Bulgaria, Letonia si Lituania vor fi ultimele state din Uniunea Europeana care vor reusi sa iasa din recesiune, dupa ce lipsa creditarii si a investitiilor straine le-a devastat economiile, potrivit Comisiei Europene.
Produsul intern brut al Bulgariei va continua sa se contracteze pana in al patrulea trimestru al anului urmator, in timp ce Letonia si Lituania vor iesi din criza cu un trimestru mai devreme, relateaza Bloomberg.
De altfel, cele doua tari baltice au suferit cea mai abrupta scadere a productiei, din cauza crizei creditelor.
Potrivit guvernatorului bancii centrale bulgare, Ivan Iskrov, economia tarii sale va atinge cel mai scazut nivel la sfarsitul acestui an sau in primul trimestru din 2010.
"Ne asteptam la o crestere economica de 0,5 procente, anul viitor, daca economia va incepe sa se redreseze in a doua jumatate din 2010. Daca, insa, cererile pentru export vor fi mai mici, este posibil sa avem o scaere de doua procente", a spus Iskrov.
Economia Lituaniei se va comprima in acest an cu 10,5%, aceasta urmand sa fie cea mai severa scadere din 1993 incoace, potrivit estimarilor oficialilor de la Vilnius.
In luna decembrie, Algirdas Semeta, ministrul lituanian al Finanelor, prognoza crestere economica negativa de 4,8% pentru 2009, scrie baltic-course.com.
Pentru 2010, reprezentantul guvernamental a prognozat, marti, un recul de 2.6% din PIB. Redresarea economica se va produce abia in 2011, cand PIB-ul va urca cu 4,3%, urmand ca in 2012 sa ajunga la 4,5%.
In acelasi timp, omologul sau de la Talin, Ivari Padar, a declarat ca Estonia va inregistra o scadere de 8,5% in 2009.
Precedenta prognoza a ministerului de resort, cea de toamna, indica o scadere cu 5,3%, informeaza Baltic Business News.
Romania a intrat, oficial, in recesiune tehnica, dupa ce economia a scazut timp de doua trimestre la rand. La finele anului trecut, economia locala s-a contractat cu 3,4%, iar in primul trimestru din 2009, cu inca 2,6%.
Tradusa in bani, scaderea ajunge, grosso modo, la 4,14 miliarde de lei fata de finele anului trecut si 5,55 miliarde de lei fata de perioada similara din 2008.
Contractia inregistrata de economia romaneasca, de 6,4% raportat la primul trimestru din 2008, este cu doua puncte procentuale peste media europeana, de 4,4%, recordul de scadere a economiei fiind detinut de Letonia, al carei PIB a pierdut nu mai putin de 28,7% in aceasta perioada, scrie Gandul in editia de sambata.
Scaderea economica de la inceputul anului depaseste, cu mult, si estimarile economistilor locali, care se asteptau ca PIB sa scada cu "numai" 2%-4,1%. Rezultatul deosebit de prost din primul trimestru face ca estimarea oficialilor romani, ai UE si ai FMI, respectiv o scadere de 4,1% anul acesta, sa para optimista.
Pentru ca economia romaneasca sa scada, per total, in 2009, cu doar 4,1%, ar trebui ca in trimestrele urmatoare PIB sa inregistreze o revenire foarte puternica, pentru a compensa prabusirea din primele trei luni.
Daca estimarile analistilor vorbeau tot despre o scadere, e drept, mult mai mica, premierul Emil Boc da dovada de un optimism debordant si spune ca vede "partea plina a paharului".
"Eu vad partea plina a paharului. Era de asteptat sa avem o scadere ...
Cinci tari membre UE din Europa de Est au raportat contractii ale economiei, pentru primul trimestru din acest an.
Economiile din Romania si Ungaria s-au depreciat cu 6,4 procente, iar cea din Slovacia cu 5,4 procente.
"Recesiunea a inceput la scara larga. Exista surprize majore si contractari mult mai mari decat estimarile. Se pare ca lucrurile nu se vor redresa prea curand", a declarat Bartosz Pawlowski, strategist la BNP Parisbas, din Londra, pentru Bloomberg.
Tarile din estul Europei au crescut cu aproximativ sapte procente anual, in ultimii cinci ani pana in 2007, fiind afectate grav de reducerea cererii la export si a stagnarii investitiilor straine.
Contractia din Slovacia survine in urma deprecierii de 2,5 de procente, din ultimele trei luni din 2008. "Este un lucru foarte rau. Problemele din intreaga zona se reflecta in economia slovaca", a declarat Maria Valachyova, economist la Slovenska Sporitelna, din Bratislava. "Toate componentele din produsul intern brut s-au contractat, inclusiv consumul public", a adaugat ea.
In Ungaria, este deja al patrulea trimestru consecutiv in care se inregistreaza o comprimare. Productia industriala s-a prabusit cu 21,8 procente, in primele trei luni din acest an, cea mai puternica depreciere, de 25,2 procente, fiind in luna februarie.
In Romania, din cauza scaderii pe piata creditelor, a cresterii salariilor si a cheltuielilor guvernamentale, PIB-ul s-a micsorat cu 2,6 procente, in trimestrul I din 2009, ...
Pentru ca se asteapta sa intre in recensiune in acest an, deputatii lituanieni au decis marti sa-si reduca salariile cu 15%, in cadrul unui program de austeritate lansat de govern.
Lituania a adoptat, la sfarsitul lunii decembrie, un buget de austeritate pentru 2009, prevazand numeroase reduceri din cheltuieli, care ii vizeaza in special pe salariatii din administratia publica, si o majorare a TVA de la 18% la 19%.
Dupa discutii aprinse, reducerea a fost aprobata de 113 deputati din 141 posibili, conform ANS PRESS. Ca urmare a acestei decizii, salariul unui deputat lituanian se va ridica de acum inainte la 2.000 de euro.
Categorie: International 425 vizite [ Ziare.com ]
La sase luni dupa intrarea Slovaciei in zona euro, se observa o tendinta a cetatenilor sai de a-si face cumparaturile in Ungaria, unde produsele sunt mult mai ieftine.
Datorita deprecierii forintului cu 14%, fata de moneda unica europeana, slovacii isi cumpara masini, electronice si chiar mancare de peste granita, din Ungaria, unde aceste produse sunt cu un sfert mai ieftine, relateaza Bloomberg.
Potrivit lui Igor Barat, responsabil pentru probleme legate de euro in Guvernul slovac, se va efectua un studiu, pe parcursul a doua luni, pentru a se determina cat de mult a crescut turismul pentru shopping, de la adoptarea euro.
Slovacia si Slovenia, singurele tari est europene care au intrat in zona euro, sunt afectate de cea mai grava recesiune de la caderea comunismului. "Sunt expuse unor riscuri concurentiale foarte mari, din cauza fortei euro. Daca aceasta situatie continua, fara indoiala va urma o perioada si mai grea", este de parere Simon Tilford, economist-sef al Centrului pentru Reforma Europeana din Londra.
Cele doua tari ar putea ramane unicat din punctul de vedere al folosirii euro pentru cel putin cinci ani. Liderii polonezi iau in considerare amanarea adoptarii euro pana in 2012, in timp ce ungarii si cehii nu vor intra in aceasta zona pana in 2014. Letonia, Lituania si Estonia, care se pregatesc de adoptarea euro, suferea cea mai grava recesiune din intreaga Uniune Europeana.
In Slovenia, vanzarile au scazut cu 13,4 procente, in timp ce produsul ...
Cele trei state baltice - Estonia, Letonia si Lituania - se confrunta cu tulburari sociale si proteste de strada impotriva masurilor de austeritate impuse de guvernele lor, in contextul celei mai grave crize economice cu care s-a confruntat vreodata Uniunea Europeana.
"Frustrarile oamenilor pot avea ramificatii politice in toate statele baltice. Politicienii au acum posibilitati de actiune foarte limitate, dar este foarte greu sa explice asta oamenilor", a spus Lars Christensen, analist-sef la Danske Bank, citat de Bloomberg.
Dupa 40 de ani petrecuti ca state-satelit ale Uniunii Sovietice, tarile baltice s-au dezvoltat in democratii viabile, cu economii de piata. Punctul culminant l-a constituit aderarea la UE, in mai 2004, ce a adus cu sine investitii straine directe de peste 20 miliarde dolari, care au contribuit la dublarea salariilor, dar si a preturilor imobiliarelor.
Cea mai mare schimbare de situatie are loc in Letonia. In 2006, PIB-ul a inregistrat o crestere de 12,2% - cea mai mare rata din UE. In al treilea trimestru al acestui an, insa, economia se contractase cu 4,6%, cea mai mare scadere din UE.
Nici Estonia nu sta cu mult mai bine, cu o contractare a economiei cu 3,5%. De asemenea, se asteapta ca Lituania sa intre in recesiune anul acesta, Ministerul de finante estimand o contractare a PIB-ului cu 4,8%.
Spre comparatie, cresterea economica in zona euro a fost in cel de-al treilea trimestru al lui 2008 de 0,6%, iar BCE prognozeaza o contractare de ..
Categorie: International 535 vizite [ Ziare.com ]
Letonia, care a intrat in recesiune si a fost nevoita sa isi nationalizeze una dintre cele mai mari banci, a decis sa ceara ajutor financiar de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.
"Am decis sa incepem negocieri oficiale cu Comisia Europeana si FMI pentru a finanta stabilizarea economiei", a declarat premierul Ivars Godmanis citat de Reuters.
Letonia devine astfel a doua tara membra UE care solicita ajutorul Comisiei si FMI, dupa Ungaria, care a primit in 28 octombrie un ajutor financiar de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International (FMI), Uniunea Europeana si Banca Mondiala, dupa ce obtinuse deja cinci miliarde de euro de la Banca Centrala Europeana, la mijlocul lunii octombrie.
Potrivit regulilor actuale, fondurile din care Comisia poate ajuta o tara membra din afara Zonei euro in caz de dificultati financiare sunt limitate la 12 miliarde.
Dupa ajutorul de 6,5 miliarde de euro acordat Ungariei, UE nu mai dispune decat de 5,5 miliarde din care ar putea ajuta Letonia. Comisia a propus si Parlamentul European a aprobat joi suplimentarea acestui fond de la 12 la 25 miliarde de euro.
Letonia a fost nevoita sa preia 51% din Parex, creata dupa prabusirea Uniunii Sovietice, deoarece banca a fost afectata de criza financiara mondiala. Parex avea active de 5,42 miliarde dolari.
Agentia de evaluare financiara Moody's a coborat in urma cu cateva saptamana ratingul Letoniei si a redus de la stabile la negative perspectivele tarilor ...
Economia Lituaniei a scazut cu 22,4%, marcand cel mai accentuat declin din 1990 incoace. Guvernele celor trei state au luat cele mai dure masuri din UE pentru stoparea declinului economic. Primele trei luni ale anului au insemnat o contractare a economiei lituaniene cu 13,3%. In aceeasi perioada din 2008, PIB se aprecia cu 5,2%. Statele baltice Estonia, Letonia si Lituania sunt afectate de o recesiune profunda din cauza spargerii balonului imobiliar, inaspririi conditiilor de creditare si
Categorie: International 47 vizite [ Adevarul ]
Inflatia accentuata, care a afectat o perioada indelungata Estonia, Lituania si Letonia, nu mai este decat o amintire pentru fostii "tigri baltici", amenintati momentan de fenomenul periculos al deflatiei, conform unei analize realizate de AFP.
In Lituania, statul membru al Uniunii Europene (UE) cel mai afectat de recesiune, cresterea preturilor de consum s-a temperat in iulie pentru a patra luna la rand.
Deflatia reprezinta in general un semn de recesiune grava care se auto-sustine si din care este foarte greu de iesit, pentru ca intrega economie este afectata de faptul ca populatia prefera sa nu cheltuiasca si sa astepte o noua reducere a preturilor, diminuand astfel cererea si investitiile.
O crestere a ratei somajului provoaca noi reduceri ale cererii si impinge statul catre un cerc vicios ce poate distruge intreaga economie. Acest fenomen nu afecteaza doar statele ex-comuniste care au aderat la UE.
Deflatia printre cele mai mari 16 economii europene atins nivelul de 0,6% in iulie, dupa ce in iunie nivelul se cifra la 0,1%.
In vestul Uniunii, deflatia este cauzata in mare parte de reducerea pretului la petrol si la alte produse, din cauza crizei financiare globale, scrie AFP.
In statele baltice, acest fenoment reprezinta si consecinta unei degradari profunde a consumului intern.
"Pana in acest moment preturile in Lituania erau prea ridicate, din cauza cresterii rapide a consumului", a declarat, pentru AFP, Rimantas Rudzkis, analist al bancii DnB ..
A dat gres, oare, capitalismul, asa cum s-a intamplat in cazul comunismului? Aceasta este una dintre cele mai dezbatute intrebari, pe masura ce autoritatile din majoritatea tarilor insista asupra unor schimbari majore, in timp ce incep sa iasa, incet, din recesiune.
Potrivit unor analisti, criza este ceea ce am vazut in tarile care au scapat de comunism, in ultimii 20 de ani. Unele tari in tranzitie sunt in criza, insa tranzitia in sine, nu este. La fel, tarile capitaliste sunt in criza, insa capitalismul, nu, scrie unul dintre cei mai cunoscuti analisti economici, Martin Wolf, intr-un comentariu pentru Financial Times.
Insa, este nevoie, cu siguranta, de o reforma. "Adevarata virtute a democratiilor si pietelor liberale este abilitatea lor de a se adapta. Au aratat aceste calitati in trecut, trebuie sa o mai faca inca o odata", spune Wolf.
In urma cu un an, capitalismul a cazut in prapastie. Cu mult efort, guvernele au reusit sa-l ridice, ajungandu-se la un capitalism de stat, avand in vedere trilioanele de dolari injectati de autoritati la nivel mondial. Mai exact, 14 trilioane de dolari, potrivit analistilor de la Bank of England.
Ce inseamna acest lucru petru tarile a caror economie de abia a scapat de sub tutela statului, in urma cu 20 de ani? In primul rand, masive scaderi ale productiei. Potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), diminuarea produsului brut in tarile in tranzitie va fi, in medie, de 6,2 procente, in 2009. In ...
Criza financiara, care a impins unele economii emergente spre marginea prapastiei, a dezvaluit inegalitati periculoase intre tarile din Europa de Est, la doua decenii dupa cadearea comunismului, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Tarile din Uniunea Europeana, impreuna cu cele din sudul Balcanilor, au intrat in recesiune din cauza crizei creditelor si au pierdut investitiile straine.
"Criza a scos la iveala slabiciunile acestor tari", a spus Erik Berglof, economistul sef al BERD, citat de Bloomberg. El a avertizat ca, pentru ca regiunea sa se intoarca la prosperitate, este nevoie de un angajament mai serios.
"Avem de invatat cateva lectii. Este clar ca modalitatea de a gestiona aceste scaderi este de a extinde programul de tranzitie, nu de a-l inlocui", a spus Berglof.
Cele 30 de tari emergente din Europa si Asia unde BERD are investitii se lupta sa scape de cea mai grava recesiune din momentul in care au adoptat regulile de piata libera. Banca a incercat sa limiteze impactul crizei financiare in aceste regiuni, convingand bancile vest-europene sa ramana pe aceste piete.
Potrivit BERD, Europa de Est a avut cel mai mult de suferit, din cauza integrarii pe pietele financiare ale marilor economii.
Eforturile de a ridica standardul de trai la nivelul Occidentului a incurajat un boom al creditarii, imprumuturi in exces si o tendinta de indatorare in monede straine, arata studiul BERD.
Din acest motiv, Fondul Monetar ...
Salariul si siguranta pe termen scurt a locului de munca sunt mai importante decat sanatatea proprie sau conditiile de munca, potrivit unui studiu la nivelul intregii Uniuni Europene.
In Romania, 70 de procente din respondenti sunt de parere ca salariul este cel mai important aspect, in momentul cand trebuie sa decida asupra unui nou loc de munca, se arata in "Sondajul de opinie paneuropean privind sanatatea si locul de munca", realizat de Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca (EU-OSHA).
Siguranta locului de munca a fost pe a doua pozitie, in randul romanilor, 37 de procente din respondenti mentionand acest factor drept unul decisiv.
Programul de lucru este important pentru 23 de procente din romani, in timp ce conditiile de securitate si sanatate la locul de munca nu ii intereseaza decat pe 16%.
De altfel, Romania inregistreaza cel mai scazut procentaj din acest punct de vedere, asemanator Ungariei si Estoniei, unde numai 19% din respondenti dau importanta conditiilor de securitate si sanatate. Media europeana este de 36 de procente, iar cei mai interesati de acest aspect sunt suedezi (53%).
Starea sanatatii, influentata de job
In tarile membre ale Uniunii Europene, o mare parte din angajati cred ca problemele de sanatate sunt cauzate de locul de munca. Astfel, 28 de procente din europeni au raspuns ca starea lor de santate este influentata intr-o mare masura de serviciu, iar 47%, intr-o oarecare masura.
In Romania, 41% au dat ...
De la Eva si pana la Doamna Criza, adica de vreo cateva mii de ani, lumea a fost condusa de barbati, care au reusit sa o distruga prin viata grea impusa de recesiune.
Aceasta mare criza nu va duce la moartea Wallstreet-ului. Nici macar moartea finantelor. Si nici la sfarsitul capitalismului. Aceste concepte si institutiile in care se incearca punerea lor in practica vor reusi sa supravietuiasca. Cel care moare si nu mai poate fi salvat de nimeni si nimic este spiritul macho.
Insa daca Wallstreet-ul, capitalismul si piata financiara au reusit sa-si lipeasca la loc capetele cazute pe esafod, spiritul macho a incercat sa-si coasa la loc onoarea si imaginea, dar a nimerit sub un toc care l-a executat cu zambetul pe buze.
Tocul patrat, de patru centimetri, al unei femei. Nu al unei femei ca oricare alta, ci femeia la puterea, liderul incoronat de criza sa conduca dupa colapsul "lumii vechi", comenteaza cei de la Die Presse.
Timp de mai multi ani, lumea a fost martora la un transfer tacut dar in acelasi timp monumental de putere, de la barbati la femei. Astazi, Marea Recesiune a transformat ceea ce era o schimbare evolutiva intr-una revolutionara.
Transferul de putere va fi accelerat de criza economica, deoarece din ce in ce mai multi oameni isi dau seama ca actiunile agresive, riscante, care i-au ajutat pe barbati sa-si consolideze puterea, s-au dovedit destructive si nefunctionale pe termen lung, intr-o lume globalizata.
Motivul: colapsul economic
Principala ...
Tarile din Europa de Est, membre ale Uniunii Europene, vor inregistra o scadere economica de 4,2 procente in acest an si ar putea creste cu un procent, anul viitor, potrivit Bancii Mondiale.
Potrivit reprezentantilor institutiei, redresarea economica din regiune, care ajuns de la investitii masive la prabusirea productiei va fi slaba si inegala, Banca Mondiala cerand guvernelor sa grabeasca reformele structurale, relateaza Reuters, citata de Forbes.
Intr-un raport trimestrial al institutiei financiare, se arata ca Europa de Est a ajuns la cel mai scazut nivel posibil, insa estimarile de crestere pe termen mediu sunt pesimiste.
In 2011, regiunea ar putea creste cu 3,6 procente, fata de cresterea totala din 2008, de 3,9 procente. "O majorare semnificativa ar putea avea loc odata ce investitiile si exporturile isi vor reveni, iar consumatorii vor incepe, din nou, sa aiba incredere", se arata in raport.
Cu toate acestea, cele 10 tari fost-comuniste din regiune vor inregistra o crestere mai mare decat restul Uniunii Europene, insa comparativ cu perioada dinaintea crizei, cresterea este cu 1,5 procente mai mica.
Cele mai multe tari vor suferi o scadere a produsului intern brut de 5 - 10 procente, in timp ce Letonia, Lituania si Estonia vor avea scaderi de 15 - 20 de procente. Polonia, cu o piata interna de 38 de milioane de persoane, este singura care a reusit sa evite recesiunea.
Potrivit Bancii Mondiale, fluxurile de capital in regiune s-au diminuat, iar ...