Transparency International Romania este de parere ca Agentia Nationala de Integritate a interpretat intr-un mod eronat Raportul National asupra Coruptiei, iar acuzatia de "dezinformare a opiniei publice" lansata de Agentie reprezinta doar expresia unor "confuzii".
Printre erorile semnalate de Transparency International in interpretarea data de ANI raportului asupra coruptiei din Romania se numara neintelegerea rigorilor impuse de munca de cercetare si proasta intelegere a concluziilor raportului, potrivit unui comunicat TI Romania remis redactie Ziare.com.
"ANI nu intelege sa accepte o analiza externa asupra functionarii sale si nici posibilitatea inexistentei unui singur depozitar al adevarului ori beneficiul pluralitatii de opinii.
TI Romania isi exprima de aceea stupoarea in fata unei reactii din partea unei institutii ce prefera in schimbul dialogului civic constructiv si de buna-credinta, non-argumentul unor atacuri la persoana mai mult sau mai putin voalate", se arata in comunicat.
De asemenea, TI Romania atrage atentia ca "din 2003 de cand se realizeaza RNC, este pentru prima data cand o institutie publica prefera sa atace raportul, in loc sa ia in considerare recomandarile privind posibile cai de crestere a capacitatii administrative pentru constructia integritatii publice".
Reformele din justitie stagneaza in Romania, unde exista mai putine instrumente de combatere a coruptiei decat inainte de aderarea la Uniunea Europeana, iar noul ministru, Catalin Predoiu, starneste indoieli legate de dorinta sa de a reforma sistemul, comenteaza Deutsche Welle.
"Reforma justitiei din Romania risca sa se pulverizeze", afirma un comentariu postat pe site-ul Deutsche Welle, care critica justitia din Romania, mai ales in ceea ce priveste modificarea Legii privind Agentia Nationala de Integritate (ANI).
"Aderarea la UE a Romaniei ar fi trebuit sa dea aripi reformelor din tara si aceasta era si dorinta Bruxellesului si a Bucurestiului. Dar lupta impotriva coruptiei sta prost, iar noul ministru al Justitiei nu pare sa schimbe situatia", se arata in articol.
Atunci cand a fost desemnat noul ministru al Justitiei, parea ca a fost inlaturat "un ghimpe dintre premierul Tariceanu si presedintele Basescu, intre care exista o eterna lupta pentru putere", comenteaza articolul publicatiei germane.
Catalin Predoiu, un avocat fara afiliere politica, a fost o solutie acceptata de toate partile, dupa intreaga disputa creata de plecarea Monicai Macovei din Ministerul Justitiei, dupa un mandat de succes, apreciaza Deutsche Welle.
Declaratiile lui Predoiu privind indeplinirea cerintelor Comisiei Europene sunt preluate de Deutsche Welle: "Sunt constient ca inlaturarea deficientelor din procesul de reforma are prioritate. Mai ales pentru ca aceste intarzieri au ...
Raportul National asupra Coruptiei pe 2009 al Transparency International constata grave probleme in ceea ce priveste activitatea Parlamentului roman, ce nu isi indeplineste rolul principal, acela de a fi for legislativ, a declarat, la TV Ziare.com, Victor Alistar, liderul Transparency International Romania.
"Parlamentul si-a intarit rolul de control asupra Guvernului prin comisiile de ancheta speciale, insa nu si prin comisiile permanente, si nu si-a indeplinit misiunea de baza de for legislativ. Peste 90% din actele aprobate de Parlament sunt aprobarea unor Ordonante de Urgenta", a declarat Victor Alistar, adaugand ca, in peste 50% din cazuri, criteriul de "urgenta" pentru actele normative nu este indeplinit.
Urmariti AICI inregistrarea emisiunii cu Victor Alistar, liderul Transparency International Romania.
Lantul ordonantelor de urgenta nu se va opri, adauga Victor Alistar, in conditiile in care Parlamentul, ca si componenta, este slab.
"Avem un Parlament slab, in general cei mai puternici oameni din partide se afla in Executiv si gestioneaza resursele, si nu in Parlament, ca in tarile vestice (...). La noi acolo nu sunt cei mai puternici oameni din partide, si, firesc, se va legifera intr-o frenezie pentru ca este cea mai netransparenta metoda de a legifera", a declarat Alistar.
Concluzia raportului este ca, in perioada iunie 2008 - septembrie 2009, in Romania s-a produs "o deteriorare dramatica a climatului de integritate publica din Romania, marcata de ..
Romania nu a facut suficiente progrese in lupta impotriva coruptiei, desi activitatea DNA arata un parcurs pozitiv in ultimele sase luni, se arata in raportul Comisiei Europene in privinta justitiei, dat luni publicitatii. Directia Nationala Anticoruptie este considerata o structura performanta, aflata pe drumul cel bun, care, "pana in octombrie 2007, a solicitat aprobarea inceperii urmaririi penale a opt fosti ministri sau ministri aflati in functie".
Atunci cum se face ca lupta anticoruptie n-a mers ca unsa? Din cauza procedurii complicate sau a referirilor abuzive la procedura si din cauza dezbaterilor mult prea indelungate in privinta imunitatii celor acuzati. "Nu este clar daca motivatia instantelor inseamna ca probele sunt inadmisibile, facand necesare noi anchete, sau inseamna ca procuratura poate rectifica situatia, fara a fi necesara reinceperea procedurilor", se arata in raportul Comisiei, referitor la cazurile in care instantele au decis retrimiterea la Parchet a dosarelor demnitarilor.
Acelasi raport critica dur modificarile la Codul de Procedura Penala, adoptate de Parlament in octombrie 2007 si retrimise spre reexaminare de presedintele Traian Basescu. Daca vor intra in vigoare, modificarile "ar afecta substantial negativ eficienta anchetelor penale in Romania in general", se mai arata in raport.
Mai precis, Comisia este ingrijorata de "limitarea urmaririi penale, in principiu, la sase luni, precum si autorizarea perchezitionarii, interceptarii sau ...
Eurodeputatul PSD Adrian Severin a declarat vineri ca solutiile UE sugerate Romaniei in domeniul justitiei s-au dovedit pe parcurs nefunctionale si a dat exemplu ANI,o institutie fara corespondent in Uniunea Europeana.
Totodata, Severin a cerut Comisiei Europene sa-si asume partial esecul lipsei de rezultate in lupta contra coruptiei, informeaza Newsin.
Intr-o conferinta de presa tinuta vineri, Severin a declarat ca are indicii ca raportul urmator de monitorizare pe justitie va fi la fel de critic si a cerut ca, in cazul in care se va consemna iar lipsa de rezultate a Romaniei, in special in lupta impotriva coruptiei, Comisia sa-si asume responsabilitatea pentru ca a impus autoritatilor romane solutii care nu au dat roade.
Potrivit europarlamentarului social-democrat, ar fi nevoie ca UE sa indice si cauzele coruptiei, nu doar efectele si sa isi schimbe modul de abordare. Severin a spus chiar ca marea coruptie are inclusiv factori externi, pe care Comisia i-a ignorat pana acum. "Impresia mea ca macar in anumite cazuri de mare coruptie, e vorba si de corupatori externi.
Atata timp cat nimeni nu se preocupa la nivelul Comisiei de a aduce in discutie si factorul extern ce a contribuit la crearea problemei, degeaba batem guvernul roman si autoritatile romane pentru ca ele, chiar daca vor, nu pot sa ajunga la stabilirea situatiei de fapt, in totalitatea ei", a explicat fostul ministru de externe.
Exemplificand modul in care Comisia a facut anumite recomandari ...
Magistratii nu-si denunta colegii corupti pentru ca, probabil, nu au incredere in sistemul judiciar, aceasta fiind explicatia pentru faptul ca la DNA nu exista niciun denunt facut de un procuror sau un judecator impotriva unui coleg care a savarsit o fapta de coruptie, a declarat luni seful DNA, Daniel Morar.
Potrivit lui Daniel Morar, magistratii refuza sa-si denunte colegii care au savarsit o fapta de coruptie considerand ca "e ceva urat" si nu vor nici macar sa fie martori in dosarele de coruptie ale acestora.
"Magistratii refuza sa dea declaratii ca martori in dosarele colegilor, chiar daca le pui probele in fata si le arati ca stiau dinainte ca acel coleg a savarsit o fapta de coruptie", a precizat seful DNA, Daniel Morar, luni, la prezentarea raportului "Vulnerabilitati ale sistemului juridic din Romania", realizat de Initiativa pentru o Justitie Curata.
"Totodata, avem din ce in ce mai putine denunturi", a adaugat procurorul sef al DNA, care a spus ca acest lucru este explicabil prin faptul ca oamenii nu fac denunturi decat daca au un interes, nu pentru ca ar fi determinati de constiinta.
Daniel Morar considera ca pedepsele pentru coruptia din sistemul judiciar ar trebui sa fie mari si ca magistratii ar trebui sa intre in inchisoare, daca iau mita.
Politistii au inceput sa-si denunte colegii
La randul sau, presedintele Societatii pentru Justitie, judecatorul Cristi Danilet, cel care a realizat raportul, a spus ca "intr-adevar, nu exista niciun caz de ..
Agentia Nationala de Integritate precizeaza ca unele date publicate de TI Romania in "Raportul National Asupra Coruptiei 2009" sunt "false, inexacte" si ca directorul executiv, Victor Alistar, a folosit ONG-ul ca paravan pentru "propriile ilegalitati".
"Este regretabil faptul ca domnul Victor Alistar a inteles sa atace Agentia Nationala de Integritate folosindu-se de organizatia neguvernamentala pe care o manageriaza, drept paravan pentru a-si solutiona problemele de ordin personal si acoperirea propriilor ilegalitati", se arata in comunicatul ANI, remis NewsIn, care cuprinde "precizari privind dezinformarea opiniei publice de catre Asociatia Romana pentru Transparenta prin publicarea unor date false, inexacte si incomplete, inserate in Raportul National Asupra Coruptiei 2009".
ANI precizeaza, printre altele, ca Alistar ar fi declarat ca peste 80% din sanctiunile contraventionale atacate in instanta au fost declarate nule cand, de fapt "instantele de judecata au dispus anularea a numai 2% din procesele-verbale de contraventie emise de ANI, ceea ce reprezinta un numar foarte mic in raport cu sanctiunile contraventionale aplicate".
De asemenea, in raportul TI Romania se arata ca o cauza care a dus la nulitatea investigatiilor realizate de Agentia Nationala de Integritate este "secretizarea procedurii jurisdictional-administrative". ANI explica, insa, ca "exceptia privind asa-zisa 'secretizare a procedurii de lucru a inspectorilor' nu a fost ridicata in niciun caz ...
Coruptia din randul politicienilor costa guvernele din intreaga lume aproximativ 1,6 trilioane de dolari in fiecare an, potrivit unui raport al Organizatiei Natiunilor Unite.
Banii sunt pierduti prin transferul diferitelor active peste granite, prin intermediul unor operatiuni de spalare de bani sau al unor holdinguri nedeclarate, relateaza BBC News.
De altfel, ONU, Banca Mondiala si alte organizatii se intalnesc in Doha, Quatar, in incercarea de a pune la cale un plan pe patru ani, pentru combaterea coruptiei.
Insa sperantele pentru o reusita sunt scazute, putine tari fiind de acord sa se efectueze o analiza la nivelul finantelor locale, pentru a se cauta banii pierduti. Printre tarile care refuza o astfel de masura se numara China, Rusia si Iran.
De altfel, alte doua summit-uri precedente nu au reusit sa sporeasca puterea ONU in lupta anti-coruptie.
De asemenea, exista neintelegeri in privinta modalitatilor de implementare a masurilor de urmarire a banilor, din cauza paradisurilor fiscale si a unor coduri bancare din unele tari.
Cazurile de coruptie din Romania continua sa faca ocolul lumii si sa fie prezentate ca exemplu de esec al noului sistem politic de dupa revolutia din 1989.
Cel mai recent material care le descrie occidentalilor situatia post-comunista din tara noastra a fost difuzat la postul public de radio din Statele Unite. Materialul de la NPR spune ca spaga si coruptia fac parte din fiecare aspect al vietii romanilor, jurnalistii americani facand referire la sistemul medical, justitie, educatie si chiar religie.
Radioul public din SUA prezinta cazul unui reporter de la Romania Libera care s-a dat drept preot pentru a negocia cu Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, obtinerea unei parohii. Discutia a pornit de la 4.500 de dolari, dar a urcat la 75.000.
In ciuda unei inregistrari video, Teodosie se afla inca in post, mai informeaza radioul public din Statele Unite. Mai mult, in ciuda gravitatii faptei, reporterii au fost criticati de cititori si au fost numiti atei nepatrioti.
Un alt caz prezentat americanilor este cel al lui Decebal Traian Remes, care a cerut o masina, 20.000 de dolari, zeci de kilograme de carnati si sute de litri de tuica pentru incheierea unor contracte.
Daca situatia de mai sus pare amuzanta si a devenit subiect de glume, sunt si cazuri tragice. Americanii au aflat prin intermediul radioului public si despre cazul unui cuplu din Bucuresti care astepta nasterea unui copil si au decis sa ofere o atentie personalului medical de la spital pentru a fi siguri ...
Categorie: International 2825 vizite [ Ziare.com ]
Ministrul olandez de Externe, Maxime Verhagen, sustine ca in raportul pe Justitie din aceasta saptamana privind Romania nu este vorba de sanctiuni suplimentare la adresa Bucurestiului.
Acesta avertizeaza insa ca Romania nu poate adera la spatiul Schengen daca nu aplica reforme, daca nu combate coruptia si daca nu isi controleaza frontierele, iar Europa nu este numai o piata libera, ci si o uniune de valori.
"In ceea ce ne priveste, am fost de acord de indata cu o cooperare in domeniul pazei frontierelor, al combaterii coruptiei si reformei justitiei, astfel incat Romania sa poata adera la spatiul Schengen. Olanda a sustinut aceasta dintotdeauna.
Am oferit si sprijin necesar Romaniei pentru aceste transformari, mai mult de 40 de milioane de euro in ultimii ani, chiar dinainte ca Romania sa fie membra a UE. Acestea sunt elementele pe care le-am discutat cu colegul meu intr-un mod foarte deschis si prietenos. Am inteles necesitatea unor reforme viitoare in Romania si am fost de acord sa cautam si alte modalitati de a ajuta Romania sa se amelioreze", a declarat Maxime Verhagen, intr-un interviu pentru RFI Romania.
Ministrul olandez considera totodata ca Bruxelles-ul este destul de critic la adresa Bucurestilui si este clar ca un acord politic si social de anvergura este necesar pentru ca in Romania sa fie aplicata reforma.
Acesta a asigurat ca in urma raportului nu vor fi sanctiuni referitoare la blocarea aderarii Romaniei la Schengen si taierea fondurilor ...
Categorie: International 1063 vizite [ Ziare.com ]
Justitia din Romania inseamna umilintele la care este supus un cetatean atunci cand este nevoit sa intre in contact cu ea indiferent ce fel de problema, de la o banala amenda rutiera pana la un partaj sau un proces penal.
Procese care dureaza ani de zile, solutii diferite date in acelasi dosar de instante diferite, magistrati incompetenti care interpreteaza probele dupa ureche, sali de judecata stramte, mizere si neaerisite, o birocratie absurda prin care trebuie sa treci ca sa obtii o fotocopie dintr-un dosar.
Insa astfel de probleme cotidiene ale romanului nu -au regasit in raportul pe justitie prezentat, miercuri, de Comisia Europeana. Pesemne rportul pe justitie al Romaniei este diferit de raportul pe justitie al romanului, scrie Gandul in editia de joi.
In loc sa evidentieze hibele si inegalitatea din actul de justitie romanesc, raportul este unul prietenos: oficialii europeni au fost mai blanzi ca oricand cu Guvernul de la Bucuresti. Cu doar cateva ore inainte de publicarea raportului, varianta finala a fost schimbata, existand diferente esentiale intre proiectul care a circulat in cursul zilei de marti si forma oficiala de miercuri.
Multe observatii critice la adresa autoritatilor romane au disparut complet, fara ca in Romania sa se fi intamplat ceva pozitiv. Astfel, din raport a disparut amenintarea potrivit careia aderarea la zona Schengen este conditionata de reforma in Justitie.
De asemenea, au fost eliminate si criticile aduse Constitutiei, ...
Desi Romania a scapat de clauza de salvgardare, progresele in sistemul juridic nu s-au dovedit a fi destul de convingatoare, iar multe probleme grave nu au fost prinse in acest raport.
"Sistemul judiciar este subfinantat, justitia este ineficienta, dosarele nu au credibilitate si durata este printre cele mai grave probleme ale societatii romanesti. Raportul reprezinta pe fond un esec", iar vinovatul este presedintele Traian Basescu, considera presedintele PSD, Mircea Geoana.
Potrivit acestuia, singura concluzie a raportului prezentat, miercuri, este esecul Romaniei, esec al carui principal vinovat este Basescu: "Din pacate progresele inregistrate in zona Justitiei nu au fost suficent de convingatoare. Raportul reprezinta pe fond un esec, desi nu se refera la multe probleme. Nu au fost incluse referiri la subfinantarea sistemului, la faptul ca acesta s-ar afla in fata unui blocaj iminent sau la durata proceselor".
Presedintele PSD, Mircea Geoana, crede ca "principala responsabilitate" pentru situatia din Justitie ii apartine sefului statului, Traian Basescu, "si regimului pe care il patroneaza".
"Bila neagra din raport i se datoreaza presedintelui Basescu. Repet. Acest raport reprezinta un esec. Ceea ce nu surprinde raportul este starea de fapt a justitiei din Romania care este ingrijoratoare. Continuarea monitorizarii pe justitie reprezinta o bila neagra pentru Romania. Justitia romaneasca este ineficienta, iar dosarele care ajung in instanta nu au suficienta ...
La 20 de ani de la Revolutie, un jurnalist britanic se intoarce pe strazile Bucurestiului, pentru a gasi o Romanie subjugata de coruptie si minciuna, saracita de privatizarile "avantajoase" facute cu girul unui Occident ce acum o arata cu degetul.
Ed Vulliamy, reporter al publicatiei britanice The Observer, a venit in Romania in 1989, pentru a investiga caderea unui regim dictatorial odios a carui disparitie este si in ziua de azi invaluita in mister.
Reporterul a stat de vorba cu Dorin-Marian Carlan, soldat ce a facut parte din plutonul de executie al sotilor Ceausescu, cu Ion Caramitru si Doru Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, dar si cu Codruta Cruceanu, fost curator al Muzeului de Arta din Bucuresti, cu care s-a intalnit si acum 20 de ani.
Dupa doua decenii de la evenimentele din 1989, ziaristul reintors la Bucuresti se intreba daca a asistat intr-adevar la o revolutie sau la o lovitura de stat.
Chiar titlul articolului sau publicat in presa britanica este dat de un citat ce ii apartine lui Ion Iliescu, reprodus de unul dintre martorii intervievati de Vulliamy:
"Era imposibil sa avem o revolutie in Romania. Asa ca a trebuit sa fie inscenata".
Discutiile purtate atunci si acum de jurnalistul britanic cu interlocutorii sai romani, il fac pe acesta sa creada ca "revolutia nu a fost ceea ce parea a fi, o revolta populara impotriva unui dictator, in care armata s-a alaturat populatiei", scrie Vulliamy in articolul sau.
Jurnalistul britanic ...
Categorie: International 3535 vizite [ Ziare.com ]
Lupta impotriva coruptiei din Romania si independenta justitiei sunt la fel de curat murdare ca in urma cu doi ani, cand tara noastra "abia a fost acceptata in Uniunea Europeana".
In raportul Freedom House "Natiuni in tranzitie" pe 2008 se subliniaza ca la categoriile organizarea si independenta justitiei, coruptia, guvernarea la nivel national, guvernarea la nivel local si independenta media, scorurile acordate Romaniei de FH raman aceleasi ca si in 2009.
Singurele cotate ceva mai bine sunt categoria "Proces electoral" si "Societatea civila", care insa este notata cu un scor mai mic decat anul trecut.
Asadar, progresul Romaniei la "Organizarea si independenta Justitiei" pentru 2008 fata de 2007 este zero, in conformitate cu scorul obtinut- 4. FH consideraca angajamentul pentru reforma al tarii noastre este "indoielnic".
"Romania a fost criticata de CE, in 2008, pentru ca nu a indeplinit in mod corespunzator angajamentele pe care si le-a asumat la aderare. Criticile au fost directionate mai ales catre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca nu a reusit sa responsabilizeze magistratii. Chiar daca in 2008 a fost numit un nou ministru al justitiei, angajamentul pentru reforme ramane indoielnic, avand in vedere ca noul ministru a recomandat ca un candidat fara niciun merit profesional sa-l inlocuiascca pe procurorul sef al DNA, Daniel Morar", se arata in raport.
Acelasi scor la coruptie
Si la categoria "Coruptie" Romania se mentine la scorul 4 - din ...
Raportul pe justitie ce va fi publicat miercurea viitoare de Comisia Europeana va recomanda mentinerea mecanismului de cooperare si verificare si dupa 2009, constatand prea putine progrese atat in Romania, cat si in Bulgaria, spun surse europene.
Progresele Romaniei - cum ar fi adoptarea Codului Penal si a Codului Civil - sunt prea mici pentru ca executivul european sa ia in considerare scoaterea Bucurestiului de sub asa-numitul mecanism de cooperare si verificare (MCV), infiintat in 2007 pentru a garanta implementarea reformelor in justitie si rezultate in lupta anticoruptie.
Tentativele diplomatiei romane de a obtine o strategie pentru iesirea de sub mecanismul de cooperare si verificare (MCV) anul viitor are toate sansele sa fie respinsa de catre statele membre. Tarile care contribuie net la bugetul UE, cum ar fi Germania, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca si Austria nu sunt deloc convinse ca odata iesita de sub monitorizare, Romania va gestiona corect fondurile europene.
Parlamentul de la Bucuresti va fi din nou criticat pentru blocarea anchetelor penale, iar judecatorii pentru ca tergiverseaza cazurile de coruptie sau aplica sentinte prea blande.
Sofia va avea partea ei de critici pentru lipsa condamnarilor in ceea ce priveste capii crimei organizate, in special cu legaturi politice si acces la fonduri europene.
Dar Comisia nu va recomanda sanctiuni financiare, asa cum a facut anul trecut in cazul Bulgariei, cand a decis inghetarea a circa 500 ...