"There's safety in numbers", zice englezul, ceea ce s-ar traduce prin "cu cat mai multi, cu atat mai bine". Aceasta zicala nu poate fi mai bine ilustrata decat de actuala situatie geopolitica. In epoca razboaielor high-tech si a "loviturilor chirurgicale", statele subdezvoltate dar bine populate sunt in avantaj.
De decenii, strategii sustin ca numarul soldatilor sau al pieselor de artilerie nu ar trebui sa mai fie considerate un factor decisiv in gandirea militara, noteaza The Times.
Acum, profesionalismul, pregatirea si tehnologia sunt cheile succesului in lupta. Cu toate acestea, fronturile de operatiuni din Irak si Afganistan demonstreaza contrariul, iar demografia joaca un rol vital in acest sens.
Problema Occidentului este de a gasi suficient de multi soldati care sa paseasca pe solul afgan sau irakian - tari cu o demografie exploziva.
In ceea ce priveste populatia, Occidentul a fost in avantaj pana dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. In 1950, toate tarile arabe aveau impreuna o populatie de 60 de milioane, in vreme ce SUA aveau 106 milioane si, impreuna cu Marea Britanie, Franta si Spania - 120 de milioane.
Pana in 2000, echilibrul demografic s-a schimbat radical. Lumea araba a inregistrat o crestere de patru ori a populatiei, ajungand la 240 de milioane de suflete, aproape de cele 284 de milioane ale Americii.
In Irak, explozia demografica a fost si mai accentuata, de la sub 6 milioane in 1950 la 25 de milioane in 2000 si 30 de milioane in 2009. ..
Ne aflam intr-o camera. Stam fata in fata, cu o ata pe care incercam sa o supunem meandrelor jocului aceluia, cu crearea de modele tot mai complicate, prin alambicarea pe degete a sustinerii zigzagate a centrelor de greutate ale atei. Multi dintre noi au jucat acest joc in copilarie si adolescenta.
In mod normal, la un moment dat jocul se blocheaza, ori pentru ca se termina ata, care devine prea scurta pentru cat de apropiate sunt mainile, ori pentru ca formele geometrice sunt prea complicate pentru a tine jocul sub control. Ata trebuie descalcita si jocul luat de la inceput.
Sa ne imaginam acum ca avem de-a face cu 1.000 de jucatori care incearca sa joace acelasi joc, cu o singura ata. Lucrurile se complica enorm. Cam astfel s-au complicat lucrurile si in lumea pietelor financiare internationale. Simultan, acestea au devenit extrem de interdependente, ca niste vase comunicante, dar, deopotriva, imprevizibile in anumite momente.
Motivatia este ca sistemul de reglementari, control si decontari este subdimensionat si se misca extrem de lent, in comparatie cu viteza cu care evolueaza si actioneaza sistemele de afaceri din acest sector.
Criza bondurilor din 1994
In 1994, pietele financiare americane s-au aflat intr-o situatie-limita, apropiata cu cea din timpul crizei din 1929. Intre criza aceasta si criza creditelor imobiliare din anul in care ne aflam, 2007, exista unele asemanari si unele deosebiri. O asemanare este ca criza aceasta afecteaza, prin ...
Muhammad Yunus s-a nascut in 1940 la Chittagong, al doilea oras ca marime din Bangladesh care, in perioada respectiva, facea parte din India, colonie engleza. Datorita unui tata care era negustor de aur, Muhammad si cei 13 frati ai sai nu au dus niciodata lipsa de nimic, fara sa traiasca insa in lux, pentru ca seful familiei era musulman practicant si vroia sa duca o existenta simpla.
Situatia materiala si deschiderea familiei sale spre lumea occidentala i-au permis lui Muhammad Yunus sa calatoreasca inca de cand era copil. La 21 de ani, el devenit investitor, punand bazele primei companii high-tech din Pakistanul Oriental. Afacerea a fost o reusita dar, in 1965, Yunus a preferat sa dea gestiunea fratilor sai si sa plece in SUA la studii cu o bursa Fulbright.
Dupa masterul la Univesitatea din Colorado, Yunus s-a inscris la Univesitatea din Venderbild sub conducerea lui Nicholas Georgescu-Roegen, de origine romana, economist cu idei originale, cunoscut in special pentru cercetarile sale pe tema descresterii sustinute. Dupa ce si-a terminat doctoratul, Yunus a obtinut un post la Middle Tennessee State University.
In 1970 s-a casatorit cu Vera Forostenko, o colega de origine rusa. Viata sa a fost bulversata un an mai tarziu, din cauza atacurilor Pakistanului Occidental asupra Pakistanului Oriental. Pakistanul Oriental devenit Bangladesh, a intrat in razboi contra agresorului sau. Dupa ce independenta Bangladeshului a fost proclamata, Yunus, care luptase pentru tara ...