Alexandr Vondra, vicepremierul Cehiei, tara care detine presedintia UE, a declarat miercuri ca nu vede niciun motiv pentru care ar trebui luate masuri aniticriza suplimentare, cum ar fi planul de 150 de miliarde de euro al Austriei.
Presa austriaca de miercuri scrie cu ingrijorare ca presedintia ceha a UE respinge planul de sprijinire pentru bancile de Europa de Est, in valoare de 150 miliarde de euro, informeaza NewsIn.
Vicepremierul ceh Alexandr Vondra a declarat ca nu vede "niciun motiv" pentru luarea unor masuri suplimentare, in afara celor hotarate deja de UE pentru combaterea crizei financiare si economice, scriu publicatiile austriece Die Presse si Kurier.
Potrivit Die Presse, Vondra a declarat ca nu este "bancher central" si ca nu are "niciun anunt de facut" in legatura cu planul Austriei. Cu toate acestea, Vondra a recunoscut ca "pentru acele banci care au investit activ in aceasta regiune, precum Erste sau Raiffeisen" ar putea exista probleme, dar nu ar fi singurele banci care ar avea greutati din cauza crizei.
Potrivit Kurier, Vondra a asigurat ca situatia nu este similara in Cehia. "Noi suntem un popor traditionalist si conservator si nu obisnuim sa ne imprumutam intr-o masura atat de mare", a spus oficialul ceh, subliniind ca Cehia se afla in alta situatie decat Ungaria sau alte state din estul Europei.
Vicepremierul ceh a declarat ca exista deja un plan de ajutorare al UE, in valoare de 200 de miliarde de euro, ceea ce echivaleaza cu 1,5 procente ..
Bancile din Romania vor profita de pachetul de de 100 miliarde euro destinat sustinerii sistemului bancar din Austria si la care au apelat deja mari banci austriece cu afaceri extinse pe piata rmaneasca, a declarat joi ministrul austriac de finante, Josef Proll.
"Ce este clar este ca, prin masurile actuale din Austria, vrem sa dam un semn in Romania ca bancile de aici vor profita, desigur, in mod indirect, de acest pachet de 100 miliarde euro, din care 15 miliarde sunt capital direct, iar restul garantii", a spus Proll, citat de NewsIn.
Austria a adoptat la sfarsitul anului trecut un pachet de sustinere a sistemului bancar in valoare de 100 miliarde euro, din care 15 miliarde euro pentru injectii de capital si 85 miliarde euro pentru garantii de stat la imprumuturi.
Erste si Raiffeisen, cele doua mari grupuri bancare austriece care s-au extins puternic in Europa de Est, inclusiv in Romania, au apelat deja la acest pachet, primind injectii de capital si garantii de stat pentru emisiuni de obligatiuni.
Proll a mentinat ca pachetul de sprijin din Austria va duce la o stabilizare si in Romania, aducand "o mai mare libertate de actiune".
Ministrul austriac a sustinut ca Romania are nevoie de asigurarea lichiditatii prin stabilitate monetara, iar scaderea rezervelor minime obligatorii "ar asigura lichiditatea rapida si efectiva".
In schimb, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a mentionat recent ca reducerea rezervelor minime obligatorii de la 20% la 18% din ...
Ministrul austriac de Finante, Josef Proell, va veni joi in Romania, in cadrul unui turneu pe care il va efectua in tarile Europei de Est, ca sa solicite sprijin pentru planul Austriei de salvare a bancilor din regiune.
Miercuri, oficialul austriac se va intalni cu ministrii de finante din Croatia si Ucraina, iar joi cu omologul sau roman si cu cel din Bulgaria, ca sa discute despre plan, a anuntat vineri ministerul austriac de finante. In toate cele patru state, bancile austriece sunt printre cele mai mari, informeaza Reuters, potrivit NewsIn.
Austria a lansat saptamana trecuta o initiativa pentru un efort european concertat de abordare a amenintarilor la adresa stabilitatii financiare din tarile care au facut parte din fostul bloc comunist, piata pe care Austria este foarte expusa prin intermediul bancilor si companiilor sale.
"Criza economica a accelerat evolutiile regionale, mai ales pe pietele valutare. Deprecierile monedelor au lovit, deocamdata, fiecare stat in parte, dar ar putea duce la un efect de domino ce poate atinge si vestul Europei", a spus purtatorul de cuvant al ministerului de finante, Daniel Kapp.
Initiativa austriaca solicita tarilor de provenienta ale bancilor, Uniunii Europene (UE) si statelor emergente sa furnizeze fonduri suplimentare, ca sa evite o posibila criza bancara.
Cancelarul austriac Werner Faymann nu a beneficiat insa de un mare entuziasm saptamana trecuta, cand a discutat planul cu omologul sau german Angela Merkel, care a ...
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), ca banca principala, Banca Europeana pentru Investitii (BEI) si o filiala a Fondului Monetar International (FMI) lucreaza la un plan de sprijinire a sistemului financiar din Europa de Est.
In contextul crizei financiare mondiale care loveste din plin Europa de Est, BERD, BEI si International Finance Corporation (IFC) vor da publicitatii in curand o declaratie pe aceasta tema, in urma unei reuniuni care a avut loc la sfarsitul lunii ianuarie, la Viena, a declarat pentru agentia APA directorul Departamentului pentru cercetare al BERD, Jeromin Zettelmeyer, transmite AFP, preluata de NewsIn.
"Apreciem ca situatia este serioasa, dar controlabila", a mai declarat oficialul. "Avem cateva luni pentru a interveni, in unele tari numai cateva saptamani", pentru ca "sunt tari, precum Ucraina, care au ajuns la marginea prapastiei", a adaugat Zettelmeyer.
Presedintele BERD, Thomas Mirow, s-a deplasat, de altfel, la Kiev, la inceputul saptamanii, pentru a discuta cu autoritatile ucrainene despre un ajutor, care s-ar putea ridica la 500 de milioane de euro.
FMI isi daduse unda verde in noiembrie pentru acordarea unui imprumut de 16,4 miliarde de dolari (13 miliarde de euro) pentru Ucraina, a carui prima transa de 4,5 miliarde de dolari a fost deja acordata.
Deblocarea celei de-a doua transe, care trebuia sa intervina la mijlocul lunii februarie, a fost impiedicata de conflictele recurente dintre liderii ucraineni pe ...
Autoritatile vieneze au anuntat luni lansarea unui serviciu telefonic destinat familiilor afectate de criza financiara si economica mondiala.
Persoanele care au nevoie, pot beneficia de serviciile unui consilier financiar independent si, daca este nevoie pot obtine si o intalnire, pentru pretul unui apel local, potrivit Biroului local impotriva supraindatorarii, transmite AFP.
Initiativa se adreseaza familiilor care si-au pierdut economiile din cauza crizei, dar si celor care nu mai reusesc sa isi plateasca datoriile.
Circa 8.500 de familii sunt supravegheate in prezent de Biroul vienez impotriva supraindatorarii, unde lucreaza 35 de persoane.
Parlamentul austriac a adoptat un plan de 100 miliarde euro pentru stabilizarea sectorului bancar afectat de criza financiara internationala.
In luna noiembrie, statul austriac a platit 2 euro pentru preluarea a 99,78% din actiunile bancii Kommunalkredit Austria, specializata in finantarea comunitatilor locale, aceasta fiind prima institutie nationalizata din tara ca urmare a crizei financiare.
In cadrul unui plan de salvare a sectorului bancar, statul a intrat deja in capitalul grupului financiar Erste Bank, pentru 2,7 miliarde euro.
Comisia Europeana a anuntat ca va aproba luni planul francez de ajutorare a sistemului bancar.
Comisia Europeana (CE) a anuntat intentia de a aproba in cursul zilei de luni planul francez pentru recapitalizarea bancilor, ce a starnit controverse intre guvernul parizian si cel de la Bruxelles, in contextul crizei financiare, relateaza AFP.
"Comisia va aproba astazi planul Frantei", a declarat comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes.
Ea nu a oferit detalii imediate despre conditiile impuse bancilor in schimbul injectiei de capital din partea autoritatilor franceze.
Totodata, Kroes a anuntat ca nu va mai putea accepta acuzatiile unor guverne europene aduse oficialilor de la Bruxelles, potrivit carora acestia "nu fac tot posibilul" pentru examinarea indeaproape a planurilor de ajutor public pentru sectorul bancar.
Sambata, premierul francez Francois Fillon isi exprimase din nou lipsa de intelegere cu privire la "ezitarile" Comisiei Europene de aprobare a planului dezvoltat de Franta.
Kroes a anuntat, de asemenea, ca va aproba, probabil tot luni, si un plan al guvernului austriac, similar celui francez si asteapta ca banca centrala a Germaniei sa ajusteze termenii planului de ajutorare a Commerzbank, potrivit Reuters.
Cehia sprijina o discutie cu privire la acordarea unui ajutor tarilor din Europa Centrala si de Est grav afectate de criza financiara, dar trebuie facuta o distinctie clara intre cele care au nevoie de ajutor si cele care nu, a declarat miercuri ministrul ceh de Finante.
Miroslav Kalousek, ministrul de Finante al Cehiei, tara ce detine momentan presedintia rotativa a Uniunii Europene (UE), nu are nevoie de ajutor strain si incearca sa demonstreze acest lucru prin pasi cum ar fi participarea la un pachet de creditare pentru Letonia, grav afectata de criza, informeaza NewsIn, citand un interviu pentru Reuters.
Kalousek a mai declarat, pe de alta parte, ca nu este prea incantat de un plan austriac de sustinere a bancilor din regiune in forma in care acesta a fost propus.
"Recunosc ca sunt exceptional de rezervat cu privire la plan in forma in care acesta a fost propus, pentru ca regiunea ar fi aruncata in acelasi sac", a spus ministrul ceh de Finante. "Cred ca acesta este un peisaj neadevarat si distorsionat", a adaugat Kalousek.
"Noi sustinem o abordare individuala. Cred ca fiecare tara care intra in probleme are nevoie de propria abordare individuala", considera Kalousek.
Termenul limita, impus de guvernul german pentru ca investitori interesati de preluarea Opel sa depuna ofertele, a trecut. GM, compania care detine in acest moment Opel, a declarat ca se asteapta sa fie facute cel putin trei oferte.
Fara sa le numeasca, un purtator de cuvant al GM a explicat ca erau cel putin trei companii care au depus oferte pentru Opel, inaintea expirarii termenului limita, informeaza Deutsche Welle.
Producatorul italian Fiat a confirmat ca a facut o oferta de preluare pentru compania germana, desi nu a oferit detalii. Producatorul de componente auto canadiano-austriac, Magna, a confirmat, de asemena ca este interesat in achizitionarea Opel.
Magna, in cazul in care va achizitiona compania auto, va administra compania impreuna cu banca ruseasca, detinuta majoritar de stat, Sberbank, dar si cu producatorul auto Gaz. Fondul de investitii american Ripplewood a facut, de asemenea, o oferta de preluare.
Pana in momentul de fata ofertantii Opel nu si-au concretizat ofertele, manifestandu-si doar interesul in preluarea companiei, motiv pentru care ministrul german de finante a fixat un alt termen limita, pentru oferte mai consistente.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, impreuna cu alti politicieni germani de varf s-au intalnit miercuri pentru a discuta viitorul Opel.
Ministrul german al muncii, Olaf Scholz, care a luat parte la intalnire, a explicat ca guvernul va trebui sa ia o decizie preliminara pana saptamana viitoare.
Cu toate ca decizia ..
Liderii europeni se intalnesc duminica la Bruxelles pentru a discuta eventuale actiuni de contracarare a efectelor crizei financiare, in conditiile in care exista voci care cred ca Europa de Est ar putea avea nevoie de mai mult ajutor.
Ce poate face UE pentru statele care nu fac parte din zona euro
UE ar putea acorda mai multe imprumuturi tarilor membre din afara Zonei euro, din fondul european destinat statelor "amenintate grav de dificultati in mentinerea echilibrului" balantei de plati, relateaza Reuters, potrivit NewsIn
Acest fond, creat initial pentru a ajuta statele membre UE sa isi stabilizeze economiile inainte sa adopte moneda euro, a fost suplimentat la sfarsitul anului trecut de la 12 miliarde de euro la 25 de miliarde.
Ungaria a primit deja 6,5 miliarde de euro din acest fond, iar Letonia 3,1 miliarde, in cadrul unui pachet mai amplu, la care a participat si Fondul Monetar International. Potrivit unor surse diplomatice, Romania si Lituania ar putea fi urmatoarele pe lista.
Fondul nu este destinat sa salveze banci sau sa ajute economia reala, iar orice schimbari ale obiectivelor sale trebuie aprobate in unanimitate de cele 27 de state membre UE.
Camera austriaca de Comert a propus ca fondul sa fie suplimentat la 100 de miliarde de euro, dar Comisia Europeana a anuntat vineri ca pentru moment nu este discutata aceasta posibilitate.
Ce alte fonduri europene pot fi folosite
Comisia Europeana a exercitat presiuni pentru deblocarea unor fonduri ...
Categorie: International 747 vizite [ Ziare.com ]
Grupul austriac imobiliar Immoeast, ce se confrunta cu probleme financiare, a anuntat ca poarta discutii pentru a colecta fonduri de la banci, in contextul in care deprecierile activelor i-au provocat o pierdere majora in primul semestru.
Grupul, care incearca sa desprinda unele active pentru a genera lichiditate, a afisat pentru primul semestru o pierdere bruta de 1,9 miliarde euro.
Una dintre cele mai mari companii imobiliare din Europa, Immoeast, a anuntat luni ca valoarea deprecierii activelor va atinge 1 miliard euro, si ca pierderile din alte instrumente financiare vor fi de 510 milioane euro, informeaza reuters.
Insa vanzarea de active este dificila in actualele conditii de piata, a precizat grupul.
"In momentul vanzarii, Immoeast are ca scop si mentinerea valorii proprietatii. Din aceasta cauza, volumul vanzarilor a fost limitat in ultimele luni", a anuntat Immoeast intr-un comunicat.
Cu toate acestea, a adaugat ca vanzarile care au fost incheiate au fost facute la valoarea corecta a activelor sau peste aceasta valoare.
Immoeast este controlata de Immofinanz, cele doua prezentand luni un plan de restructurare unui grup format din sase banci: Bank Austria ce apartine de UniCredit, Erste Group Bank, Raiffeisen Zentralbank si bancile germane WestLB, Helaba si Eurohypo.
Tari ca Romania sunt prea mandre de performantele lor economice si prea sigure ca acesta criza financiara le va ocoli si de aceea au intampinat cu reticenta si dezinteres planul Vienei pentru protejarea bancilor austriece, fapt ce poate cauza un dezastru, scrie presa din Austria.
Dupa turneul de saptamana trecuta al ministrului austriac de finante Josef Proll (foto) prin Romania, Croatia, Bulgaria si Ucraina, presa din Austria comenteaza in ample materiale ca masurile promovate de oficialul de la Viena pentru ajutorarea bancilor austrice (Bank Austria, Raiffeisen Bank si Erste Bank - n.r.) au fost intampinate cu suspiciune, retinere si dezinteres, intrucat aceste tari sunt prea mandre de performantele lor economice si prea sigure ca aceasta criza financiara nu le va afecta economiile, informeaza NewsIn.
In urma nereusitei ministrului au aparut temeri ca in momentul in care tara va interveni pentru salvarea bancilor din Est bugetul intern va fi suprasolicitat si Austria va ajunge la faliment. Una dintre cele mai problematice zone pentru bancile austriece este considerata chiar Romania din cauza deficitului mare de cont curent si din cauza gradului crescut de indatorare a populatiei, mai ales la creditele in euro.
Publicatia Profil se intreaba retoric daca "Este Austria amenintata de faliment?" si arata ca statele din Europa de Est, printre care si Romania, trag tara in jos, intrucat bancile austriece nu pot sustine singure pierderile filialelor de acolo, iar statul ...
Presa internationala urmareste evolutiile politice de la Bucuresti si scrie despre Lucian Croitoru, premierul desemnat, ca este un bun specialist economic, dar ii acorda putine sanse de a trece de Parlament, intrucat este prins intre conflictul dintre presedinte si opozitia parlamentara.
Presedintele Traian Basescu l-a insarcinat joi pe economistul independent Lucian Croitoru sa formeze un nou guvern, inaintea unor termene-limita cruciale pentru deblocarea urmatoarelor transe din imprumutul acordat de FMI, explica agentia France-Presse, care titreaza: "Un economist numit prim-ministru pentru a continua reformele".
Basescu si-a aparat alegerea subliniind ca Lucian Croitoru este o personalitate independenta, asa cum vor partidele de opozitie, si cunoscuta pentru "competentele in materie de economie", la nivel national si international. El a amintit ca Bucurestiul se afla in fata unor termene importante pentru a obtine doua noi transe ale creditului de 20 de miliarde de dolari acordat de FMI si de Uniunea Europeana.
AFP consemneaza si reactia FMI, care, intr-un comunicat difuzat la Bucuresti, da asigurari ca "nu anticipeaza o intrerupere a acordului si nici o schimbare politica" in urma caderii guvernului. "O misiune vizand lansarea discutiilor cu autoritatile pe tema unei a doua revizuiri a acordului este asteptata in Romania de indata ce va fi format un nou guvern", a adaugat FMI.
Potrivit analistilor, noteaza France-Presse, criza politica va fi transata de ...
Presa internationala scrie despre Romania drept "o tara saraca din Balcani", unde tulburarile politice au picat in cel mai prost moment, economia tarii find afectata puternic de criza, astfel incat reforme esentiale ar putea fi paralizate ca urmare a destramarii "unei casatorii din interes".
"Instabilitatea politica risca sa agraveze criza economica din Romania", titreaza, vineri, agentia France-Presse, intr-un material in care prezinta parerile unor analisti. Destramarea coalitiei de la putere risca sa agraveze criza economica ce afecteaza Romania si sa submineze credibilitatea acestei tari in ochii investitorilor straini, avertizeaza analistii citati de AFP.
Analistii amintesc faptul ca Romania se confrunta cu o recesiune severa si cu o scadere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 8,5% in 2009, potrivit estimarilor.
"Romania are nevoie disperata de fonduri pentru a-si finanta deficitul public si nu este clar in acest moment cum va acoperi aceasta gaura", a declarat, pentru AFP, analistul financiar Bogdan Baltazar, fost consilier la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si fost presedinte al bancii BRD.
Bucurestiul va lansa in curand si o emisiune de obligatiuni in valuta, pentru circa 500 de milioane de euro, dar tulburarile politice ar putea "creste costul lor, facandu-le inaccesibile", a subliniat el.
Opinia sa este impartasita si de reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, potrivit caruia "nu este recomandabila lansarea unei ...
Categorie: International 806 vizite [ Ziare.com ]
Omul de afaceri Dinu Patriciu a acordat un interviu reporterilor de la Adevarul, cotidian in care el investeste, dezvaluind o viziune originala asupra economiei Romaniei si a impartasit viziunea sa asupra modului in care putem iesi din criza.
"Orice fel de investitie, cheltuiala, plan de afacere se calculeaza in euro. Companiile isi consolideaza contractele in euro de mult. Asta e un obicei foarte vechi. La inceputul anilor '90 a fost dolarul, apoi euro. Aici e o discutie: euro sau dolarul? Care moneda e mai buna?", a declarat el pentru Adevarul.
Leul este o moneda falsa
"Pentru ca Romania are mare parte din cheltuielile externe legate de dolar si am profitat in timp de pe urma devalorizarii lui in raport cu euro. Dar se poate intampla si invers. Daca ne legam de euro, avem avantajul ca cea mai mare parte a exporturilor romanesti sunt in euro, circa 70%, dar avem acelasi risc ca orice alta tara europeana legat de importul de materii prime si materii prime energetice", a mai spus el.
"In acelasi timp exista un risc major ca Europa sa iasa mult mai greu din criza SUA. Va intarzia multa vreme relansarea cresterii economice continentale. Europa poarta in spate o povara sociala extrem de mare", a spus omul de afaceri.
"Totusi, eu cred ca ar trebui sa fixam cursul fata de euro imediat, prin hotarare unilaterala, pe baza sistemului consiliului monetar. Nu am face decat sa recunoastem o realitate. Leul este o moneda falsa, fara legatura cu economia reala", a declarat ..
Doar sase noi poduri construite si aproximativ acelasi numar de kilometri de drumuri nationale pe cat erau in 1989: acestea sunt "realizarile" Romaniei in materie de infrastructura in ultimii 20 de ani.
Podurile ar reduce semnificativ costurile de traversare a marilor rauri din tara, insa constructia acestora a fost total neglijata. Astfel, incepand cu 1990, au fost construite doar sase astfel de poduri, cel mai avansat fiind Calafat - Vidin, de 1.970 de metri, realizat in colaborare cu Guvernul bulgar, de catre compania FCC Construction.
Autoritatile nu au considerat, insa, prioritare, podurile de la Galati, Braila, Tulcea sau Calarasi, aceastea fiind, deocamdata, doar proiecte.
Aceeasi situatie dezastruoasa o regasim si in cazul drumurilor nationale. Daca in perioada 1967 - 1989 lungimea acestora a crescut de la 4.000 de kilometri la 15.000 de kilometri, din 1990 nu s-a observat nici o schimbare.
"Intre 1967 si 1989 s-a trecut de la 4.000 de kilometri drumuri nationale la 15.000 de drumuri nationale prin modernizarea mai multor drumuri judetene. In aceasta perioada s-au impus si normele pentru poduri", a spus Alexandru Dobre, fostul director general al Geiger Romania si expert in infrastructura din cadrul ARACO, pentru Ziarul Financiar.
Din cauza lipsei de investitii in acest domeniu, au avut loc mai multe incidente, cum ar fi prabusirea podului feroviar de la Gradistea, de pe ruta Bucuresti - Giurgiu, in 2005. Acesta nu a mai fost refacut, ...