Conservatorii organizeaza, vineri, o actiune de protest in fata sediului Ministerului de Justitie, actiune ce se va finaliza prin depunerea unei petitii in care PC isi va expune punctul de vedere fata de dezincriminarea partiala a prostitutiei si incestului.
"PC va protesta maine la Ministerul Justitiei impotriva unor anumite prevederi ale noilor Coduri si asupra modului in care ministerul Justitiei intelege dezbaterea pe Coduri", a declarat deputatul conservator Florea Damian. Conservatorii reclama dezincriminarea, prin proiectul noului Cod Penal, a prostitutiei si a incestului.
Damian considera ca eliminarea din legea penala a acestor fapte este un atentat la adresa principiilor morale care stau la baza societatii romanesti. "Conservatorii considera ca valoarea morala trebuie sa fie ocrotita prin norma pentru a nu se ajunge la situatia in care ceea ce nu este respins de lege sa fie admis de societate", se arata intr-un comunicat al PC.
Coordonatorul subcomisiei parlamentare pentru Codul Penal, Victor Ponta (PSD), a afirmat ca cele doua partide nu au stabilit o pozitie comuna a Alinatei PSD+PC fata de dezincriminarea acestor fapte. "N-am discutat asa ceva. De principiu, suntem si noi de acord. Eu am sa votez in comisie pentru pastrarea acestor infractiuni, dar nu pot sa anticipez care va fi pozitia colegilor mei", a spus pesedistul.
Acesta a spus ca initiativa PC de a protesta in fata MJ este totusi binevenita. "Inca nu am ajuns la dezbaterea acelor articole, dar ..
Dupa discutii lungi si mai multe amendamente, reprezentantii magistratiilor si cei ai grupurilor parlamentare (cu exceptia PD-L) au semnat, joi, Pactul National pentru Justitie.
Democrat liberalii anuntasera inca de dimineata ca nu vor semna Pactul pentru ca asta ar insemna sa si-l asume politic, dupa cum a spus liderul deputatilor PD-L, Mircea Toader.
"A nu semna acest pact mi se pare a abdica de la dispozitiile constitutionale si ale legii", a fost replica presedintelui Asociatiei Magistratilor din Romania, Mona Pivniceru, care s-a aratat "deceptionata" de declaratiile reprezentantului PD-L.
Camera Deputatilor si Senatul au adoptat joi, in unanimitate, o hotarare privind constituirea unei comisii speciale pentru analiza blocajului din Justitie, presedintele acestei comisii urmand sa fie deputatul PSD Florin Iordache.
Comisia este formata din 15 parlamentari, potrivit hotararii adoptate de Parlament. Cei care fac parte din comisie sunt Daniel Buda, Gheorghe Ialomiteanu, Sever Voinescu, Iulian Urban si Gabriel Andronache, din partea PD-L, Florin Iordache, Victor Ponta, Sergiu Andon, Viorel Stefan si Dan Sova, de la PSD+PC, Tudor Chiuariu, Eugen Nicolaescu si Teodor Melescanu, de la liberali si cate un reprezentant al UDMR - Mate Andras Levente si de la minoritati nationale - Ibram Iusein.
A.S.
Partidul Conservator a organizat un miting de protest in fata Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, exprimandu-si astfel dezacordul fata de adoptarea 'in graba' a proiectelor codurilor juridice.
Aproximativ 300 de protestatari au venit cu pancarte pe care scria, intre altele, 'Ministerului de Justitie - NU codului imoralitatii', 'Apocalipsa dupa Predoiu', 'Apel la moralitate - pedepsiti incestul si prostitutia'.
Vicepresedintele PC Sergiu Andon a atras atentia ca se risca adoptarea neconstitutionala a celor patru coduri juridice, care au fost 'tinute in sertare 19 ani'.
Partidul Conservator va organiza, vineri, un miting in fata Ministerului Justitiei, in semn de protest fata de termenul limita pentru adoptarea celor patru proiecte de coduri juridice.
Membrii PC cer sprijinul impotriva eliminarii datei de 15 mai ca termen limita in ceea ce priveste codul civil, codul de procedura civila, codul penal si cel de procedura penala .
Conservatorii sustin ca termenul presupune "adoptarea in graba si neconstitutionala, prin adoptarea raspunderii guvernamentale" a celor patru coduri.
Dezbaterea asupra Codurilor Civil si Penal si a Codurilor de Procedura Civila si Penala se va prelungi in urma solicitarilor Partidului Conservator, a anuntat vineri ministrul Justitiei, Catalin Predoiu.
"Domnul Sergiu Andon a semnalat ca timpul pentru dezbatere este prea scurt. (...) Am notat toate observatiile si criticile care s-au facut si am instructat echipele de la parlament sa aiba o abordare compatibila cu politica noastra privind Codurile", a declarat Predoiu, in urma discutiilor cu reprezentantii PC.
Ministrul Justitiei a precizat ca in ceea ce priveste chestiunile controversate privind prostitutia, incestul, libertatea presei si avortul "nu este vorba de greseli" in coduri, ci despre "conceptii diferite".
"Nu este vorba de greseli cat este vorba de alte conceptii. A fost vorba despre prostitutie, libertatea presei, avort, chestiuni care se pot rezolva foarte usor daca se adopta o alta conceptie legata de legiferare", a declarat, vineri, Predoiu.
Miting de protest
Peste 300 de membri ai Partidului Conservator au organizat vineri un miting de protest fata de modul in care s-a facut debaterea publica asupra Codurilor Civil si Penal. Vicepresedintele PC, Sergiu Andon, i-a cerut ministrului Predoiu sa prelungeasca termenul pentru debaterea publica.
Predoiu a reiterat faptul ca adoptarea codurilor este necesara pentru eficientizarea Justitiei si pentru a avea un raport bun de tara.
"Adoptarea Codurilor ar insemna o justitie mai rapida si mai ...
Trei demisii din minister, un comunicat prin care i se cere ministrului Tudor Chiuariu sa nu mai participe la o manifestare a Institutului National al Magistraturii (INM) si cinci organizatii de magistrati care protesteaza - acestea sunt consecintele cererii de demitere a procurorului Doru Tulus.
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuaru, a cerut sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) demiterea lui Tulus, procuror care s-a ocupat sau are in lucru, printre altele, dosarele liderilor PC, Dan Voiculescu si UDMR, Marko Bela, pe cel al liberalului gorjean Ilie Morega, dar si multe alte dosare ale unor parlamentari.
Tudor Chiuaru a explicat, miercuri, care au fost motivele pentru care a cerut demiterea lui Tulus, invocand lipsa de rezultate si viteza foarte scazuta cu care se desfasoara cercetarile. Mai mult, el a apreciat ca demisiile din Ministerul Justitiei sunt decizii personale si nu manifestari ale vreunui protest.
Magistratii Institutului National al Magistraturii ii cer ministrului sa nu-i viziteze
Institutul National al Magistraturii (INM) i-a cerut, printr-un comunicat, ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu, sa isi anuleze vizita pe care urma sa o faca institutiei, pana la clarificarea motivelor pentru care a cerut demiterea procurorului Doru Tulus, de la Departamentul National Anticoruptie (DNA).
Intr-un comunicat extrem de dur al INM se arata ca, pana la lamurirea acestei situatii, un mesaj al ministrului Tudor Chiuariu ar fi in contradictie cu ..
Victoria detasata a Partidului Comunistilor (PC) din R. Moldova la alegerile legislative de la inceputul lunii aprilie, care a declansat proteste violente, a fost confirmata dupa renumararea voturilor.
Cut oate acestea, opozitia a amenintat ca nu va ceda si ca va contesta rezultatele in justitie, relateaza AFP.
"Renumararea voturilor la alegerile legislative nu a schimbat repartizarea mandatelor deputatilor", a declarat secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
Comunistii, aflati la putere din 2001, au obtinut 60 de mandate, Partidul Liberal si Partidul Liberal Democrat cate 15, in timp ce coalitia Moldova Noastra va fi reprezentata de 11 deputati. PC mai are nevoie de un singur mandat in Parlament pentru a alege inainte de 8 iunie succesorul presedintelui moldovean Vladimir Voronin.
Anuntarea primelor rezultate, dupa scrutinul din 5 aprilie, a provocat manifestatii care au degenerat in 7 aprilie, cand au fost devastate Parlamentul si sediul Presedintiei moldovene. Zeci de persoane au fost ranite, iar un manifestant, in varsta de 23 de ani, a murit, potrivit AFP. Opozitia a denuntat si un val de arestari in randul sustinatorilor sai in zilele ce au urmat protestelor.
Pentru a linisti situatia, presedintele Voronin a ordonat renumararea voturilor si a cerut eliberarea tuturor participantilor la manifestatii, comenteaza AFP. Dar opozitia a avertizat ca o renumarare nu reprezinta decat praf in ochi si ca fraudele s-au produs in primul rand la ...
Categorie: International 1106 vizite [ Ziare.com ]
Unele prevederi din noul Cod Civil afecteaza libertatea de expresie, a declarat presedintele PC, Daniela Popa, care a adaugat ca sustine protestul fondatorilor Clubului Roman de Presa privind actul normativ.
Daniela Popa si-a manifestat sprijinul pentru demersul acestora printr-o declaratie politica sustinuta in plenul Parlamentului, care a cuprins si protestul integral al fondatorilor Clubului Roman de Presa, potrivit unui comunicat al PC, remis Ziare.com.
"Demersul nostru se justifica in contextul in care Partidul Conservator este de acord ca noile reglementari aduc atingere grava libertatii de opinie si de exprimare, principiu fundamental al unei democratii", spune liderul conservator in declaratie.
Daniela Popa a facut apel la ministrul Justitiei sa tina cont de semnalele primite din partea societatii civile, astfel incat Codurile juridice sa fie dezbatute conform procedurilor constitutionale.
Pe 27 martie, aproximativ 400 de membri ai Partidului Conservator au organizat un protest fata de prevederile Codurilor si in urma acestui protest ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat ca dezbaterea privind codurile se va prelungi si se vor tine cont de toate observatiile aduse.
"Domnul Sergiu Andon a semnalat ca timpul pentru dezbatere este prea scurt. (...) Am notat toate observatiile si criticile care s-au facut si am instructat echipele de la parlament sa aiba o abordare compatibila cu politica noastra privind Codurile", a declarat Predoiu, in urma ...
APADOR-CH considera ca decizia deputatilor, prin care casele casele nationalizate care au fost cumparate cu buna-credinta nu mai pot fi restituite in natura catre proprietarii de drept este arzatoare pentru toata populatia si nu e normal sa se rezolve pe genunchi, a declarat avocatul Diana Hatneanu.
Si greselile pe legea 112, tot privind proprietatea, sunt platite din buzunarele noastre.
"Aceasta isterie legislativa din ultima perioada nu arata ca Parlamentul si-ar face treaba", a mai spus, pentru NewsIn, Diana Hatneanu, director executiv al APADOR-CH.
Deputatii au decis, miercuri, sa nu mai fie restituite in natura casele nationalizate, cumparate cu buna-credinta, catre proprietarii de drept.
Camera Deputatilor a respins solicitarea de reexaminare a presedintelui referitoare la modificarea Legii 10/2001.
Urmare a acestei modificari, proprietarii deposedati de imobilele lor de catre regimul comunist nu vor mai beneficia de acum inainte de restituirea lor in natura, ci doar in echivalent la pretul pietei, daca respectiva proprietate a fost cumparata cu buna-credinta.
Raportul suplimentar al comisiei juridice referitor la cererea de reexaminare a modificarii legii 10/2001 a fost votat de 117 de deputati, in timp ce 79 s-au impotrivit, iar alti 28 s-au abtinut. Intrucat nu s-a obtinut numarul necesar de voturi pentru o lege organica, observatiile si amendamentele din raport facute de deputatii juristi nu au fost adoptate, astfel incat legea reexaminata ramane ...
Les jeux sont faits, rien ne va plus! Marti au fost inchise listele de candidati pentru alegerile locale din 1 iunie. In ultimele doua zile, mai toti aspirantii la Primaria Capitalei au venit cu alai sa-si oficializeze intrarea in cursa. Vasile Blaga (PDL), Cristian Diaconescu (PSD), Ludovic Orban (PNL) si Codrin Stefanescu (PC), Aurelian Pavelescu (PNTCD), Virginia Vedinas (PRM) si, ultimul, dar nu cel din urma, Sorin Oprescu. Cozmin Gusa si-a trimis reprezentantii, in semn de protest fata de faptul ca BEC a refuzat sa accepte ca listele PIN sa contina si independenti.
Cel mai relaxat a vrut sa para Ludovic Orban, cel mai crispat a fost, stie el de ce, Cristian Diaconescu.
Cat de relaxati putem fi insa noi privind oferta?
Politicieni de varf, niciun profesionist al administratiei
In primul rand, nu vedem printre candidati niciun profesionist al administratiei. Ludovic Orban a fost, ce-i drept, viceprimar, insa a tratat functia strict politic. In rest, politicieni prin excelenta, chiar trei fosti ministri - justitia si afacerile interne sunt cel mai bine reprezentate. Gasim printre candidati un presedinte, doi vicepresedinti si un secretar general de partid.
In schimb, dintre favoritii sondajelor de opinie, unul nu candideaza, Silviu Prigoana, altul, Liviu Negoita, tine cu dintii de sectorul lui, iar altul, Sorin Oprescu, a fost nevoit sa recurga la o candidatura pe cont propriu dupa ce partidul a refuzat sa mizeze pe el.
Ce proiecte de administratie ...
Deputatii au adoptat, marti, cu 188 de voturi pentru si 63 impotriva, proiectul de modificare a legii raspunderii ministeriale, prin care se instituie obligativitatea avizului Parlamentului pentru urmarirea penala a ministrilor care sunt si parlamentari, informeaza NewsIn. S-au opus legii deputatii PD-L, liberalii Ioan Cristea si Mircea Pusca, doi peremisti si conservatorul Teodor Nitulescu.
Liderul deputatilor PD-L, Cristian Radulescu, a protestat de la tribuna impotriva faptului ca intr-o lege ce trebuia armonizata cu decizia CCR s-a introdus un amendament care complica foarte mult procedura in cazul ministrilor parlamentari. In schimb, conservatorul Dragos Dumitriu a subliniat ca PC a votat in favoarea proiectului pentru ca vrea sa aiba responsabilitatea trimiterii in instanta a ministrilor care au gresit.
Deputatii au operat pe proiectul de modificare a articolului 23 din legea raspunderii ministeriale 115/1999, scopul sau initial fiind punerea in acord a legii cu o decizie luata de CCR in cazul exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de fostul premier Adrian Nastase si acceptata de Curte. Potrivit deciziei respective, si fostilor ministri li se aplica prevederile din legea raspunderii ministeriale referitoare la inceperea urmariri penale. Mai precis, Guvernul a solicitat eliminarea prevederii declarata neconstitutionala prin care se stipula ca urmarirea penala si judecata fostilor ministri se fac sub normele dreptului comun.
Proiectul a trecut de Senat in ...
La 25 noiembrie au loc primele alegeri pentru Parlamentul European din istoria tarii noastre. 13 partide politice si cativa independenti si-au depus candidaturile pentru euroscrutin la Biroul Electoral Central. PSD, PRM, PD, PNL, UDMR, PC, PLD, PNG-CD, PIN, Partida Rromilor Pro-Europa, Partidul Alianta Socialista, PNTCD si Partidul Verde sunt formatiunile politice care aspira la locuri de europarlamentari. Dintre independenti, cel mai cunoscut este episcopul reformat Laszlo Tokes.
Vazand ca electoratul nu este mai deloc interesat de acest scrutin, nici clasa politica nu ii da prea mare importanta. Ca dovada, printre candidati nu se regaseste nicio figura importanta.
Asa cum a observat si agentia France Presse, nici salariul motivant (7.000 de euro pe luna), nici posibilitatea de a munci in inima Europei la Bruxelles si Strasbourg ori sansa de a fi asociat politicii celor mari nu ii tenteaza pe politicienii romani, care au fugit ca de ciuma de candidatura pentru Parlamentul European.
O explicatie ar putea fi faptul ca acest prim mandat al europarlamentarilor romani va dura doar 18 luni, in iunie 2009 avand loc noi alegeri in toate cele 27 state membre. In plus, scrutinul intervine in conditiile in care partidele vorbesc tot mai des de alegeri legislative anticipate, pentru rezolvarea crizei politice prelungite, care macina tara din cauza razboiului deschis dintre premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu. Nu mai tarziu de saptamana viitoare ...
Ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut joi presedintelui Traian Basescu sa solicite Parlamentului reexaminarea legii privind respingerea ordonantei DIICOT considerand ca votul dat in aceast sens ar putea bloca anchete de criminalitate organizata.
Ordonanta DIICOT - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea si completarea Legii 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - a fost respinsa in data de 10 septembrie 2007 de Senatul Romaniei, camera decizionala in acest caz.
Potrivit Ministerului Justitiei (MJ), respingerea Ordonantei DIICOT ar putea genera disfunctii in sistemul judiciar, prin blocarea anchetelor de criminalitate organizata, astfel ca, ministerul a procedat la analizarea situatiei impreuna cu reprezentantii Ministerului Public.
"Ministerul Justitiei considera ca respingerea OUG 131/2006, ar avea consecinte asupra activitatii DNA si DIICOT intrucat, in special, in cauzele privind criminalitate macro-economica, se va ajunge la situatia unor declinari de competente cu implicatii asupra finalitatii judiciare a cauzelor si administrarii eficiente a probatoriilor", se arata intr-un comunicat al MJ.
Senatorii au respins, luni, 10 septembrie, controversata ordonanta DIICOT, prin care procurorii puteau dispune, fara mandat de la judecator, supravegherea conturilor bancare si a accesului la sistemele ...
Legea ANI a fost adoptata, miercuri, de Senat cu unanimitate de voturi, respectiv 103. Sedinta a inceput cu o intarziere de 30 de minute, in sala fiind prezenti in jur de 60 de senatori.
La sedinta au participat, pe langa ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, si ministrul Muncii, Paul Pacuraru. Pentru a intruni cvorumul necesar adoptarii unei legi organice trebuie ca in sala sa fie prezenti 69 de parlamentari.
Presedintele de sedinta, Doru Ioan Taracila, a declarat, in deschiderea lucrarilor, ca Legea ANI reprezinta un proiect controversat, care a fost finalizat in urma dezbaterilor de acum doua zile, in Comisiile pentru drepturile omului si juridica.
Legea ANI a fost adoptatade Senat, la capatul unei dispute de noua luni intre politicienii din Romania, fiind proiectul de lege care a avut o soarta similara cu cel al Legii dosarelor fostei securitati (a lui Ticu Dumitrescu) - de la varianta initiala si pana la forma adoptata a suferit modificari care au golit-o de continut.
"Cea mai severa lege din UE"
Agentia Nationala de Integritate a fost gandita, in varianta finala discutata cu Senatul, ca organ autonom, care sa nu fie folosita ca arma politica, a precizat, miercuri, ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, in timpul dezbaterilor din Senat asupra proiectului de lege care infiinteaza institutia.
La inceputul dezbaterilor legii ANI, ministrul justitiei a explicat ca varianta finala la care s-a ajuns in ultimele saptamani de ...
Stimate Domnule Presedinte al Senatului, Nicolae VACAROIU,
Stimate Domnule Presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan OLTEANU,
Subsemnatii deputati si senatori mentionati In Anexa, cu semnaturile lor personale, In baza prevederilor art. 95 din Constitutie formuleaza urmatoarea
PROPUNERE DE SUSPENDARE din functie a Presedintelui Romaniei, Traian BASESCU
Introducere
Democratia si statul de drept se afla Intr-o mare primejdie In Romania. Cele trei puteri fundamentale ale statului - legislativa, executiva si judecatoreasca - sunt amenintate de riscul unui blocaj institutional, Inregistrand disfunctiuni grave In activitatea lor. Societatea romaneasca este bulversata de atmosfera de ostilitate aproape generala care s-a creat Intre autoritatile publice, de permanentele conflicte, scenarii, scandaluri care agreseaza cetateanul roman.
Dupa doi ani de exercitare a mandatului de Presedinte al Romaniei, domnul Traian Basescu demonstreaza ca nu se poate Incadra In parametrii constitutionali ai functiei de sef de stat. In acesti doi ani, am asistat, de la cel ce a jurat sa respecte Constitutia, la repetate Incalcari ale prerogativelor sale, ale rolului Presedintelui de mediator Intre puterile statului In vederea asigurarii bunei functionari a autoritatilor publice, la abuzuri si Incalcari grave ale Constitutiei, la acte de sfidare si denigrare a institutiilor fundamentale ale statului.
Convinsi ca prin aceasta conduita Presedintele pune In primejdie buna functionare a statului, ne ...