In plina criza economica, reclamele din print au primit investitii de la banci, companiile auto si telecom.
Volumul de publicitate atras de principalele cotidiene a fost de aproximativ 36,9 milioane de euro in primele noua luni ale acestui an. Agentiile de publicitate si clientii au continuat anul acesta sa investeasca in presa.
Chiar daca au avut volume mai mici, acestia au inteles avantajele reclamei in print, se afirma intr-un articol din Adevarul.
In primele noua luni ale acestui an, cele mai importante publicatii cotidiene au avut 23.108 insertii publicitare, cu tot cu suplimente, ce reprezinta echivalentul a 36,9 milioane de euro, calculat la rate card (fara discounturi), potrivit AlfaCont.
Cel mai mare investitor in publicitatea in ziare in primele noua luni ale acestui an a fost operatorul Vodafone, care a publicat in presa 520 de insertii, urmat fiind de Orange cu 425 de insertii.
Mediawatch.
Ion Cristoiu, ziaristul caruia i se atribuie momentul zero al aparitiei presei de senzatie, identificat in episodul "gainii care a nascut pui vii", se delimiteaza de jurnalistii care pretind ca presa sa educe, spunand ca cetateanul real este singura instanta de legitimare a demersului jurnalistic.
"Se invoca in ultimul timp un asa zis rol al presei in educarea cetatenilor in spirit civic, democratic, european. A vorbi de un rol educativ al presei inseamna din start a vorbi de limitarea libertatii de expresie. Daca presa trebuie sa educe, ea trebuie sa-si asume un model de cetatean. Cine stabileste modelul de cetatean? O forta din afara presei!
Presa e legitimata doar de catre cititori si telespectatori. Eu consider ca un ziar trebuie sa concureze un serviciu secret de informatii si ca, de altfel, intre jurnalisti si spioni este o legatura stransa", a declarat Ion Cristoiu intr-un interviu pentru NewsIn.
Ion Cristoiu crede ca Presa relateaza informatiile tendentios, ca nu ar trebui sa decida demiterea unui om ci doar sa informeze despre faptele acestuia.
"Uitati-va ce se petrece acum, pe burtierele de stiri ale televiziunilor nu apar titlurile stirilor, ci atitudini ale celui care a redactat materialul. Nu ar trebui sa se spuna "X este turnator", ci "X a fost judecat si considerat turnator", nu jurnalistul decide cine este turnator, ci institutia indrituita sa emita astfel de judecati de valoare o poate face.
Tot ea trebuie sa poarte si responsabilitatea ...
Jurnalistul Ion Cristoiu, unul dintre cei mai experimentati oameni de media din Romania, este increzator ca aceasta criza va scapa presa de "slugi" si patronii vor angaja si "talente".
"Am facut presa intr-o perioada in care noi il imbogateam pe patron. Acum este o perioada cand ei ne dau noua bani. Nu e normal, dar sunt corect. Cand eu am imbogatit patronii, puteam sa fiu si independent. Sunt alte vremuri", a declarat Ion Cristoiu intr-un interviu acordat cotidianului Adevarul.
Realizatorul de la Zig Zag crede ca presei in va prinde bine criza, pentru ca nu se va mai face media de dragul promovarii altor interese.
"Erau televiziuni si ziare tinute de patroni peste eficienta economica, pentru a-si rezolva probleme din afara presei. A-ti vinde carnatii cu ajutorul presei este o afacere mizera. Unii au investit gandindu-se ca prin presa isi rezolva anumite afaceri", spune Cristoiu.
Acesta nu crede ca e normal ca in Romania sa existe trei televiziuni de stiri si ca de 10 ani "nu a mai cazut niciun ziar".
"Aceasta criza va intari presa, pentru ca unii ar putea avea nevoie si de talente, nu doar de slugi", conchide jurnalistul.
Publisherii de presa scrisa au propus Comisiei Europene sa valideze noi masuri referitoare la protectia dreptului de autor.
Argumentele lor sunt cuprinse intr-o petitie intitulata "Declaratia de la Hamburg", informeaza Out-law.com.
Grupurile EPC European Publishers' Council si WAN World Association of Newspapers s-au reunit, in luna iunie, pentru a semna petitia de la Hamburg, pe care au inaintat-o comisarului european pentru societate informationala si mass-media, Viviane Reding.
Potrivit acesteia, industria de publishing este in pericol din cauza distributiei fara control in mediul digital a produselor ei si sunt propuse cateva solutii pe care Comisia Europeana le-ar putea reglementa.
La inceputul acestui an, agentia de stiri Associated Press a anuntat ca va actiona in instanta orice companie care va republica unul dintre produsele sale editoriale fara a cere permisiunea si fara a ceda agentiei o parte din venituri.
Gavin O'Reilly, presedinte WAN, spune ca pierderile suferite de publisheri vor dezavantaja in primul rand consumatorii, in conditiile in care motoarele de cautare si alti agregatori fac profituri uriase prin nerespectarea dreptului de proprietate intelectuala.
Presedintele Societatii Romane de Radiodifuziune Maria Toghina a asigurat ca agentiile de presa sunt ferite de efectele negative ale crizei economice.
"Agentiile de presa nu sunt in pericol. Reprezinta in continuare o afacere sustinuta", a declarat Maria Toghina, in cadrul unei dezbateri care a deschis editia din 2009 a Zilei Agentiilor de Presa, informeaza Mediafax.
"Stirea de agentie este esentiala pentru orice jurnalist. Este un mod prin care iti consolidezi si iti verifici ceea ce stii. Jurnalistul de agentie nu-si propune sa practice un jurnalism in direct, ci unul care sa aduca valoare informatiei", a expicat Toghina.
Marti a avut loc ce-a de-a patra editie a Zilei Agentiilor de Presa, eveniment cu ocazia caruia a fost organizata dezbaterea "Agentiile de Presa si criza economica".
Cu acelasi prilej, la Centrul National de Arta Tinerimea Romana, sunt decernate premii pentru Presa de agentie si se lanseaza cartea Ziua agentiilor de Presa 2008.
Criza financiara a lansat o noua provocare presei scrise, ce se lupta sa supravietuiasca in fata presei de pe Internet, au declarat editorii mai multor ziare, in cadrul unei intruniri ce a avut loc la Helsinki.
Nu mai putin de 40 de ziare au dat faliment in ultimii doi ani, in Statele Unite, a declarat editorul sef al departamentului de stiri de la The Times, Jill Abramson, citat de AFP.
La randul sau, directorul executiv al diviziei de ziare a Sanoma, Mikael Pentikainen, a declarat ca aceasta criza financiara "a lovit presa scrisa ca o furtuna".
In acelasi timp, considera el, pentru ziarele online a reprezentat o oportunitate de a-si promova produsele.
El afirma, insa, ca este vital ca patronii ziarelor sa isi pastreze angajatii si sa ofere produse cat mai bune, "pentru ca inca exista apetitul pentru informatii de calitate".
I.O.
Prima Agentie de Presa Mondena din Romania s-a lansat luni, 25 mai, si va prezenta publicului amator de showbiz cele mai noi informatii din lumea mondena autohtona, dar si internationala, inaintea oricarei publicatii print existente.
Jurnalistii de la site-ul sandy-bell l-au tranformat intr-o agentie de Presa mondena, in urma succesului pe care l-au obtinut pana in prezent, anunta Agentia de Presa Mondena.
Noul site va oferi publicului interviuri exclusive cu cele mai in voga personaje din domeniul show-biz-ului, cronica celor mai recente evenimente mondene, analiza outfit-urilor vedetelor in cadrul sectiunii "Style Radar", concursuri cu premii importante cantitativ si calitativ.
Circa 60% dintre redactorii-sefi din presa locala au declarat ca publicatia la care lucreaza planuieste sa se extinda in mediul online in viitorul apropiat.
Mai mult, 34% dintre acestia precizeaza ca o posibila solutie de continuare a activitatii editoriale este migrarea catre online.
In urma studiului efectuat de agentia de relatii publice Rogalski-Grigoriu, s-a observat ca mediul online este considerat "un colac de salvare" pentru publicatiile locale, in contextul actualei crize economico-financiare, potrivit Bihoreanul.
97% dintre redactorii-sefi ai publicatiilor locale considera ca viitorul presei este amenintat de actualul context socio-economic. 40% cred ca presa locala este afectata intr-o masura mai mare de actuala criza economica decat publicatiile centrale.
De asemenea, 78% dintre participantii la studiu considera ca obstacolele intampinate pentru a obtine finantare sunt o amenintare la adresa independentei presei locale, in ciuda unui interes crescut al publicului fata de subiecte de importanta locala.
Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar trimis redactorilor-sefi ai principalelor 60 de publicatii din Timisoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea, Brasov, Constanta, Craiova, Iasi, Galati si Bacau.
Jurnalistii care lucreaza in presa online sunt mai putin pesimisti decat colegii lor din media traditionala, reiese dintr-un studiu publicat de Online News Association si Pew Project for Excellence in Journalism.
Ziaristii de media online sunt optimisti in ceea ce priveste profesia lor, din perspectiva oportunitatilor pe care le ofera mediul in care lucreaza, arata studiul, preluat de AFP-Media Watch..
Ei considera ca presa online le usureaza gasirea unor noi modele de afaceri viabile si le ofera avantajul utilizarii tehnologiilor de ultima ora.
Majoritatea jurnalistilor din presa online sunt insa ingrijorati de schimbarile care se petrec la nivelul valorilor fundamentale ale jurnalismului, cel mai afectat aspect fiind, in opinia lor, colectarea informatiilor.
Ei reclama, de asemenea, presiunile legate de viteza specifica acestui mediu, care contribuie la cresterea superficialitatii si a expunerii la erori.
Studiul preluat de AFP-Media Watch, primul de acest gen care a vizat jurnalistii de presa online, a fost efectuat, in luna februarie, de Princeton Survey Research, pe un esantion de 300 de subiecti, membri ONA (Online News Association) - cea mai mare asociatie americana de presa.
Jurnalistii chestionati lucreaza, in majoritate, pentru site-uri media traditionale si au aproximativ 11 ani de vechime in bransa.
In contextul crizei financiare, mai mult de doua treimi dintre jurnalistii din online continua sa considere ca publicitatea va fi, cel putin ...
Sun-Times Media Group Inc. este cea mai recenta victima a crizei economice internationale. Este al doilea grup de presa din zona Chicago care a cerut intrarea in faliment, sub incidenta articolului 11, in ultimele luni, pe fondul unui declin accentuat al veniturilor din publicitate.
Rival Tribune Co., alt grup, care publica, printre altele, cotidianul Chicago Tribune, Los Angeles Times si Baltimore Sun, a intrat in faliment in luna decembrie a anului trecut, aminteste CNN .
Sun-Times, care publica Chicago Sun-Times si alte 58 de publicatii in SUA, a depus cererea de faliment marti si crede ca are suficiente fonduri pentru a-si continua operatiunile de zi cu zi pana cand isi duce la capat o restructurare care va include vanzarea unor bunuri.
Articolul 11 din legea americana privind falimentul permite unei companii sa intre sub protectia justitiei, ceea ce ii acorda timp pentru restructurare si o pune la adapost de cererile creditorilor.
Prima jumatate a lunii ianuarie a adus, in presa scrisa din Romania, o scadere cu 18% a numarului de reclame, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Fata de 2007, publicitatea in presa a scazu cu 30%, potrivit firmei de monitorizare AlfaCont, informeaza NewsIn.
Predictiile specialistilor pentru 2009, potrivit carora presa scrisa va fi unul dintre cele mai cele mai afectate segmente media din Europa, sunt confirmate acum si de cifre.
Consumatorul de ziare si reviste poate observa, fara prea mare efort, pagini mai sarace in publicitate, care includ anunturi de angajare si servicii erotice prin telefon.
Astfel, in intervalul 1-15 ianuarie, au aparut 1.373 de reclame in 21 de ziare cu tiraj national, potrivit datelor comunicate de AlfaCont. In acelasi interval din 2008, numarul de machete publicitare aparute in presa centrala a fost de 1.670, iar in 2007 de 1.918.
Scaderea numarului de reclame din presa scrisa s-a manifestat, asadar, incepand din 2008. Mai mult, doar 60% dintre reclamele aparute in intervalul 1-15 iunie 2008 au fost platite, restul de 656 de aparitii fiind bazate pe contracte de tip barter.
Pe langa scaderea numarului total de reclame, mai mult de un sfert din cele 1.373 de anunturi publicitare sunt reprezentate de campanii de autopromovare pentru trusturile media din Romania.
Datele furnizate de AlfaCont arata ca aproximativ jumatate dintre reclamele aparute intre 1 si 15 ianuarie 2008 sunt rezultatul unor contracte de tip ...
Institutiile de presa finantate de la buget, Agerpres, Societatea romana de televiziune si radiodifuziunea, au prevazute anul acesta cheltuieli totale de peste 100 milioane de euro, potrivit proiectului de buget trimis sambata partenerilor sociali.
Cel mai mult va primi radiodifuziunea, 50,7 milioane de euro (202,6 milioane lei), urmata de televiziunea nationala, cu 46 de milioane de euro (183,9 milioane de lei). Agentia de presa Agerpres ar putea primi 4,9 milioane euro (19,5 milioane de lei)pentru acest an, informeaza NewsIn.
Atat Radiodifuziunea, cat si televiziunea nationala vor folosi, din sumele alocate, cate doua milioane de euro pentru investitii. Sumele alocate pentru Agerpres sunt mai mici decat cele cuprinse in proiectul de buget pe 2009 al fostului guvern. Astfel, Agerpres avea alocata suma de 20,4 milioane lei, fata de cele 19,5 milioane lei cuprinse in proiectul de buget al Guvernului Boc.
Sumele ce vor fi primite de radiodifuziunea nationala in 2009, de 202,6 milioane de lei, sunt mai mari decat cele propuse de fostul guvern, adica de 171,5 milioane lei. Diferenta insa nu este la fel de mare in ceea ce priveste bugetul alocat televiziunii nationale, care, potrivit fostului guvern, ar fi primit 180,8 milioane de lei, fata de 183,9 milioane de lei, cat prevede proiectul actualului guvern.
Proiectul de buget trimis de Finante patronatelor si sindicatelor, obtinut de NewsIn, prevede cheltuieli totale din bugetul consolidat de 205,52 miliarde lei (51,4 ...
Afaceristul Roman Abramovici, proprietar al clubului de fotbal Chelsea, a dat in judecata grupul de presa Times, pentru un articol in care se afirma ca rusul doreste sa vanda echipa.
Oficialii clubului au anuntat ca omul de afaceri a inceput procedurile juridice, in acest caz, informeaza RIA Novosti.
Un comunicat de presa, emis de Chelsea, atesta faptul ca magnatul rus nu doreste sa vanda clubul de fotbal.
"Domnul Abramovici s-a exprimat foarte clar si a confirmat ca nu doreste sa vanda clubul", se arata in comunicat.
Articolul din Times, citand surse din Golf, afirma ca afaceristul rus si-a trimis oamenii in Dubai si in Arabia Saudita pentru a testa piata investiorilor, care s-au arata interesati de achizitionarea clubului Chelsea.
Cotidienele americane Washington Post si Baltimore Sun au anuntat marti ca vor imparti, incepand din 1 ianuarie, unele articole si fotografii, pentru a face fata crizei economice care afecteaza si presa americana.
Intr-un comunicat comun, cele doua ziare, cu sediile la o distanta de 65 de kilometri, unul in capitala federala, celalalt din Baltimore, Maryland, anunta ca au incheiat un acord pentru acoperirea subiectelor locale si din sport, transmite AFP.
Vor fi publicate in ambele ziare si unele articole cu caracter national si international, dar nu si exclusivitatile.
Baltimore Sun apartine grupului Tribune Co. din Chicago, care s-a plasat in 8 decembrie sub protectia legii falimentului.
Washington Post, unul dintre cele mai prestigioase cotidiene americane, apartine grupului Washington Post Co., din care face parte si saptamanalul Newsweek, dar care isi obtine cea mai mare parte a cifrei de afaceri gratie Kaplan Inc, o companie de servicii educative.
Washington Post Co. a anuntat pe de alta parte marti ca renunta la achizitionarea postului de televiziune local WTVJ din Florida, parte a retelei NBC, "dar fiind mediul economic si intarzierea in obtinerea acordului autoritatilor de reglementare", potrivit unui comunicat comun cu NBC.
Cele doua ziare se confrunta, ca si restul presei scrise americane, cu o scadere a veniturilor din publicitate si concurenta presei gratuite de pe internet.
Los Angeles Times, care in 66 de ani de existenta a primit 38 de ...
Premiul Pulitzer, cea mai prestigioasa recompensa care se acorda in SUA pentru jurnalism, va lua in considerare de-acum inainte si publicatiile difuzate doar pe Internet, au anuntat organizatorii.
Pulitzer Prize Board, care atribuie in fiecare an acest premiu la 14 categorii, a indicat ca la viitoarea ceremonie de decernare a ravnitelor recunoasteri ale unor creatii publicistice, din aprilie 2009, vor fi avute in vedere, la toate categoriile, deopotriva 'ziarele tiparite si organizatiile de presa care nu publica decat pe Internet', citeaza France Presse.
Dupa cum a explicat Sig Gissler, unul din membrii conducerii fundatiei ce acorda premiul, este vorba de 'o evolutie logica a misiunii istorice a premiului Pulitzer', de a observa 'in permanenta schimbarile de pe scena media pentru a face modificarile necesare'.
El a reamintit in context ca acest premiu acordat in SUA pentru jurnalism, creat in anul 1904 de Joseph Pulitzer, a evoluat pe parcursul anilor, fotografia de presa nefiind recompensata, de exemplu, decat din 1943.
De acum inainte, potrivit organizatorilor, vor putea concura la premiul Pulitzer publicatiile tiparite sau electronice care apar zilnic sau saptamanal si care acorda prioritate unei prezentari 'originale a actualitatii imediate', in timp ce revistele de tip magazin, media audiovizuale si site-urile acestora nu vor putea avea pretentii la castigarea distinctiei.
Data limita de participare la competitia pentru premiile Pulitzer 2009 a fost ...