al constructiei gazoductului Nord Stream asupra mediului Marii Baltice si se pronunta impotriva autorizarii proiectului.
Parlamentarii subliniaza ca "in evaluarile referitoare la impactul gazoductului Nord Stream asupra mediului nu au fost luate in calcul toate daunele pe care le-ar putea produce constructia acestuia.
De asemenea, nu a fost luata in considerare particularitatea ecosistemului unic al Marii Baltice. Astfel, avand in vedere principiile dreptului ecologic international, in prezent nu ar trebui sa autorizam realizarea proiectului", se arata in textul deputatilor de la Tallinn, citat de RIA Novosti.
Experti in domeniul mediului din Estonia considera ca lucrarile in Marea Baltica reprezinta un risc pentru mediu. La randul sau, autoritatile ruse asigura ca in elaborarea proiectului au fost luate in calcul toate aspectele pentru a reduce la minim riscurile legate de constructia gazoductului asupra mediului.
Gazoductul Nord Stream, proiect condus de Gazprom, urmeaza sa transporte gaz din Rusia, prin Marea Baltica, spre Germania, Danemarca, Marea Britanie, Franta si Olanda. Proiectul acestei conducte, pornit in 1997, a luat nastere in special pentru a elimina tari de tranzit precum Ucraina de pe harta energetica.
Conducta va pleca din Viborg, Rusia, si va ajunge la Greifswald, in Germania, strabatand un parcurs de 1.198 de kilometri si trecand ...
Categorie: International 189 vizite [ Ziare.com ]
Estonia a decis joi sa le ofere, in premiera, alegatorilor sai posibilitatea de a vota cu ajutorul telefonului mobil.
Parlamentul eston a adoptat joi o lege care autorizeaza votul prin telefon incepand din 2011, la sase ani de la primul vot prin Internet, informeaza AFP.
"Sistemul care le permite oamenilor sa participe la alegeri cu ajutorul telefonului mobil este total securizat", a spus Liia Hanni, care se ocupa de acest proiect.
"Acest lucru nu inseamna ca va fi suficient sa ai un telefon mobil, de orice fel, sau ca va fi posibil sa votezi printr-un text", a explicat ea.
Conform proiectului, numai alegatorii echipati cu telefoane mobile furnizate cu cartele SIM certificate vor putea participa la acest tip de vot.
Aceste cartele vor permite verificarea identitatii utilizatorului lor, inainte ca aceasta sa intre in sistemul confidential al cadrului electoral.
Plecata de la aproape nimic cand si-a declarat independenta, in 1991, Estonia este acum una dintre cele mai avansate tari din UE in folosirea zilnica a inaltelor tehnologii.
Categorie: International 313 vizite [ Ziare.com ]
Tratatul de la Lisabona a fost ratificat, joi, de catre presedintele Republicii Estonia, Toomas Hendrik Ilves.
"Prin acesta ratificare, Estonia si-a dat sustinerea ferma unei Uniuni Europene puternice", a precizat Ilves printr-un comunicat dupa ce a semnat Tratatul de la Lisabona, transmite AFP.
Presedintele eston a semnat actul de ratificare in cadrul unei reuniuni a liderilor europeni, tinuta la Bruxelles. Tema intalnirii a fost viitorul UE dupa votul negativ al Irlandei la referendumul pe tema Tratatului de la Lisabona.
Cu ocazia reuniunii, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut statelor membre UE sa continue procesul de ratificare.
"Nu exista solutii simple, dar ele exista totusi, iar UE trebuie sa le gaseasca impreuna. Nu putem lasa UE fara o politica externa comuna puternica si fara un mecanism solid de luare a deciziilor", a precizat presedintele.
Parlamentul eston a ratificat cu o majoritate covarsitoare Tratatul de la Lisabona la 11 iunie, cu o zi inainte de referendumul din Irlanda.
Categorie: International 402 vizite [ Ziare.com ]
Ideea unui parlament unicameral pentru Romania nu este nici originala, nici noua. Parlamentele nationale europene au cunoscut, de-a lungul istoriei lor, mai multe reforme si transformari, unele dintre ele ajungand, in zilele noastre, sa fie unicamerale. Este insa o trasatura specifica in general tarilor mici sau avansate (cu mici exceptii).
In cazul statelor din Uniunea Europeana, cele mici ca suprafata sau numar de locuitori s-au orientat spre un parlament unicameral. Este cazul legislativelor unor tari precum Slovacia - 150 membri, Portugalia - 230 membri, Lituania - 141 de membri, Letonia - 100 membri, Estonia, Ungaria - 386 membri, Grecia - 300 membri sau Bulgaria - 240 membri.
Este o situatie intalnita si in tarile cu un standard al vietii ridicat - parlamente unicamerale au state precum Suedia - 349 membri, Germania - 611 membri, Finlanda - 200 membri, Luxemburg. Restul au optat pentru o solutie bicamerala.
"Mama tuturor Parlamentelor" este considerat a fi parlamentul britanic, care a servit, de-a lungul timpului, drept model pentru majoritatea sistemelor parlamentare. Majoritatea tarilor europene si din Commonwealth si-au organizat similar parlamentele, cu un sef de stat care deschide si inchide oficial Parlamentul, format dintr-o camera inferioara, cu membri alesi, si o camera superioara, cu un numar mai mic de membri.
In Marea Britanie, Parlamentul consta din Camera Comunelor, Camera Lorzilor si monarhul. Camera Comunelor este compusa din 646 membri ...
Categorie: International 3151 vizite [ Ziare.com ]
Presedintele Traian Basescu a propus, joi, organizarea unui referendum national pentru un Parlament unicameral, cu maximum 300 de alesi. In cazul in care romanii s-ar declara pentru, Parlamentul Romaniei ar reveni la unicameralism dupa 151 de ani de bicameralism.
Romania a implinit in acest an, pe 19 august, 151 de ani de cand Parlamentul a devenit, in conformitate cu Conventia de la Paris, din 19 august 1858, unul de tip bicameral, Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, fiind introdus ca o a doua Camera.
Documentul semnat de partea romana in 1858 a fost al doilea de acest gen, primul fiind Regulamentul Organic. Legea de functionare a Parlamentului, adoptata in 1831 in Tara Romaneasca si un an mai tarziu, in 1832, in Moldova, a reprezentat fundamentul institutiei parlamentare in Principatele Romane.
Constitutia din 1866 a definit functionarea Parlamentului in concordanta cu modul de organizare si functionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Declaratia de independenta a Romaniei din 9 mai 1877 si actele de unire de la sfarsitul Primului razboi mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament in istoria Romaniei moderne.
Din februarie 1938, odata cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea, si in 1940, dupa instaurarea dictaturii militare, rolul Parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atributii.
In perioada comunista, prin Constitutia din 1948, Parlamentul a fost ...
Parlamentul irakian nu s-a opus principiului ramanerii trupelor straine neamericane, ci formei in care acest lucru ar urma sa se intample, a declarat ministrul desemnat al Apararii, Mihai Stanisoara.
"Ei solicita acorduri bilaterale si nu un pachet pentru toate cele cinci tari. Ei nu sunt impotriva principiului de a ramane, ci a formei in care se va realiza acest lucru", a precizat Stanisoara pentru Agerpres.
Acesta a adugat ca la Bagdad se gasesc doi reprezentanti diplomatici romani, care "sunt in permanent contact cu autoritatile irakiene".
Parlamentul irakian se reuneste luni, in regim de urgenta, pentru a examina propunerea de mandatare a guvernului vizand semnarea unor acorduri referitoare la prezenta trupelor straine neamericane pe teritoriul Irakului, dupa expirarea mandatului ONU, la 31 decembrie, relateaza AP si Reuters.
Proiectul de lege, care urmeaza sa fie examinat de legislativul de la Bagdad, se refera la abilitarea guvernului privind prelungirea mandatelor celor aproximativ 4.100 militari britanici, desfasurati in special in regiunea Basra, sudul Irakului, si ale contingentelor australian, roman, estonian, din El Salvador si NATO.
Parlamentul irakian a respins, sambata, un proiect de lege prin care se permite trupelor din Marea Britanie, Australia, dar si Romania sau Estonia, sa ramana in Irak dupa sfarsitul anului.
Categorie: International 1114 vizite [ Ziare.com ]
Parlamentul grec a ratificat, miercuri noapte, Tratatul de la Lisabona, adoptand textul cu o majoritate zdrobitoare, cu cateva ore inainte de referendumul din Irlanda, unde tabara opozantilor ar putea castiga.
Din totalul de 292 de parlamentari greci prezenti, 250 s-au pronuntat in favoarea tratatului, iar 42 impotriva, a anuntat presedintele Parlamentului monocameral, Dimitris Sioufas, informeaza NewsIn.
Cei 250 de reprezentanti care au votat pentru adoptarea textului sunt membrii partidului conservator Noua Democratie, aflat la guvernare, si ai opozitiei socialiste.
Parlamentarii din partidul comunist, stanga radicala si din partidul de extrema-dreapta Alarma Ortodoxa Populara sunt cei care au votat impotriva.
Grecia este a 18-a tara UE care a ratificat textul, dupa ce Finlanda si Estonia au facut acelasi gest tot miercuri.
Irlanda este singura tara dintre cele 27 de membre UE care trebuie sa se pronunte prin referendum asupra Tratatului de la Lisabona.
Celelalte state au optat pentru ratificarea pe cale parlamentara, iar 18 dintre ele l-au aprobat deja.
Romania a fost printre primele tari care a ratificat Tratatul.
Tratatul de la Lisabona a fost aprobat la 19 octombrie 2007 de liderii europeni, pentru a permite UE sa functioneze mai bine, dupa extinderea blocului comunitar la 27 de tari.
Documentul trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre pentru a intra in vigoare.
Categorie: International 330 vizite [ Ziare.com ]
Estonia si Letonia au anuntat ca vor semna miercuri protocoalele unor acorduri bilaterale cu Statele Unite pentru ridicarea obligativitatii vizelor, in conditiile in care joi va avea loc o reuniune pe aceasta tema intre autoritatile americane si UE, gestul celor doua state baltice fiind considerat unul de fronda la adresa UE, anunta AFP citat de Newsin.
Secretarul american pentru securitate interna, Michael Chertoff, si ministrul de Interne eston, Juri Pihl, vor semna miercuri, la Talin, un protocol la acordul bilateral cu privire la acordarea de vize.
In aceeasi zi, Michael Chertoff va semna un document asemanator si la Riga, a anuntat marti presedintele leton, Valdis Zatlers, ridicarea vizelor urmand sa intre in vigoare pana la sfarsitul anului.
Dupa vizita in Estonia si Letonia, Michael Chertoff va pleca spre Ljubljana, in Slovenia, pentru a lua parte, joi, la o reuniune cu reprezentanti ai CE si ai presedintiei slovene a UE dedicata temei ridicarii vizelor de catre SUA pentru toti cetatenii blocului comunitar.
Actiunile celor doua state baltice, carora ar urma in curand sa li se alature si Slovacia, reprezinta o problema majora in ceea ce priveste politica comuna a ridicarii vizelor pentru care Uniunea Europeana pledeaza in relatiile cu SUA. Comisia Europeana a cerut luni ca UE sa negocieze ca entitate cu SUA, permitand executivului european sa detina prerogative depline de negociere, care sa nu mai permita negocierile bilaterale.
Cu toate aceastea, si ...
Categorie: International 948 vizite [ Ziare.com ]
Cele trei tari baltice - Lituania, Letonia si Estonia - care si-au castigat independenta de URSS in 1991, se pregatesc sa recunoasca independenta Kosovo, proclamata duminica, au declarat luni liderii lor, citati de AFP.
"Letonia a luat decizia de a recunoaste independenta Kosovo in urmatoarele zile", a afirmat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe leton, Ivars Lasis.
Seful diplomatiei estone, Urmas Paet, a confirmat la randul sau ca tara sa va recunoaste independenta Kosovo, intr-o declaratie publicata de ministerul sau. "UE a confirmat astazi (luni - n.red.) ca este pregatita sa isi pastreze rolul dominant pentru a mentine si consolida stabilitatea in Balcani", a adaugat el.
Presedintele lituanian Valdas Adamkus, caruia Constitutia ii atribuie competente in materie de politica externa, a facut apel catre Guvern sa lanseze cat mai curand posibil procedura de recunoastere a Kosovo in Parlament.
Cele trei tari baltice au trebuit la randul lor sa se confrunte cu reticentele comunitatii internationale cand au lansat, in 1990, demersurile catre independenta de URSS.
Categorie: International 619 vizite [ Ziare.com ]
In vreme de criza si de ochii lumii, alesii de pe toate meridianele isi mai taie din lefuri. Nu si parlamentarii romani care nu vor sa renunte la pensiile de mii de lei, pe care singuri si le-au votat, asa ca tentativele de eliminare a privilegiilor zac prin sertarele Camerei Deputatilor.
Statele Unite, Estonia, Ungaria, Irlanda, chiar si Ucraina sunt tari ai caror conducatori afiseaza cel putin un bun simt de fatada si si-au redus veniturile. De exemplu, premierul Ungariei si-a scazut salariul la 1 euro/ luna, informeaza Realitatea TV.
In schimb, politicienii autohtoni au initiat un proiect de eliminare a pensiilor speciale, care depasesc 5.000 de lei pe luna, dar care de luni de zile zace prin sertare.
"Gandirea unei legi unitare a pensiilor, cred ca in partea a doua a anului, in care tot ce inseamna sistemul de exceptie vor fi luate in considerare, inclusiv sistemul pensiilor parlamentare", a declarat Mircea Geoana.
In prezent, 571 de fosti parlamentari beneficiaza de pensii speciale cuprinse intre 2.600 si 5.300 de lei.
Cuantumul pensiei se calculeaza in functie de numarul de mandate: pentru trei mandate complete, pensia este de 80% din indemnizatie, pentru 2 mandate 60% si pentru 1 mandat pensia este de 40% din indemnizatie.
Estonienii isi fac incalzirea pentru alegerile europarlamentare din iunie votand pe un site in care sunt pusi sa aleaga, printre altele, intre... un hamburger singuratic si un tiramisu.
Realizatorii site-ului considera ca in acest mod original si amuzant vor ridica nivelul de participare al tinerilor la alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc in Estonia, la fel ca si in restul tarilor membre UE, la inceputul lunii iunie, informeaza AFP.
Printre "specialitatile" in privinta carora trebuie sa se pronunte cei dornici sa participe la votul electronic se mai afla "spaghetti al pomodoro" sau cafeaua espresso.
Fiecare fel din meniu are o simbolistica speciala. Astfel, hamburgerul este asociat de catre realizatorii site-ului ... candidatilor independenti.
Estonienii dornici sa isi exprime in acest mod original optiunile politice pot vota in perioada 28 mai-3 iunie aici.
Votantii online isi pot schimba optiunea ori de cate ori doresc pana la termenul final, cand se va trage linie si se va stabili care sunt optiunile, mai mult sau mai putin politice sau culinare, ale alegatorilor estonieni.
Categorie: International 190 vizite [ Ziare.com ]
Parlamentul irakian va incerca din nou marti sa voteze in legatura cu prezenta trupelor straine.
Parlamentul irakian se va reuni din nou marti dupa-amiaza, intr-o sesiune extraordinara, pentru a discuta despre prelungirea prezentei trupelor straine, altele decat cele americane, adica inclusiv ale Romaniei, dupa expirarea mandatului ONU la sfarsitul anului, relateaza Reuters.
Insa dezbaterea privind trupele straine ar putea fi pusa in umbra, pentru a doua zi la rand, de conflictele politice care il inconjoara pe presedintele Parlamentului, Mahmoud al-Mashhadani, a carui demisie este ceruta de o parte dintre parlamentari.
Conflictul legat de Mashhadani, medic sunnit care a devenit in 2006 presedintele Parlamentului, a blocat orice progres in privinta legii ce trebuie sa mandateze Guvernul irakian sa incheie acorduri pentru mentinerea trupelor din Marea Britanie, Australia, Romania, Estonia, El Salvador si NATO.
Aceste trupe asteapta finalizarea unui nou aranjament care sa le furnizeze baza legala a prezentei in Irak, dupa expirarea mandatului ONU in 31 decembrie si pe care organizatia a anuntat deja ca nu il va prelungi.
Sambata, Parlamentul a respins un proiect de lege care le-ar fi permis acestor militari sa desfasoare operatiuni de lupta pana la sfarsitul lunii mai si sa ramana in Irak pana la sfarsitul lunii iulie.
Parlamentarii au argumentat ca, in loc de o lege, este nevoie de un tratat sau un acord, similar celui incheiat cu Statele Unite, ale caror ...
Categorie: International 406 vizite [ Ziare.com ]
Consiliul prezidential irakian a aprobat duminica legea pentru mentinerea trupelor straine, inclusiv romanesti.
Consiliul prezidential irakian a aprobat duminica rezolutia adoptata de Parlament, ce permite Guvernului sa semneze direct acorduri bilaterale cu tarile Coalitiei inca prezente in Irak dupa 31 decembrie, data la care expira mandatul ONU, relateaza AFP.
"Guvernul este rugat sa ia masurile necesare pentru a pune in aplicare aceasta rezolutie", se arata in comunicatul Consiliului prezidential, format din presedintele Jalal Talabani si cei doi vicepresedinti.
Deputatii irakieni deschisesera, in 23 decembrie, calea pentru mentinerea in Irak pana in iulie 2009 a fortelor din alte tari decat Statele Unite, mandatand Guvernul sa semneze acorduri cu patru tari din coalitie: Romania, Marea Britanie, Australia si Estonia.
Aceasta dispozitie era necesara pentru a fixa un cadru legal trupelor straine din Irak dupa expirarea mandatului ONU in 31 decembrie.
Statele Unite incheiasera un acord cu Irakul pentru mentinerea trupelor lor, dar trupele altor tari din coalitie aveau nevoie de o baza juridica pentru a ramane dupa expirarea mandatului ONU.
Guvernul irakian va trebui sa semneze acorduri cu cele patru tari si cu NATO pana la sfarsitul anului, asigurandu-si prezenta a 6.000 de militari. Cele mai numeroase sunt trupele britanice, in numar de 4.100 de militari.
Categorie: International 681 vizite [ Ziare.com ]
Parlamentul eston a prelungit cu un an, adica pana la sfarsitul anului 2008, mandatul contingentului militar eston in Irak, format din 40 de militari in total, relateaza AFP.
Proiectul de lege redactat de Guvern in acest sens a fost aprobat de 53 din totalul de 101 deputati, in timp ce 29 au votat impotriva, iar 19 nu au participat.
Aproape doua treimi dintre estoni vor o retragere a militarilor lor din Irak, potrivit sondajelor.
Estonia, fosta republica sovietica care a aderat la NATO in anul 2004, participa din 2003 la coalitia condusa de Statele Unite in Irak. In total, doi militari estoni si-au pierdut viata in aceasta tara (in 2004).
Consiliul de Securitate al ONU a prelungit marti cu un an mandatul Fortei Multinationale sub comandament american din Irak, la cererea Guvernului de la Bagdad.
Categorie: International 174 vizite [ Ziare.com ]
Presedintele eston Toomas Hendrik Ilves este candidat oficial la postul de presedinte al Uniunii Europene sau de ministru de Externe, a declarat joi premierul eston Andrus Ansip.
Ansip a spus presei ca a informat Suedia, care asigura in prezent presedintia UE, de faptul ca l-a desemnat pe Ilves candidat la aceste doua posturi, create prin Tratatul de la Lisabona, relateaza AFP.
Toomas Hendrik Ilves, in varsta de 55 de ani, s-a nascut in Suedia, din parinti care fugisera din Estonia in timpul ocupatiei sovietice. El a crescut in Statele Unite. Mai tarziu, a lucrat in Germania pentru Radio Free Europe, care difuza emisiuni pentru ascultatorii din spatele Cortinei de Fier.
In 1993, la doi ani dupa ce Estonia a redevenit independenta, el s-a alaturat corpului diplomatic al acestei foste republici sovietice, inainte de a deveni ministru de externe si a participa la procesul de aderare a acestei tari baltice la Uniunea Europeana in 2004.
Social-democrat, Ilves a fost membru al Parlamentului European intre 2004 si 2006, anul in care a fost ales presedinte al Estoniei.
Belgianul Herman Van Rompuy este pentru moment considerat favorit pentru postul de presedinte al Consiliului European, dar alegerea finala va fi facuta la summitul din 19 noiembrie, de la Bruxelles.
Alte nume evocate pentru presedintia UE sunt cel al olandezului Jan Peter Balkenende, al luxemburghezului Jean-Claude Juncker si a letonei Vaira Vike-Freiberga.
Incertitudinea privind viitorul inalt ...
Categorie: International 137 vizite [ Ziare.com ]