
In momentul cand anunta o noua filosofie fiscala pentru Romania, Sebastian Vladescu porneste de la premisa ca pana acum am avut una.
Dar ca in lumina noilor realitati economice, vezi criza, si psihologice, vezi lipsa de certitudini, care afecteaza direct planurile mediului de afaceri, se impun masuri de natura sa consolideze baza de impozitare, de pilda, ca sa nu mai ajungem repetenti, ca domnul Goe. Suna aiuristic? Deloc! Daca ne-a prins criza cu chilotii in vine, macar sa o evitam pe urmatoarea.
Numai ca privind spre lipsa unor decizii menite sa stimuleze intreprinzatorii, si la solutiile anuntate pentru gasirea unor resurse bugetare, nu stiu daca e cineva convins ca Romania are vreo sansa sa gandeasca o viziune. Fara pretentia ca patrundem in miezul fenomenului ca niste academicieni Nobel, sa lucram cu materialul pus pe piata la intelegerea oricui.
De pilda, eliminarea posibilitatii ca microintreprinderile sa plateasca un impozit de 3 procente pe venit, pentru a achita 16 la suta impozit pe profit. La prima vedere, bani mai multi la buget. Doar ca nesiguri, avand in vedere ca se mizeaza pe profitul a circa 250.000-300.000 de firme din care nu se stie cate au certitudinea ca vor mai fi pe piata in urmatoarele sase luni.
Semnalele din piata spun ca patronii se pregatesc sa purceada la toate deducerile la care au dreptul, asa ca statul s-ar putea trezi ca dintr-un venit sigur, provenit din cota de 3 la suta, a ramas cu mai putin. Unde-i strategia? Pe ce se ...
Stai si te crucesti. Parlamentarii din comisia de munca si protectie sociala au votat miercuri pentru cresterea punctului de pensie la 826,2 lei, de la 732,8 lei, adancind deficitul bugetului de pensii la 2,5 miliarde euro.
Simultan, parlamentarii au hotarat, de asemenea, reducerea contributiilor pentru asigurari sociale platite de angajati si angajatori cu 9,5%, de la 31,3%, la 21,8%.
Intentiile sunt onorabile, o viata mai buna pentru pensionari si conditii favorabile pentru mediul de afaceri. Numai ca prima intrebare care iti vine in minte, de unde se vor aduna cei 3,5 miliarde euro, consecinta acestor masuri, daca vor deveni efective in bugetul final?
Dl Geoana a gasit solutia: sa fie atacata frontal economia subterana, acolo sunt banii necesari. O sursa pe cat de incerta, pe atat de greu de obtinut, daca n-a reusit niciun guvern de dupa 90. E ca si cum ai cauta apa in desert.
Niciun ministru de finante, Tanasescu, Vladescu, Vosganian, Pogea si cine a mai fost, n-a reusit mai nimic in sensul asta. S-a incercat cu "forfetaru", toata lumea a inceput sa tipe. Pe urma, multi au argumentat in felul urmator: dar statul ii cheltuie mai bine decat noi, cetatenii, care lucram in economia neagra sau gri?
Mai exista si explicatia ca economia asta subterana este locuita, in primul rand, de clientele politice transpartinice, elitele "de prada" ale natiunii noastre. Probabil aici este explicatia ca nimeni nu se atinge de aceasta zona tenebroasa.
Doar daca ar veni ...
Ceea ce trebuia sa se intample demult, pana la urma tot se intampla pentru ca economia nu poate fi pacalita. Atat doar ca intazierea unor masuri vitale si inevitabile face ca pretul lor sa fie, in final, mult mai mare, iar efectele benefice atenuate.
Cu cutitul acordului cu FMI la os, guvernul se vede nevoit sa faca ceea ce trebuia sa faca de la inceput: sa taie cheltuielile bugetare. Dupa plecarea delegatiei FMI, Gheorghe Pogea a anuntat primele masuri serioase: 10 zile de concediu neplatit pentru toti bugetarii si primele concedieri.
Masurile sunt cu mult mai serioase decat tot ce am auzit pana acum, dar nu radicale, probabil insuficiente si in mare masura nedrepte.
Este incorect ca bugetari care muncesc de le sar capacele pentru ca sunt si asa prea putini, de exemplu politisti si medici, sa stea neplatiti 10 zile, in rand cu bugetari inutili care muta doua hartii printr-un minister, doar pentru ca guvernul nu are curaj ca in an electoral sa ridice aceasta presiune de pe buget.
Apoi, mi-e greu sa inteleg cum va aplica guvernul aceasta masura in domenii vitale cu personal deficitar? Asistentele medicale si-asa sunt putine, cine le va tine locul in perioada de concediu neplatit? Cand educatoarele vor fi in concediu neplatit, trimitem copiii acasa? Reducerea orelor de program presupune exact aceleasi neajunsuri in domeniile supraaglomerate.
Egalitarismul acesta de asistenta sociala acolo unde ar trebui sa functioneze criteriile de eficienta este demobilizator ..
Banii de la FMI nu ajung la Bechtel si nici nu vor fi cheltuiti pe plata pensiilor, asa cum s-a vehiculat, ci ajung in rezervere de stat ale BNR pentru a consolida economia tarii, a declarat, joi, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea.
"Cresterea economica din ultimii 3-4 ani s-a bazat pe investitii straine directe, iar noi urmarim ca investitorii sa ramana aici. Cu acesti bani oferim stabilitate investitorilor si relansam incet economia tarii", a adaugat Pogea, la TVR.
Investitiile straine directe in primele doua luni ale anului au fost de 1,374 miliarde de euro, ceea ce, in opnia ministrului, reprezinta un semnal bun pentru stabilitate si deschiderea canalelor de creditare.
"Este un mare avantaj ca o tara sa poata sa obtina finantare in conditii mai avantajoase decat o finantare pe piata interna. Romania nu avut in aceste 4 luni intarzieri la plata pensiilor sau salariilor si nu va avea nici de acum incolo", a asigurat ministrul Finantelor Publice.
Gheorhe Pogea a anuntat si ca, in perioada urmatoare, va fi dezbatut un nou Cod Fiscal.
"Au fost unele interferente pentru a obtine imprumutul, dar se va tine cont de aceasta intentie de dezbatere a unui nou Cod Fiscal", a spus Pogea.
In ceea ce priveste impozitul forfetar, ministrul Finantelor Publice este de parere ca largirea bazei de impozitare este un obiectiv pentru a face fata pe viitor competitivitatii.
"Nu prea stiu ca tari care au realizat progrese sa fi facut aceste modificari pe masuri populare. ...
Analistii Raiffeisen Bank considera ca urmatoarele transe de la Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) ar putea ajunge in Romania cel mai devreme in a doua jumatate din februarie sau in martie, potrivit unui raport publicat marti de banca.
"Incertitudinea politica de durata a crescut sansele unei intarzieri in primirea transelor de la FMI si CE. Pe masura ce timpul trece, devine tot mai evident ca urmatorii bani de la FMI si CE ar urma sa vina, cel mai devreme, in a doua jumatate a lunii februarie sau in martie", au precizat analistii Raiffeisen, care se asteapta ca nevoile de finantare ale guvernului sa ramana ridicate la inceputul lui 2010.
In schimb, premierul in exercitiu Emil Boc declara luni ca sunt sanse mari ca Romania sa primeasca cea de-a treia transa de la FMI in luna ianuarie, sau chiar transele trei si patru, dupa ce o echipa in format restrans a FMI a sosit luni in Romania pentru a discuta cu reprezentantii Ministerului Finantelor pe tema bugetului de stat pe 2010 si pentru a pregati o misiune completa de evaluare a Fondului, care ar putea sosi la Bucuresti in ianuarie, dupa formarea Guvernului.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat duminica pentru NewsIn ca executivul incearca sa convinga FMI, in cadrul vizitei care va avea loc la Bucuresti, sa acorde Romaniei cea de-a treia transa in luna ianuarie "pe baza indeplinirii criteriilor convenite in acord".
Ultima misiune a FMI in Romania, de la inceputul lunii noiembrie, ..
Deficitul bugetar a urcat la 6% din produsul intern brut, in primele 11 luni din acest an, fata de 5,1%, cat era in luna octombrie, potrivit ministrului interimar de Finante, Gheorghe Pogea.
In noiembrie, veniturile bugetare au ajuns la 12,1 miliarde de lei, cu 125 de miliarde de lei mai mult fata de luna precedenta, relateaza Mediafax.
Pentru acest an, FMI a cerut autoritatilor romane sa nu depaseasca tinta de deficit de 7,3% din PIB, fiind mai indulgenti fata de contractul initial, unde se prevedea un nivel de 4,6 procente din PIB. Insa, potrivit ultimelor prognoze, deficitul va ajunge la 7,8 - 8% din PIB.
"Mai avem 1,3 puncte procentuale pentru luna decembrie pana la cifra stabilita cu FMI de 7,3% din PIB. Au fost probleme de depasire a cheltuielilor de personal la nivelul autoritatilor locale si entitatilor autofinantate. Suntem preocupati ca si autoritatile locale sa ia masuri pentru incadrarea in parametrii stabiliti cu institutiile financiare internationale", a declarat Pogea.
Produsul intern brut (PIB) al Romaniei se va contracta cu aproximativ 7% in acest an, mai putin decat era estimat, datorita cresterii cererii externe, iar in 2010 economia va avea un avans mai mare decat era prevazut, a spus joi seful misiunii (FMI), Jeffrey Franks, la finalul vizitei din Romania.
"Rezultatele macroeconomice ale Romaniei par mai bune decat la inceputul lui noiembrie, datorita unei cereri externe mai puternice. Ne asteptam acum ca in 2009 contractia economica sa fie de circa 7%, iar rezultatul din 2010 va fi unul pozitiv, respectiv o crestere de circa 1,3%", a spus Franks, intr-un comunicat al institutiei.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, declara miercuri seara, pentru NewsIn, ca guvernul si FMI au imbunatatit progoza de crestere a PIBde la 0,5% la 1,3%, iar noua estimare a PIB in 2010 este de 538,9 miliarde lei.
Seful FMI evidentiaza ca datele preliminare privind bugetul sugereaza ca tinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB ar putea fi atinsa, in conditiile in care cheltuielile raman sub control in saptamaniile ce urmeaza pana la finalul anului.
"Aceasta performanta este in mod deosebit incurajatoare, in conditiile unui mediu politic si economic dificil. Pietele au ramas stabile, in pofida incertitudinilor politice recente, si nu ne asteptam la dificultati mari in finantarea deficitului bugetar in urmatoarele luni", a mai spus Franks.
Oficialul FMI a precizat ca Fondul si Comisia Europeana au agreat cu guvernul, la nivel tehnic, continutul ..
Decizia autoritatilor romane este de a se incadra in tinta de deficit bugetar agreata cu FMI, de 7,3% din PIB pentru finalul acestui an, iar guvernul nu va propune FMI amanarea termenelor limita pentru legea salarizarii unitare si cea a responsabilitatii fiscale, a spus miercuri ministrul de Finante.
"Categoric, situatia aceasta (amanarea deciziei privind constitutionalitatea concediului de zece zile fara plata n.r.) pune presiune pe cheltuielile cu personalul. Pe parcursul urmatoarelor zile, vom analiza punct cu punct, pentru a vedea unde gasim resurse pentru a compensa", a afirmat Gheorghe Pogea, dupa intalnirea cu reprezentantii FMI, CE si Bancii Mondiale de la Ministerul Finantelor.
"Decizia noastra este sa ne incadram in tinta de deficit bugetar", a adaugat ministrul.
Guvernul a luat in calcul, la a doua rectificare bugetara din acest an, scaderea cheltuielilor de personal cu peste 1,6 miliarde lei in urma aplicarii masurii de trimitere a bugetarilor in zece zile de concediu fara plata pana la finalul acestui an.
Masura este, insa, blocata de o sesizare la Curtea Constitutionala, care a anuntat miercuri ca amana decizia pana in 9 decembrie.
Totusi, Pogea a afirmat, mai devreme, ca nu mai este timp pentru aplicarea masurii, chiar daca decizia Curtii Constitutionale ar fi favorabila.
Totodata, ministrul a explicat, miercuri seara, ca nu intentioneaza sa solicite o decalare a termenelor stabilite pentru obiectivele de reforma structurala, respectiv legea ...
Ministrul interimar al Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat ca va cere miercuri ministerelor, in sedinta de Guvern, sa se incadreze in anumite limite de cheltuieli pana la sfarsitul anului, pentru ca Romania sa se incadreze in tinta de deficit bugetar convenita cu FMI, de 7,3% din PIB.
"Vom impune limite de cheltuieli pentru principalii ordonatori de credite si vom taia din cheltuielile care nu afecteaza mersul normal al economiei. Ne vom incadra in deficitul bugetar de 7,3% din PIB, am facut economii la cheltuielile cu dobanzile, pe care le voi anunta astazi in sedinta de Guvern", a spus Pogea.
"Nu este vorba despre reducerea cheltuielilor de investitii", a precizat ministrul interimar al Finantelor, fiind intrebat daca vor fi reduse cheltuielile de capital pentru a face reduceri de 1,6 miliarde lei.
Pe de alta parte, Pogea a precizat ca bugetul de stat pe anul 2010 nu poate fi prezentat in Parlament de actualul guvern interimar, intrucat "bugetul poate fi propus de un guvern care isi poate pune in aplicare politicile".
La audierile in Comisiile reunite de buget-finante din Parlament, Pogea afirma ca guvernul nu mai are timp pentru a aplica masura celor zece zile fara plata in sistemul bugetar, ca urmare a amanarii deciziei Curtii Constitutionale pentru 9 decembrie, ceea ce va duce la cresterea cheltuielilor bugetare cu 1,6 miliarde de lei.
Pentru acest an, guvernul s-a angajat, prin acordul cu FMI si Comisia Europeana, la un deficit public de maximum ...
Cheltuielile cu personalul bugetar aferente celor zece zile de concediu fara plata, de 1,6 miliarde lei, nu mai pot fi scutite, pentru ca nu mai este timp pentru aplicarea acestei masuri, a declarat miercuri ministrul interimar de Finante, Gheorghe Pogea.
"Cele 1,6 miliarde (lei), cheltuieli cu personalul aferente celor zece zile (de concediu fara plata pentru bugetari n.r.), probabil ca vor constitui cheltuieli suplimentare care vor afecta bugetul general consolidat. Avand in vedere ca nu am primit un raspuns nici pana la aceasta ora, nu mai este timp pentru a le acorda", a afirmat Pogea, la audierile in Comisiile reunite de buget-finante din Parlament.
Totoodata, el a mentionat ca spera ca deficitul bugetar sa aiba o evolutie favorabila si in luna octombrie, dupa ce la finalul lui septembrie a atins 5,14% din produsul intern brut (PIB), sub tinta de 5,4% din PIB convenita cu FMI.
Ministrul a reamintit parlamentarilor ca Romania trebuie sa continue sa-si reduca deficitul bugetar la mai putin de 3% din PIB pana in 2012, pentru a se incadra in criteriile impuse de Uniunea Europeana. Guvernul si FMI au agreat pentru finalul acestui an o tinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB.
Apel la parlamentari pentru a aproba bugetul pe 2010 mai repede
Pogea a facut miercuri si un apel la parlamentari pentru a aproba bugetul pe 2010 pana la finalul acestui an, cu un deficit bugetar de 5,9% din produsul intern brut (PIB).
"Este o chestiune foarte importanta finalizarea ...
Sectorul privat a avut cel mai mult de suferit in urma crizei, iar sindicatele bugetarilor trebuie sa tina cont de asta la negocierile privind salariile, a declarat luni ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea.
Pogea a anuntat, luni, ca a facut un apel catre sindicalisti, rugandu-i sa inteleaga ca tara a fost afectata de criza economica, iar sectorul privat, care asigura 70% din veniturile la bugetul statului, a avut cel mai mult de suferit in urma crizei.
"Ca sa avem un nivel de salarziare mai mare, el trebuie sa fie corelat cu ceea ce se intampla in sectorul privat. Orice masura pe care o luam va trebui sa tina cont ce se intampla in economia si in sectorul privat, nu putem fi decuplati de acest sector", a declarat Pogea, adaugand ca spera ca unele dintre solicitarile sindicalistilor sa fie rezolvate si la nivel de ministere.
Cheltuielile de functionare a statului sunt nepermis de mari, a adaugat Pogea, in conditiile in care acordul cu FMI prevede reducerea acestor cheltuieli. Aproape o treime din banii obtinuti de stat din taxe si impozite merge la plata bugetarilor, sustine Pogea, iar acordul cu Fondul prevede reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor de la 9,4% la 7%.
Trebuie sa mentinem acordul stand-by cu FMI
Acordul cu FMI reprezinta un avantaj in ceea ce priveste economia, sustine Pogea, iar mentinerea lui este importanta pentru Romania, a declarat Pogea.
"Este important ca Romania sa-si mentina acordul de stand-by, tocmai acest pachet de ...
Stabilitatea leului, reluarea creditarii si plata salariilor si a pensiilor depind de vizita Fondului Monetar International in Bucuresti, delagatia institutiei urmand sa stabileasca daca Romania merita sa primeasca cea de-a treia transa a imprumutului, de 1,5 miliarde de euro.
Din acesti bani, 750 de milioane de euro ar urma sa ia drumul Bancii Nationale a Romaniei, urmand a fi utilizati pentru sustinerea leului la un nivel sanatos pentru economia tarii, dar si pentru a reporni creditarea, una dintre marile problemele ale mediului de afaceri, in acest moment.
Cealalta jumatate din suma de la FMI, ar trebui folosita de Ministerul de Finante pentru a acoperi deficitul bugetar, inclusiv plata salariilor bugetarilor si a pensiilor.
In timpul vizitei din Bucuresti, intre 28 octombrie - 9 noiembrie, oficialii FMI vor fi insotiti si de cei ai Uniunii Europene si Bancii Mondiale. De altfel, in urma vizitiei, urmeaza a se determina si daca Romania va primi si imprumutul de 1 miliard de euro, din partea Comisiei Europene.
"Misiunea FMI va evalua evolutia economica recenta a tarii si va discuta cu autoritatile economice despre obiectivele pentru anul viitor, dar si despre masurile si reformele structurale de care este nevoie pentru a atinge aceste obiective", declara Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, inainte de vizita.
FMI vrea sa vada bugetul pe 2010
Desi institutia financiara internationala a fost de acord sa evalueze performantele Romaniei pe baza ...
Ordonanta de urgenta prin care Executivul a aprobat scrisoarea suplimentara de intentie la acordul stand-by incheiat cu Fondul Monetar International (FMI) a fost publicata, miercuri, in Monitorul Oficial.
Oficial, odata cu publicarea documentului in Monitorul Oficial, FMI poate sa acorde Romaniei a doua transa din imprumut, potrivit unui comunicat de presa al Guvernului, remis, miercuri, Ziare.com.
Boardul FMI a aprobat, marti, scrisoarea suplimentara la acord si cea de-a doua transa a imprumutului, jumatate din suma urmand sa fie folosita pentru acoperirea deficitului bugetar.
A doua transa, in valoare de 1,718 miliarde Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a 1,85 miliarde de euro, din imprumutul de la FMI, este imediat la dispozitia Romaniei. Potrivit memorandumului tehnic de intelegere la acordul cu FMI, a treia transa, de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro), ar urma sa fie acordata in luna decembrie.
Romania are un acord de imprumut stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Prima transa de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat in luna mai la rezerva BNR.
A doua misiune a Fondului Monetar International va veni in Romania pentru o noua evaluare a acordului stand-by la sfarsitul lunii octombrie sau inceputul lunii noiembrie.
Dupa prima evaluare, autoritatile romane si expertii FMI au ...
Consiliul Director al Fondului Monetar International decide, luni, daca Romania merita sa primeasca a doua transa din imprumutul extern.
In timpul sedintei, FMI trebuie sa hotarasca si daca acesti bani ar putea fi utilizati pentru plata pensiilor si salariilor, in conditiile in care politicienii romani s-au batut in declaratii pe aceasta tema, in ultima saptamana.
Dupa ce presedintele Mircea Geoana a declarat ca Guvernul nu isi va permite sa plateasca salariile si pensiile fara banii de la FMI, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a ripostat, spunand ca urmatoarele doua transe, de pe 23 septembrie si 15 decembrie, vor fi utilizati pentru a micsora cheltuielile cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile au crescut, in primele sapte luni ale anului, cu peste 50 de procente, la valoarea de 3,46 de miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor. De altfel, nivelul dobanzilor ar urma sa creasca, pana la sfarsitul anului, de la 2,8 de miliarde de lei, in 2008, la 7,4 miliarde de lei.
De asemenea, Guvernul are probleme si cu datoriile publice, ajunse la nivelul de 33% fata de sfarsitul lui 2008, adica 34 de miliarde de euro. Insa, situatia este mai putin tragica in acest caz, Romania avand voie sa ajunga la datorii de 60% din produsul intern brut, acesta fiind plafonul impus de Tratatul European.
"Toti cei care spun ca nu putem plati salariile si pensiile sunt mincinosi", a adaugat Pogea, sustinand ca orice imprumut extern trebuie folosit pentru ...
Autoritatile romane s-au angajat in fata Fondului Monetar International, in noua scrisoare de intentie ce o modifica si o inlocuieste pe cea din primavara, sa aprobe prin lege noul sistem al pensiilor pana la finalul acestui an, arata documentul publicat miercuri noapte de FMI.
"Ne mentinem angajamentul de a aproba reforma pensiilor prin lege pana la sfarsitul lui decembrie 2009. Reforma va fi calibrata pentru a asigura economii pe termen lung", se arata in document.
Astfel, pe langa asigurarea unei indexari graduale cu rata inflatiei, mai degraba decat cu salariile, si ajustari suplimentare privind varsta de pensionare, reforma pensiilor ar urma sa elimine regimurile speciale inechitabile stabilite pentru anumite categorii de muncitori.
Noul sistem al pensiilor va revizui si conditiile referitoare la pensionarea anticipata, pentru a asigura un nivel corect al contributiilor la sistem. In plus, reforma va viza schimbari ale alocatiilor pentru persoanele cu dizabilitati, astfel incat riscul de fraudare sa fie diminuat.
Guvernul Boc II a decis sa-si asume raspunderea pe Legea pensiilor, sustinand ca sistemul public de pensii se va prabusi daca nu vor fi aplicate masurile prevazute in noul act normativ, care, potrivit premierului Emil Boc, va elimina privilegiatii din sistem prin reglementarea pensiilor speciale, va rezolva problema deficitului bugetar si va stabili mecanisme de prevenire a pensionarii anticipate si a pensionarii pe caz de boala.
In plus, ...