Poate ca nici nu puteam avea o dovada mai solida a necesitatii reformarii clasei politice, inclusiv prin reducerea numarului de parlamentari, decat reactiile de dupa anuntul presedintelui privind organizara referendumului din 22 noiembrie.
Politicienii au sarit ca opariti cu smoala, nu doar impotriva dusmanului de moarte, Traian Basescu, ci si impotriva dracului cel mai mare si mai negru pe care si-l pot imagina: atentatul la nemeritatul statut pe care-l au acum. Armata lor, intial derutata, s-a regrupat disperat in jurul catora argumente leit-motiv.
Teme false
Initierea referendumului este o manevra electorala, care nu face decat sa distraga atentia de la temele prezidentialelor, ne spun liberalii si social democratii.
Da, este un proiect de campanie electorala, dar nu e nimic rau in asta. Ce altceva e sau ar trebui sa fie campania electorala decat o perioada in care candidatii sa-si expuna, spre dezbatere, proiectele in baza carora vor sa fie alesi? Sigur, ne-am obisnuit ca prin campanie electorala sa intelegem o licitatie de pomeni si minciuni. Absolut nimeni n-a facut exceptie de la acest pacat, dar acesta este un alt argument in favoarea reformei profunde.
Si, ma rog frumos, de la ce anume distrage atentia acest proiect? Cu alte cuvinte, despre ce ar trebui sa vorbim in campania prezidentiala daca nu despre mari teme, mari proiecte? Reforma constitutionala, premisa pentru reforma statului si a clasei politice, este sau nu o tema de baza intr-o tara aflata ..
Tara lui "aici si acum" sau Romania pe termen lung? Aceasta este, de fapt, marea dilema a crizei salariilor. Si oricat s-ar dori exponenti ai generozitatii sau ai strategiilor pragmatice, nici presedintele nici primul-ministru nu reusesc sa ofere raspunsuri credibile. Sau macar mai putin schizoide.
Marea dezbatere a filosofiei bugetare nu a inceput ieri, ci in urma cu mai bine de un an, odata cu prima marire a punctului de pensie in august 2007.
De atunci, Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu au fost, alternativ, Dr. Jeckyll si Mr. Hyde ai bugetului.
In 2007, Basescu era acela care acuza Guvernul de lipsa de responsabilitate in chivernisirea banilor publici. Ca si cum declaratiile de atunci i s-au sters brusc din memorie, acelasi Traian Basescu promulga fara ezitare o lege cu efecte mult mai profunde asupra aceluiasi buget de grija caruia se framanta in urma cu 14 luni.
Calin Popescu Tariceanu nu este, nici el, scutit de amnezie politica. "Intre oameni si tancuri aleg oamenii", ne spunea in urma cu doua saptamani.
Acum, cu un discurs chircit pentru a incapea in sertarasul cu logica si responsabilitate, se da de ceasul mandatului sa dovedeasca ce coplesit este de grijile viitorului pe termen mediu. Incearca sa invinga populismul lui Traian Basescu imprumutand ceva din profilul de cyborg economic al lui Stolojan: rece, calculat, ascutitunghic.
Viteza cu care primii demnitari ai tarii se demachiaza de populism pentru a se machia cu pragmatism si ...
Les jeux sont faits, rien ne va plus! Marti au fost inchise listele de candidati pentru alegerile locale din 1 iunie. In ultimele doua zile, mai toti aspirantii la Primaria Capitalei au venit cu alai sa-si oficializeze intrarea in cursa. Vasile Blaga (PDL), Cristian Diaconescu (PSD), Ludovic Orban (PNL) si Codrin Stefanescu (PC), Aurelian Pavelescu (PNTCD), Virginia Vedinas (PRM) si, ultimul, dar nu cel din urma, Sorin Oprescu. Cozmin Gusa si-a trimis reprezentantii, in semn de protest fata de faptul ca BEC a refuzat sa accepte ca listele PIN sa contina si independenti.
Cel mai relaxat a vrut sa para Ludovic Orban, cel mai crispat a fost, stie el de ce, Cristian Diaconescu.
Cat de relaxati putem fi insa noi privind oferta?
Politicieni de varf, niciun profesionist al administratiei
In primul rand, nu vedem printre candidati niciun profesionist al administratiei. Ludovic Orban a fost, ce-i drept, viceprimar, insa a tratat functia strict politic. In rest, politicieni prin excelenta, chiar trei fosti ministri - justitia si afacerile interne sunt cel mai bine reprezentate. Gasim printre candidati un presedinte, doi vicepresedinti si un secretar general de partid.
In schimb, dintre favoritii sondajelor de opinie, unul nu candideaza, Silviu Prigoana, altul, Liviu Negoita, tine cu dintii de sectorul lui, iar altul, Sorin Oprescu, a fost nevoit sa recurga la o candidatura pe cont propriu dupa ce partidul a refuzat sa mizeze pe el.
Ce proiecte de administratie ...
Pot sa le iert orice guvernantilor. Faptul ca m-au mintit fara sa le tremure ochiul, ca m-au incolonat in randul credulilor fara incredere, ca ii doare inima numai cand pandesc imprimanta dupa rezultatele sondajelor, ca nu vad mai departe de lungul nasului.
Pot sa trec cu vederea si faptul ca legi de care depinde relatia cu FMI sunt blocate la Curtea Constitutionala, ca guvernul si coalitia parlamentara au mai gasit un motiv sa-si masoare muschii - face fiecare un proiect de buget pe 2010 - , ca pentru prima oara in sapte ani, contul curent extern al unei luni s-a incheiat cu excedent, dar nu pe baza cresterii productiei interne.
In definitiv, nu mi-am imaginat niciodata ca suntem in stare sa elaboram strategii si sa avem intelepciunea sa ne si tinem de ele, indiferent de autori.
Ceea ce nu pot sa inghit este anuntul repetat obsesiv in ultima saptamana legat de posibilitatea reducerii pensiilor. Daca se va intampla asa, vom avea, daca mai era nevoie, dovada imposturii cocotate in fruntea tarii sub forma de leac. Mai jos nu se poate.
Exista, fireste, o intreaga istorie a pensiilor. In vara lui 2007, dupa ce PSD a santajat Guvernul PNL ca-i taie sustinerea parlamentara, punctul de pensie crestea la 45 la suta din salariul mediu. Trecusera sase luni de cand Calin Popescu Tariceanu ii intreba pe autorii modificarii legii de unde bani, adica exact cum avea sa faca Traian Basescu in momentul cand a primit actul normativ la promulgare. Bani nu erau, dar veneau alegeri. ...
S-au conturat deja cateva deosebiri esentiale intre cele doua abordari legislative care vizeaza invatamantul: varianta Miclea si varianta Andronescu
Consider ca discutia publica este necesara si oportuna, pentru a nu lasa doar in seama politicienilor soarta educatiei romanesti, asa cum s-a intamplat in ultimii 19 ani. Iata, o prima analiza.
Structura invatamantului preuniversitar.
Varianta Miclea:
- Invatamantul obligatoriu: 1 (clasa pregatitoare)+4 (primar)+5 (gimnaziu), 6-16 ani.
- Invatamantul neobligatoriu: 3-4 (liceu) sau, alternativ, 1-3 ani (invatamant profesional), 16-19 ani.
Varianta Andronescu:
- Invatamant obligatoriu: 1 (clasa pregatitoare)+4 (primar)+4 (gimnaziu)+4 (liceu).
Varianta Andronescu este in functiune in prezent, fara scoala de arte si meserii, care a si fost desfiintata, dar in plus cu obligativitatea studiilor liceale. Sa analizam avantajele si dezavantajele celor doua variante.
Varianta Miclea propune desfasurarea invatamantului obligatoriu de 10 ani, in intervalul 6-16 ani, in aceeasi scoala (scoala generala), in aceeasi localitate, in sanul familiei. Clasa pregatitoare poate fi repartizata, pentru inceput, la gradinite, dar, in anii urmatori, in functie de resursele de spatiu, ar urma sa treaca la scoala generala. In aceasta viziune elevii ar avea la dispozitie 10 ani pentru obtinerea competenelor cheie de "supravietuire sociala" (comunicare, inclusiv in limbi straine, tehnologia informatiei si comunicare, matematici si ...
Daca ar fi ca toate proiectele de export al energiei propuse pentru Caucazul de Sud sa se indeplineasca, regiunea ar fi inecata intr-un munte de sute de miliarde de dolari provenin din comercializarea resurselor de petrol si gaze naturale.
Odinioara considerata "intersectia civilizatiilor", regiunea Caucazului de Sud s-a afirmat in ultima vreme drept o intersectie a rutelor de transport a energiei, noteaza RFERL.
Printr-o minune a geografiei, regiunea are situarea perfecta pentru noul rol: la sud si est este marginita de care poseda resurse uriase de hidrocarburi, in vreme ce nordul si vestul doresc acces la aceste resurse.
Cele trei tari din Caucazul de Sud, Armenia, Azerbaijanul si Georgia se gasesc deci intr-o pozitie privilegiata, fiind destinate sa fie curtate si privilegiate pentru a permite tranzitul energiei.
Din nefericire, aceeasi situatie privilegiata inseamna ca sunt si expuse diverselor conflicte si certuri pe bogatiile pe care le poseda - fiind inconjurate de puteri mai mari si mai amenintatoare.
De sute de ani, Turcia, Iranul si Rusia se lupta pentru influenta in regiune - de 200 de ani incoace, Rusia a fost puterea dominanta absoluta.
In acest context, razboiul cu Georgia din vara lui 2008 a demonstrat, inca o data, ca Rusia nu va fi data la o parte chiar usor, chiar daca fostele ei republici si-au declarat independenta si au continuat schimbul energetic pe cont propriu.
Interesul principal al Rusiei nu este insa Georgia, ci ...
Dupa ce a castigat alegerile cu o atitudine si un discurs clonate dupa stilul agresiv si anti-sistem al lui Traian Basescu, Sorin Oprescu a facut, in primele doua saptamani de mandate, o pirueta la 180 de grade.
Cele dintai gesturi politice ale sale in calitate de edil-sef al Capitalei dau semnalul ca fostul candidat independent este pe cale sa se reinventeze: face exact ceea ce Traian Basescu a refuzat sau nu a fost in stare sa faca in mandatul de la Primarie.
Cel mai bizar cadru in care a aparut Sorin Oprescu din momentul in care a castigat alegerile a fost cel pe care l-a impartit cu fostul sau "killer" de la Spitalul Municipal, Eugen Nicolaescu. Cei doi, care in urma cu doi ani se gratulau cu epitete gen "impostor" sau "pacient" zambeau in urma cu doua zile de parca tocmai traversau o criza de amnezie: uitasera inclestarea din care Oprescu a fost expulzat din biroul de director de spital din dorinta ministrului Sanatatii.
Ba mai mult, dincolo de zambetele de protocol reusisera, dupa atata amar de vreme conflictuala, sa se si inteleaga pe ceva concret: trecerea spitalelor in administrarea primariei.
Imaginea era cu atat mai surprinzatoare cu cat nici Oprescu si nici Nicolaescu nu aparusera vreodata in topul ipocritilor din politica. De fapt, marea impacare dintre cei doi ascundea un mesaj politic: Oprescu incerca sa ne comunice ca, spre deosebire de Traian Basescu este disponibil sa comunice si sa negocieze si cu adversarii sai.
Adica exact ce nu a facut ..
Rusia susTine un proiect rival denumit "South Stream" (pe romaneste, curentul sudic). Rusia depune eforturi pentru a castiga, de partea sa, furnizorii de gaze ai Nabucco. La sfarsitul lunii iunie, gigantul rus, Gazprom a semnat un acord pentru cumpararea de gaze din Azerbaidjan; alt mare furnizor vizat, atat de Nabucco, cat si de rusi este Turkmenistanul (azerii au asigurat, insa, ca intelegerea cu Gazprom nu va impiedica furnizarea de gaze catre Nabucco). In momentul de fata, Moscova cauta sa
Evident, o lege a invatamantului preuniversitar trebuie sa se supuna valorilor si principiilor legii generale a invatamantului. Or, distanta pe care o ia noul proiect fata de legea-mama schimba insasi viziunea asupra educatiei. Doar doua exemple. In timp ce legea invatamantului afirma "Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative", proiectul sustine: "Idealul educational al
Presedintele rus Vladimir Putin a respins la intrevederea din 22 iunie de la resedinta sa din afara Moscovei, Novo-Ogariovo, proiectul unui acord cu privire la reglementarea diferendului transnistrean prezentat de omologul sau moldovean, Vladimir Voronin, relateaza cotidianul Kommersant Plus in editia de ieri. Potrivit publicatiei ruse, Voronin a incercat sa seduca Moscova cu ideea ca Rusia ar putea castiga mai mult din cooperarea cu Republica Moldova decat acordand sprijin regimului separatist
De la Iliescu si Linistea sa nonideologica la Constantinescu si schimbarea fara directie, de la noul Iliescu din 2000, atlet improvizat al democratiei, la Basescu transformat in arhanghel al anticoruptiei, dezbaterea politica s-a centrat pe persoane.
Romania nu a avut, cel putin in ultimii 17 ani, o dezbatere reala de proiecte. Iar acum, cu ocazia referendumului pentru revocarea presedintelui, cu atit mai putin. In lipsa proiectelor s-au folosit surogate, in absenta ideologiilor s-a
Categorie: Opinii 292 vizite [ Cotidianul ]
Acest ciclu electoral, exceptand aderarea la UE si o reala crestere economica, se caracterizeaza printr-o nemaiintalnita succesiune de proiecte politice nerealizate. Care, dintr-un motiv sau altul, au fost facute pulbere. Aceasta caracteristica este valabila in primul rand pentru institutia prezidentiala, dar nici Puterea ori Opozitia nu fac exceptie. Simpla enumerare a acestor rasunatoare esecuri este elocventa. Cat despre cauze, ele trebuie puse pe seama protagonistilor. Dar si a
Se stie cat am pu-tut absorbi din bani. Dramatic de putin. Este o mare problema. Dar problema natio-nala este lipsa unei viziuni pe termen lung asupra priorita-tilor noastre. Enu-merand marile in-vestitii care ar fi constituit toto-data garantia mo-dernizarii Ro-ma-niei in toate sec-toarele, dar si tot atatea surse pentru locuri de munca si opor-tunitati investitio-nale atractive pentru capitalul strain. Au trecut 20 de ani si, in afara Declaratiei de la Snagov, clasa politica ro-ma--neasca nu
Banii sunt acum mai putini si mai scumpi. Asa ca ritmurile creditarii, desi nu s-au oprit, au incetinit. Nu mai sunt anii 2003-2007, cand populatia s-a repezit sa ia credite, iar bancile s-au dovedit generoase. Atunci, pe piata creditelor, fusese pus in functiune un orologiu grabit. Acum e criza si piata bancara cunoaste schimbari puternice de comportament. Neincrederea este tot mai mare, in vreme ce nivelul de prudenta creste si impinge catre un control mai atent al fluxurilor ce circula prin
Categorie: Opinii 82 vizite [ Jurnalul National ]
Fostul presedinte Emil Constantinescu observa, in urma cu cateva zile, ca politicienii romani nu au nici un proiect de viitor pentru Romania, tara pe care o guverneaza sau se pregatesc sa o guverneze. Fapt care le-a mai fost reprosat acestora, de-a lungul vremii, adica in ultimii 16 ani, si de o seama de intelectuali. Tot domnia sa spunea atunci ca problemele cu care se ocupa presedintele, primul ministru, ministrii sunt de competenta mai degraba a unor primari si consilieri judeteni sau locali
Categorie: Opinii 304 vizite [ Romania Libera ]