Timp de peste patru ani, dosarul "Aurul dacilor" a fost in atentia opiniei publice din intreaga tara. Initial, in acesta au aparut nume grele ale vietii politice si publice din Romania, printre care Adrian Nastase, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu, Ioan Talpes, Gabriel Bivolaru, Marian Iancu etc. Apoi, Parchetul General i-a scos de sub urmarire penala.
Autenticitatea bratarilor a fost pusa sub semnul intrebarii, avocatii inculpatilor, dar si alti cercetatori au contestat autenticitatea artefactelor. Comisii ale Academiei Romane si Ministerului Culturii, precum si specialistul german Barbara Deppert - Lippitz au concluzionat ca obiectele recuperate de statul roman sunt autentice.
Vineri, la Tribunalul Hunedoara, se incheie procesul pe fond in dosarul "Aurul dacilor", care este pe rol din 2005. Ministerul Culturii cere de la cei 13 inculpati trimisi in judecata pentru traficarea celor 15 bratari spiralate din aur 6,6 milioane de euro, scrie Jurnalul National.
12 dintre obiecte au fost recuperate din SUA, Germania, Elvetia, Franta si Romania, statul platind pentru zece dintre ele sume importante. Inculpatii sunt acuzati ca ar fi gasit in siturile arheologice din Muntii Orastiei 15 bratari dacice din aur, pe care le-ar fi traficat apoi in mare parte pe piata neagra din strainatate.
Inculpatii sunt acuzati de delicte grave, precum asociere in vederea savarsirii de infractiuni, efectuarea neautorizata de detectii si sapaturi in siturile arheologice, nerespectarea regimului ..
Tribunalul Hunedoara va solicita comisiei de experti desemnati de Academia Romana sa transmita instantei de judecata data la care vor efectua o noua expertiza a bratarilor dacice despre care se afirma ca au fost descoperite in situl Sarmizegetusa, din Muntii Orastiei, si apoi au fost traficate ilegal in strainatate, transmite corespondentul AGERPRES.
Procesul 'Aurul dacilor', aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, a avut, vineri, un nou termen de judecata, prilej cu care judecatorul acestui dosar a dispus trimiterea unei adrese catre Academia Romana pentru a se stabili cand se va face expertiza celor noua bratari dacice din aur recuperate, pana acum, de statul roman.
Un nou termen de judecata in acest proces a fost fixat pentru data de 12 decembrie 2008.
In procesul 'Aurul dacilor' sunt judecate 13 persoane acuzate ca ar fi efectuat sapaturi ilegale in situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Muntii Orastiei, unde ar fi descoperit 15 bratari dacice din aur, pe care le-ar fi traficat apoi pe piata neagra din strainatate.
Ministerul Culturii si Cultelor s-a constituit parte civila in proces, prejudiciul calculat fiind in valoare de 6,6 milioane de euro.
Primele arestari in acest dosar au avut loc in mai 2005, iar la 7 iulie, acelasi an, au fost trimise in judecata 13 persoane sub acuzatia de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, efectuarea de catre persoane neautorizate a unor detectii si sapaturi ilegale in siturile arheologice, furt calificat de ...
Organizatia neguvernamentala Alburnus Maior, cea care a starnit o miscare de proportii impotriva proiectului minier Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), a anuntat saptamana aceasta ca din punct de vedere legal, exploatarea nu mai are dreptul de a functiona. Pentru cine nu stie, RMGC a intiat un proiect minier in urma caruia un intreg munte ar urma sa fie ras de pe fata pamantului pentru a-i extrage aurul cu ajutorul cianurii.
Reprezentantii Alburnus Maior au atras atentia ca in urma unui lung sir de procese au fost obtinute mai multe sentinte definitive si irevocabile care au facut ca acum, exploatarea de la Rosia Montana sa fie inchisa. De altfel, atat Alburnus, cat si Centrul pentru Dezvoltarea Resurselor Miniere, celalalt ONG care lupta cu dorinta exploatarii aurului, nici nu mai stiu numarul exact al proceselor, dar au reusit sa ne indice directiile in care s-a actionat: legislatie de mediu, legislatie in domeniul protectiei patrimoniului cultural si legislatie de administratie publica locala.
Arheologi partasi
Una dintre victoriile din razboiul impotriva proiectului a fost consemnata in 26 noiembrie 2007, cand Curtea de Apel Brasov a anulat Certificatul de descarcare de sarcina arheologica emis de ministerul Culturii si Cultelor prin reprezentantul sau in teritoriu, Directia Monumente Istorice si Muzee Alba. Facem precizarea ca emiterea certificatului (nr. 4/2004) a anulat practic regimul de protectie instituit anterior asupra zonelor din Masivul Carnic si a ...
Autoritatile din Hunedoara au realizat ca vestigiile istorice de la Sarmisegetusa nu au proprietar iar comorile de patrimoniu ar putea sa dispara fara urma, fara ca vreo institutie responsabila sa se poata constitui in parte prejudiciata.
Asadar, reprezentantii Parcului National "Gradistea Muncelului-Cioclovina", cei ai Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, ai Directiei de Cultura si ai Consiliului Judetean Hunedoara incearca sa gaseasca un proprietar pentru aceste vestigii, informeaza Romania libera.
"La Consiliul Judetean a avut loc o discutie intre factorii de decizie, iar concluzia care s-a tras a fost ca nu stim inca a cui este Sarmizegetusa Regia si cine are in administrare acest patrimoniu", a declarat vicepresedintele CJ Hunedoara, Costel Avram.
Sute de hectare de teren din jurul cetatilor Costesti, Blidaru si fosta capitala Sarmizegetusa Regia - alaturi de cele de la Piatra Rosie si Banita - au fost incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
Oficialii romani insa, nu s-au gandit sa le dea cuiva in administrare, desi 13 persoane au fost trimise in judecata in 2005, fiind acuzate de sustragerea a 15 bratari dacice si a unor monede antice din siturile arheologice din Muntii Orastiei.
Desi procesul "Aurul Dacic" este pe rol, vicepresedintele CJ Hunedoara atrage atentia ca s-ar putea sa nu existe pagubit. "Nici macar Ministerul Culturii nu este pagubit, fiindca nu are Sarmizegetusa Regia in proprietate", afirma el.
Sarmisegetusa Regia ...
Categorie: Dezvaluiri 937 vizite [ Ziare.com ]