Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a declarat, marti, neconstitutionale anumite dispozitii din articolul referitor la retrocedarea terenurilor forestiere pe un alt amplasament.
Deciza CCR se refera si la mentinerea modului de folosinta actual din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Judecatorii CCR au luat in discutie, marti, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.24 alin.1 indice 2 si 4, alin 2 si 3 din Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr.169/1997.
Astfel, Curtea Constitutionala a declarat ca fiind neconstitutionale prevederile referitoare la terenurile din ariile naturale protejate, care ar trebui sa fie restituite fostilor proprietari sau mostenitori cu obligatia ca acestia sa le pastreze destinatia si sa le asigure administrarea prin structuri silvice autorizate.
Potrivit acelorasi prevederi, fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafete echivalente din fondul forestier de stat.
Conform respectivelor prevederi, "terenurile din ariile naturale protejate, constituite si declarate astfel potrivit legii, arboretele constituite ca unitati-sursa pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante-mama pentru productia de butasi, inscrise in catalogul national al materialelor de baza, se restituie fostilor ...
Curtea Constitutionala a decis, marti, ca este inadmisibila sesizarea parlamentarilor PD-L privind neconstitutionalitatea unor prevederi din Regulamentul Senatului, care se refera la perioada de timp pentru adoptarea initiativelor legislative.
Cu unanimitate de voturi, sesizarea a fost respinsa ca inadmisibila, in virtutea principiului autonomiei regulamentare a Camerelor Parlamentului, a anuntat CCR printr-un comunicat.
Mai multi parlamentari PD-L au depus, pe 19 mai, o sesizare catre Curtea Constitutionala privind neconstitutionalitatea unor prevederi din Regulamentul Senatului, sustinand ca in acest for sunt prelungite "nepermis" procesele de adoptare a initiativelor legislative.
Initiatorul sesizarii, deputatul PD-L Mihail Boldea, a precizat ca cele 45 de zile prevazute de Legea fundamentala pentru pronuntarea Senatului cu privire la actele normative primite si cele 60 de zile in cazul Codurilor, sunt interpretate "intr-o maniera proprie" de Regulamentul Senatului, care prelungeste si blocheaza procesul legislativ.
"Regulamentul Senatului interpreteaza termenele intr-o maniera proprie si transforma zilele constitutionale, care sunt calendaristice, in zile lucratoare. Astfel, cele 45 de zile calendaristice date termen de Constitutie pentru a se adopta o lege in Senat se prelungesc nepermis, blocand procesul legislativ care este si asa departe de a merge ca uns, cum ar trebui.
Potrivit prevederilor regulamentare ale Senatului, termenul de 45 de zile impus de ..
Avocatul Poporului nu va sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in legatura cu legea interceptarilor, deoarece considera nu este incalcata legea fundamentala a statului roman, cu toate ca recunoaste ca acest act normativ are unele omisiuni.
Avocatul Poporului a transmis, luni, Agerpres, un punct de vedere cu privire la Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii.
Pe 5 februarie, mai multe ONG-uri, printre care Asociatia Pro Democratia, Agentia de Monitorizare a Presei si Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania (APADOR-CH), au solicitat Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala in legatura cu limitarea drepturilor constitutionale ale cetatenilor, pe care ar putea sa o aduca Legea 298/2008.
Acestui apel i s-a alaturat Centrul de Resurse Juridice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Asistenta pentru Organizatii/Neguvernamentale si Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile.
Legea 298/2008 este constitutionala si transpune Directiva 2006/24/CE
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile Legii 298/2008 sunt in concordanta cu dispozitiile art. 26 din Constitutia Romaniei si ale art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, deoarece "luarea masurilor instituite fiind necesara intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, siguranta ...
Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca prevederile legii privind casele nationalizate, initiata de PC, sunt constitutionale.
Judecatorii Curtii au respins, asadar, sesizarea formulata de presedintele Traian Basescu privind legea caselor nationalizate. Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat ca legea este constitutionala, se arata pe site-ul CCR.
Deciziile CCR sunt definitive si general obligatorii si se comunica presedintelui Romaniei.
Presedintele Traian Basescu a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu modificarile Legii 10/2001, precizand ca ataca alte aspecte decat cele deja sesizate, potrivit unui comunicat de presa remis de Administratia Prezidentiala Ziare.com pe 23 decembrie Ziare.com.
Basescu acuza aspecte procedurale
Seful statului a sesizat, in primul rand, aspecte de ordin procedural. Potrivit Presedintiei, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost adoptata cu incalcarea principiului constitutional al bicameralismului deoarece Senatul, in calitate de prima camera sesizata, a respins propunerea legislativa, iar Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat propunerea legislativa, insa cu un continut diferit fata de continutul legii respinse in prima Camera.
"In raport de forma legii trimisa spre promulgare, varianta legii adoptata de Camera decizionala se indeparteaza in mod ...
Presedintele Traian Basescu sesizat, marti, Curtea Constitutionala in legatura cu modificarile Legii 10/2001 - noua lege a imobilelor nationalizate.
Presedintele a sesizat aspecte de ordin procedural: Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost adoptata, incalcandu-se principiului constitutional al bicameralismului.
Potrivit lui Traian Basescu, Senatul a respins propunerea legislativa, iar Camera Deputatilor a adoptat propunerea legislativa cu un continut diferit fata de continutul legii respinse in prima Camera.
"In raport de forma legii trimisa spre promulgare, varianta legii adoptata de Camera decizionala se indeparteaza in mod substantial atat de la textul propunerii legislative cat si de la obiectul avut in vedere de initiatori", se arata in comunicatul de presa remis, marti, Ziare.com de catre Administratia Prezidentiala.
Referitor la aspectele de fond, Legea, in forma trimisa spre promulgare, ar "contine prevederi ce nu corespund exigentelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice" si nu respecta principiul preeminentei dreptului si al separatiei puterilor in stat.
Presedintia a prezentat concluziile CEDO: "la 9 decembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Viasu vs Romania, a identificat o disfunctionalitate a legislatiei romane si o practica ...
Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate referitoare la prevederile Legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, informeaza NewsIn.
Potrivit acestora, nu se admit liste de candidati independenti pentru functia de consilier. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de Avocatul Poporului si se refera la prevederile articolului pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, potrivit carora nu se admit liste de candidati independenti pentru functia de consilier.
"In procesul electoral, lista de candidati este proprie partidelor politice care, potrivit articolului 8 aliniatul 2 din Legea fundamentala, contribuie la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor", afirma Curtea Constitutionala.
Deciziile CCR sunt definitive si general obligatorii. Legea permite independentilor sa candideze, daca sunt sustinuti de minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi pe liste, insa interzice listele de candidati independenti la functia de consilier local.
Parlamentarii vor lua in discutie la sedinta Birourilor Permanente reunite de luni scrisoarea remisa celor doi presedinti de Camere de catre Curtea Constitutionala, document prin care magistratii ii critica pe alesi pentru ca intarzie punerea in acord a legilor cu deciziile CCR, informeaza NewsIn.
In sedinta Biroului Permanent al Camerei Deputatilor care a avut loc miercuri, parlamentarii au luat act de scrisoarea trimisa de Curtea Constitutionala si au decis ca acest subiect sa se ia in discutie in Biroul Permanent comun.
Tot miercuri, deputatul PSD Eugen Nicolicea a prezentat o initiativa de modificare a Regulamentului Camerei Deputatilor astfel incat procedura in ceea ce priveste punere in acord a legilor declarate neconstitutionale de CCR sa se incadreze in termenul celor 45 de zile prevazut de Constitutie. El a respins o parte din acuzatiile CCR.
"Sunt de acord ca Parlamentul trebuie sa faca demersurile necesare pentru punerea in acord a dispozitiilor declarate neconstitutionale cu prevederile Constitutiei, repectiv cu deciziile CCR si in cazul controlului a posteriori (a legilor sau ordonantelor in vigoare, n.r.) si sa nu accepte varianta cea mai simpla si anume incetarea efectelor juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR", a explicat Nicolicea.
El a subliniat insa ca Legislativul nu a incalcat Constitutia, avand in vedere ca legea fundamentala prevede aceasta posibilitate, articolul 147 aratand ca daca legile in vigoare nu sunt puse in acord ...
Legea referendumului a fost modificata pentru a reduce costul organizarii referendumului pentru Parlamentul unicameral, dar si pentru a pune in acord Legea cu o decizie CCR din 2007 si a respecta practica UE, care cere precizarea unui termen in care Parlamentul sa-si dea avizul, sustine Guvernul.
"Avand in vedere ca presedintele Romaniei a demarat procedura pentru desfasurarea referendumului (...) trebuie luate masurile de urgenta necesare, atat legale, cat si tehnice, pentru a putea organiza in conditii optime acest referendum si pentru a se putea profita de oportunitatea realizarii simultane a acestui demers cu cel al desfasurarii scrutinului pentru alegerea presedintelui Romaniei (...) ceea ce ar detemina o reducere a cheltuielilor aferente acestor procese electorale cu aproximativ 15 milioane de euro", se arata in preambulul actului normativ.
Guvernul mai invoca necesitatea completarii Legii 3/2000 privind organizarea referendumului astfel incat sa fie inlocuite prevederile declarate neconstitutionale de CCR in aprilie 2007, care nu au fost puse in acord cu normele Constitutiei in termen de 45 de zile de la data publicarii deciziei CCR in Monitorul Oficial, asa cum prevede Legea fundamentala.
Un alt motiv invocat de Guvern pentru modificarea Legii referendumului este documentul intitulat "Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului", al Comisiei Europene, potrivit caruia, in cazul in care Parlamentul are obligatia de a transmite un punct de vedere ..
Curtea Constitutionala va lua in discutie, marti, sesizarea Avocatului Poporului privind dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009, care a inlocuit OUG 3/2009, privind reorganizarea Corpului de Control al Primului Ministru si a DLAF, declarata neconstitutionala in iulie.
Exceptia a fost ridicata direct de Avocatul Poporului si se refera la dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuitatii activitatii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 602 din 31 august 2009, potrivit unui comunicat al AVP remis pe 19 octombrie.
Guvernul a promovat ordonanta de urgenta 94, prin care pune in acord prevederile referitoare la angajatii DLAF si Corpului de Control al Primului-Ministru cu decizia Curtii Constitutionale din luna iulie.
Potrivit noii ordonante, numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului DLAF si CC se realizeaza prin act administrativ al ordonatorului principal de credite al Secretaritului General al Guvernului.
OUG mai prevede ca personalul Corpului de Control beneficiaza in continuare de salarii de baza cu 50% mai mari decat cele prevazute de lege pentru aparatul de lucru al Guvernului si ca este obligat sa aiba "un comportament decent, moral si legal".
Decizia de a promova noile reglementari prin OUG vine dupa ce Executivul initiase, la mijlocul lunii iulie un proiect de lege in ...
Legile privind educatia, salarizarea unitara in domeniul bugetar si restructurarea agentiilor guvernamentale, pe care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, au termen la finele lunii octombrie si cu siguranta vor fi declarate neconstitutionale de CCR, a declarat, la TV Ziare.com, deputatul PNL Alina Gorghiu.
Cele trei pachete de legi erau incomplete si nu erau gandite bine nici macar in ceea ce priveste forma, pentru ca "lipseau articole intregi", sustine Gorghiu.
Urmariti inregistrarea emisiunii cu Alina Gorghiu AICI.
PNL se opune tentativelor de impunere a unor Ordonante de Urgenta prin eliminarea dezbaterilor legilor in Parlament si va sesiza Curtea Constitutionala de fiecare data cand Guvernul incearca sa treaca aceste acte normative.
"Aceste legi nu folosesc nimanui, aceste Ordonante de Urgenta date cu sfidarea Constitutiei sunt chiar un factor de destabilizare a statului de drept. Nu mi se pare normal sa facem legi pentru interesul unei mici parti a unui partid politic", a declarat Gorghiu, adaugand ca reprezentatii PD-L si PSD au sfidat Constitutia cand au emis Ordonanta 37, care vizeaza politizarea serviciilor deconcentrate, reluand prevederile unei Ordonante declarate neconstitutionale.
PD-L se tine cu mainile de tobogan
"Ne-am saturat de 50 de ani de comunism, si nu mai vrem din 22 decembrie, sa avem o perioada crunta a unui partid care se doreste totalitar si care incalca legile acestei tari", a declarat Gorghiu.
Demersurile PD-L din ...
Europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justitiei, considera ca magistratii nu respecta legea, intrucat participa la o "greva ilegala" si nu vor sa tina cont de decizia Curtii Constitutionale care a stabilit ca si-au acordat abuziv, prin sentinte judecatoresti, sporul de 50%.
Monica Macovei a declarat sambata seara, intr-o emisiune la Realitatea TV, ca, desi Curtea Constitutionala (CCR) a decis, in 2009, ca magistratii nu pot ignora abrogarea unei prevederi prin care li se acorda sporul de 50%, totusi procesele privind castigarea sporului continua.
"In 2009, a venit CCR si a zis ca au gresit (...), dar judecatorii ignora o decizie a Curtii", a spus fostul ministru al Justitiei, referindu-se la decizia CCR care a stabilit ca in cazul sporurilor salariale obtinute de magistrati in instanta exista un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si Parlamentul si Guvernul, pe de alta parte.
"Nu respecta legea nici cu sporurile, nici cu greva", a spus Macovei, aratand ca magistratii numesc "protest extrem" ceea ce este de fapt "o greva ilegala".
De asemenea, Monica Macovei considera ca magistratii gresesc atunci cand sustin ca sunt o putere in stat. "Magistratii nu sunt puterea, ei trebuie sa exercite puterea, puterea apartine poporului", a spus fostul ministru.
Macovei a mai aratat ca protestul magistratilor este justificat doar de salarii, adaugand ca acestia "au fost si sunt in continuare foarte bine ...
Curtea Constitutionala arata, in motivarea unor decizii, cum Guvernul, prin ordonante de urgenta, a redus majorarile salariale stabilite de Parlament pentru personalul din invatamant sau a modificat fara drept structura de calcul al salariului, astfel ca masurile s-au dovedit a fi neconstitutionale.
In urma mai multor sesizari venite din teritoriu de la sindicate ale personalului din invatamant, Curtea Constitutionala (CCR) a admis, pe 30 iunie, exceptii de neconstitutionalitate cu privire la articole din ordonantele de urgenta 151/2008, 15/2008 si 1/2009.
Astfel, referitor la dispozitiile art.I pct.2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, CCR arata ca reduc, "in mod substantial, majorarile salariale la care ar fi avut dreptul personalul din invatamant in temeiul Legii nr.221/2008 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr.15/2008".
Guvernul nu avea dreptul sa modifice salariul din educatie
Curtea Constitutionala aminteste ca, pe 12 noiembrie 2008, a declarat neconstitutionala o reglementare similara adoptata de Guvern tot printr-o ordonanta de urgenta.
Este vorba despre ordonanta de urgenta a Guvernului nr.136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008, prin care s-au redus majorarile salariale stabilite de Parlament.
"Curtea, prin ...
Disputele dintre partidele de la guvernare, tergiversarile deliberate sau termene prea ambitioase fixate pentru adoptarea unor legi au facut ca mai multe proiecte sa ramana nevotate de catre plenul Camerei sau Senatului, in diverse stadii de legiferare.
Prima sesiune parlamentara a acestei legislaturi nu s-a facut remarcata prin operativitatea cu care forul legislativ a adoptat legile, unele dintre restante fiind mostenite de pe vremea legislaturii anterioare, dar au ramas nesolutionate.
Unele, precum Legea berii sau transferul ONRC in subordinea Camerei de Comert au aparut periodic pe agenda plenului fara ca acesta sa adopte sau sa respinga aceste legi. in absenta unui acord politic intre partidele de guvernamant, PSD si PD-L, procedeul preferat de tergiversare a fost retrimiterea la Comisii pentru un raport suplimentar, mai mult un pretext pana cand partidele de la putere vor conveni asupra unui punct de vedere comun.
Legea berii, restanta din legislatura trecuta
Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii prin care micii producatori de bere primeau anumite scutiri de taxe si impozite, precum si anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat incepand din 2003.
Legea, initiata de un grup de deputati ai PD, a fost adoptata de Camera Deputatilor in noiembrie 2006, dar presedintele Basescu a solicitat reexaminarea afirmand ca aceasta Lege este un exemplu privind legile facute speciale ...
CCR a decis, marti, sa admita exceptia invocata de Avocatul Poporului referitoare la OUG privind DNA si legea de infiintare a DIICOT.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea cu neconstitutionalitatea cazurilor in care urmarirea penala este efectuata de structurile centrale in locul celor teritoriale.
Exceptia de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile articolului 22, indice 3, alineatul (1) literele a)-d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie si articolului 20, indice 1, alineatul (1) literele a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
In concret, critica adusa OUG privind DNA vizeaza articolul care prevede cazurile in care procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei Nationale Anticoruptie pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta structurilor teritoriale ale directiei, din dispozitia procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
Potrivit articolului 22 din OUG 43/2002, competenta revine structurii centrale atunci cand impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbita din cauza imprejurarilor, dusmaniilor locale sau calitatii partilor, cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru, inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecatorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei. ...
Senatorul Ioan Ghise a declarat ca va reformula proiectul de lege privind raportul dintre stirile pozitive si cele negative, initiat in legislatura trecuta de el si Gherorghe Funar.
Anuntul vine in ciuda faptului ca Comisia juridica a Senatului a constatat marti neconstitutionalitatea, in concordanta cu decizia CCR. Ghise a afirmat ca va face demersuri pentru a relua aceasta initiativa, motivand importanta unei astfel de legi, informeaza NewsIn.
"O sa reiau aceasta initiativa legislativa in care o sa introduc si criteriile care stabilesc teme pozitive si cele negative, pentru ca miza este mult mai mare decat ne imaginam. Exista studii care demonstreaza caracterul nociv al bombardamentului cu stiri negative", a declarat senatorul Ioan Ghise.
Totodata, acesta a mai afirmat ca decizia CCR, care a declarat in iunie 2008 legea ca fiind neconstitutionala, se bazeaza pe argumente contradictorii.
Senatorii juristi au votat raportul de constatare a neconstitutionalitatii asupra "Legii stirilor pozitive", cu 7 voturi pentru si o abtinere, a senatorului PNL Ioan Ghise, cel care alaturi de peremistul Gheorghe Funar a fost initiatorul acestui act normativ.
Presedintele comisiei, pesedistul Toni Grebla, a motivat decizia spunand ca legea ar introduce "o forma de cenzura, care ar fi la mana unei institutii ai carei membri sunt numiti politic".
Ghise l-a contrat pe acesta sustinand ca "nu este vorba despre cenzura, pentru ca selectia temelor ar fi facut-o producatorul de ...