Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat ca se asteapta ca adoptarea si promulgarea Codurilor sa fie notate pozitiv in raportul Comisiei Europene, iar respingerea proiectului de modificare a legii constitutionale sa fie mentionata critic.
Intrebat pe care benchmark credet ca Romania va primi o bila alba si care va primi o bila neagra, Predoiu a raspuns ca raportul ar putea nota pozitiv "adoptarea si promulgarea Codurilor substantiale".
"Cred ca respingerea proiectului de modificare a legii constitutionale ar putea fi mentionata critic", a spus Predoiu.
Predoiu a fost chestionat si in privinta modului in care se va reflecta in raport greva personalului auxiliar din justitie, protestul judecatorilor si, mai nou, al sindicalistilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor si al unor procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, a Ministerului Public.
"Protestele recente legate de problemele financiare din sistemul judiciar si penitencar exced benchmark-urilor din mecanismul de cooperare si verificare", sustine Predoiu.
In ceea ce priveste costurile adoptarii proiectelor de Coduri Civil si Penal, Predoiu sustine ca numai dupa adoptarea codurilor de Procedura se poate face o evaluare a costurilor implementarii acestor acte normative.
"Promulgarea Codurilor substantiale reprezinta un punct de cotitura in eforturile de profesionalizare pe termen lung a justitiei si acest lucru se va vedea in ...
Consilierul prezidential Cristian Preda sustine ca un referendum pe baza caruia sa se treaca la revizuirea Constitutiei, idee avansata de Valeriu Stoica, ar conduce la un blocaj, deoarece acesta este consultativ, iar prezenta la vot risca sa fie foarte slaba.
Preda si-a argumentat ideea pornind de la faptul ca rezultatul unui referendum privind regimul politic agreat de popor nu ar avea decat un caracter consultativ, iar acest lucru ar duce la o demobilizare a cetatenilor, deja supusi unui ritm electoral foarte dens.
"Un referendum prealabil este inutil pentru ca risca sa compromita procesul de revizuire a Constitutiei, pentru ca un referendum nu obliga la nimic. Politic vorbind, un referendum ar fi un blocaj.
Este o tentatie a politicienilor de a recurge la un gest propagandistic", a apreciat Preda in cadrul dezbaterii "O Constitutie pentru cetateni" a Institutului de Studii Populare.
Un al doilea argument folosit de consilierul prezidential este ca prezenta la vot ar putea fi foarte mica, in conditiile in care un calendar electoral deja supraincarcat a redus considerabil numarul celor care se prezinta la urne.
Iar, daca legislatorii nu vor tine seama de rezultatul plebiscitului privind reforme constitutionala, gradul de demobilizare a alegatorilor ar creste si mai mult.
"Pe de alta parte, o cursa prezidentiala cum va fi cea din toamna acestui an s-ar putea sa readuca la cote nebanuite participarea la vot. S-a mai vazut si prin alte parti", a conchis ...
Comisiile juridice ale Parlamentului au dat aviz negativ, miercuri, la scrisoarea presedintelui privind organizarea referendumului pentru un Parlament unicameral in aceeasi zi cu alegerile prezidentiale, pe 22 noiembrie.
Pentru un raspuns nefavorabil solicitarii presedintelui au votat 18 parlamentari de la PSD, PNL si UDMR, iar PD-L s-a opus, prin cele 12 voturi "impotriva", a anuntat, miercuri, liberalul Ioan Ghise.
De asemenea, parlamentarii juristi au decis sa ataseze avizului negativ si motivatiile care au sta la baza acestei decizii, printre acestea numarandu-se si existenta unui vid legislativ in privinta organizarii referendumului.
Avizul negativ de miercuri vine dupa ce, saptamana trecuta, Comisia juridica a Senatului a aprobat un raport de respingere a ordonantei de urgenta privind organizarea referendumului, membrii opozitiei invocand existenta unor elemente de neconstitutionalitate si ca scopul OUG ar fi de a "perturba procesul electoral".
Proiectul de respingere a primit 6 voturi "pentru", din partea membrilor partidelor de opozitie PSD, PNL si UDMR, si 3 voturi "impotriva" din partea democrat-liberalilor membri ai comisiei juridice.
Presedintele comisiei juridice, social-democratul Toni Grebla, a atras atentia atunci ca OUG-ul discutat nu are semnaturile "cu atributii esentiale in aceasta cauza", de la Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor, fiind semnata doar de prim-ministrul Emil Boc si de secretarul general al ...
Senatorii au respins modificarile aduse Legii referendumului, vot in acord cu decizia Curtii Constitutionale, prin care se elimina prevederea ca alegerile nu pot avea loc la aceeasi data cu referendumul.
Initial, votul pe raportul de respingere a proiectului a intrunit doar 66 de sustineri, insuficient pentru o lege organica. Liderul PD-L, Cristian Radulescu, a intervenit subliniind ca actul normativ se afla in Parlament pentru reexaminare si exista si o decizie a CCR care declara textul neconstitutional.
"Astazi finalizam aceasta procedura care este pro forma pentru ca, de fapt, legea si-a incheiat efectele respective de mult timp, au trecut acele 45 de zile pe care le prevede Constitutia", a explicat el.
Radulescu a afirmat ca, deja, legea "si-a dat obstescul sfarsit", iar "printr-un vot usor caraghios" se incearca sa se "tina in viata ceea ce nu mai poate fi tinut in viata", fiind impotriva deciziei CCR.
Presedintele Comisiei juridice a incercat sa rezolve situatia si a cerut, in numele grupului PSD+PC, reluarea votului, sustinand ca uneori apar "neclaritati" cu privire la modul in care trebuie sa se voteze.
Liderul senatorilor UDMR, Verestoy Attila, a afirmat ca "anumite voturi reflecta si o proba politica" pe care puterea "nu a trecut-o". "Va rog, domnilor colegi de la putere, concetrati-va, adunati-va si votati asa cum vi se cere", a comentat el ironic votul insuficient pentru respingerea proiectului.
"In opinia mea, raportul a fost respins, trebuie ..
Textele constitutionale indicate de Traian Basescu privind numirea procurorilor sunt exacte, numai ca interpretarea trebuie facuta de juristi, nu de seful statului, considera presedintele CSM, Lidia Barbulescu.
Ea a declarat, sambata, la RealitateaTV ca politicienii trebuie sa depolitizeze justitia, precizand ca scandalul privind respingerea Monicai Serbanescu este gratuit.
Astfel, presedintele CSM a spus ca Serbanescu, propusa de ministrul Catalin Predoiu pentru sefia DNA, s-a descurcat bine la audierea sa, joi, in Sectia de procurori a Consiliului, desi procurorul general si alte persoane prezente la sedinta au criticat prestatia acesteia.
"Din punct de vedere profesional, s-a descurcat bine. Am inteles din media si din spusele colegilor, tot din media, ca s-a descurcat bine. A cantarit foarte mult faptul ca doamna procuror era specializata ca procuror de judiciar.
Nu va ascund faptul ca cei cinci colegi ai mei care formeaza sectia de procurori sunt procurori anchetatori. Cred insa ca sunt multe chestiuni procedurale pe care doamna Serbanescu ni le-ar fi putut impartasi. Nu a avut contracandidati, ceea ce iar nu mi se pare in regula", a declarat Barbulescu.
In acest context, seful CSM a criticat procedura de numire a procurorilor-sefi, in care CSM are doar vot consultativ.
In ceea ce priveste declaratia sefului statului, care a facut trimitere la Constitutie atunci cand a fost intrebat de modificarea adoptata de Comisia Juridica din Senat, Lidia ...
Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat vineri, la Targu Mures, ca decizia CCR, privind interpretarea dispozitiilor constitutionale in ceea ce priveste numirea unui ministru, confirma ca este necesara revizuirea Constitutiei, transmite NewsIn.
"Asa cum am mai spus saptamanile trecute, dupa parerea mea, incet-incet, se creaza o situatie riscanta sau chiar instabila in privinta relatiilor inter-institutionale, in privinta relatiilor intre institutiile majore ale statului, punand sub semnul intrebarii, de exemplu, rolul si rostul Parlamentului. Parlamentul fiind, indiferent ce opinie avem despre acest for, forul suprem decizional in stat. Curtea Constitutionala a adoptat o decizie care, de fapt, dupa parerea mea, depaseste limitele constitutionale oferite acestei institutii", a spus Marko Bela.
Liderul maghiar crede ca vor mai fi multe discutii in legatura cu aceasta decizie, dar, in opinia lui, solutia este modificarea Consitutiei.
"Va trebui sa modificam foarte urgent Constitutia si temeinic, in legatura cu cateva dispozitii. Nu stiu daca vom reusi acest lucru. In acest an nicicum. Dupa parerea mea, inainte de alegeri banuiesc ca nu se pune problema, dar partidele politice ar trebui sa faca o analiza foarte serioasa si ar trebui sa ne gandim la modificarea Constitutiei, fiindca ulterior, trebuie sa recunosc si eu, nu am facut o Constitutie foarte buna si modificarile aduse nu au clarificat problemele pe care le-am avut pana atunci si, cateodata, au si agravat aceste ..
Constatand ca, de ceva vreme, destinul le-a furat de sub pat botoseii si oala de noapte, si le-a pus cizme de sergent si o legatura de arhangheli, nelasandu-i sa-si petreaca ultimii ani de activitate in liniste si pace, ca pe vremea tovarasului Iliescu - ehei, ce vremuri, ce septic manos la gura sobei, ce caciulite cu scufie mai impleteam! - , judecatorii de la Curtea Constitutionala s-au trezit din somn.
Careva se tinuse de glume si le varase pe sub usa articolul 142 din Legea fundamentala. "Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei". Mmm, ce text razboinic!
Dupa doua frectii cu spirt si cateva ceaiuri de soc, judecatorii s-au incolonat spre biblioteca, sa caute si restul carticelei, deoarece aveau pe masa cateva dosare mai dichisite: suspendare presedinte, referendum, Cioroianu, CNSAS, Norica.
Din scoarta in scoarta, le-a pierit somnul. Le-a pierit si dorinta de-a exista. Atata responsabilitate se cheama ca e prea multa, si Constitutia e proasta de bubuie. Iar adevarul e ca este, e plina de lacune.
Daca noi garantam pentru ea, inseamna ca suntem un fel de portari, si-au spus. Prin urmare, daca orice usa poate fi deschisa, inseamna ca putem aduce la lontru niste imbunatatiri, ca sa nu fie democratia in pericol.
De exemplu, art. 85 cu 2. Foarte vag. "In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, presedintele revoca si numeste, la propunerea primului ministru, pe unii membri ai guvernului".
Dupa ce ati desprins logica, ...
Un nou scandal ar putea izbucni, intre Traian Basescu si Parlamentul Romaniei, dupa ce presedintele a trimis, marti, legiuitorilor, cererea de reexaminare a Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului. Legea respectiva interzice organizarea simultana a unui referendum cu orice alt tip de alegeri, obligind autoritatile sa stabileasca o alta data pentru alegeri.
- Nicolicea ii cere si lui Vacaroiu sa il reclame pe Basescu la CCR
- Basescu trimite doua legi spre reexaminare
- Parlamentul ii ia lui Basescu dreptul de a stabili data referendumului
- Tariceanu nu-i cedeaza lui Basescu: costuri duble pentru 25 noiembrie (VIDEO)
Legea a ajuns la Cotroceni pe 19 octombrie si, tinand cont ca era pentru a doua oara pe agenda de promulgare, decretul prezidential trebuia semnat cel tarziu pe 29 octombrie.
Actul legislativ i-a avut drept autori initiali doi deputati PNL si doi din PD dar, dintr-o eroare de exprimare strecurata in text, democratii au solicitat sefului statului retrimiterea in Parlament. Aici, legea a fost drastic modificata de PSD si s-a ajuns sa fie contestata la Curtea Constitutionala.
Judecatorii Curtii au avizat pozitiv sesizarea. La corectarea legii in Parlament s-au eliminat articolele considerate neconstitutionale, dar PSD a introdus amendamentul care impiedica organizarea simultana a scrutinelor.
Initiativa, depusa de 10 parlamentari PNL (Norica Nicolai, Titus Gheorghiof), PSD (Antonie ...
Republica prezidentiala. Curat neconstitutional, coana Norica!, titreaza Gardianul in editia de sambata. Judecatorii au invocat un principiu folosit in procesul de legiferare: dreptul presedintelui de a trimite o lege pentru reexaminare, o singura data.
In cazul unei legi trimise spre reexaminare, presedintele trebuie sa o promulge cand ii este trimisa inapoi de Parlament, chiar daca este in aceeasi forma. Analogia ar fi ca presedintele poate refuza un ministru, dar este obligat sa il numeasca daca primeste aceeasi nominalizare.
Pentru prima data in istoria sa, CC a luat o decizie care poate schimba statutul Romaniei in republica prezidentiala, a declarat vicepresedintele PRM Lucian Bolcas, in timp ce deputatul PDL Nicolae Vlad Popa a declarat ca si in cazul Melescanu s-ar putea ajunge, teoretic, tot la arbitrajul CC daca presedintele ar refuza revocarea acestuia de la Aparare.
Ad-literam, articolul 85 alin. 2 din Constitutie prevede ca premierul propune un ministru si presedintele decide numirea sau nenumirea acestuia. Dupa ce au cautat sa impace si capra si varza, judecatorii dat presedintelui dreptul sa refuze numirea unui ministru, dar numai o singura data. Apoi au cautat argumente.
Desi analogia facuta de Curtea Constituionala este fortata, ce inseamna practic echivalarea nominalizarii pe post a unui ministru cu promulgarea unei legi? Curtea ar fi trebuit sa respecte integral prevederile Constitutiei, mai precis, in cazul unei legi trimise spre reexaminare, ...
Presedintele Traian Basescu a declarat vineri ca exista posibilitatea ca decretul de dizolvare a Parlamentului si declansarea alegerilor anticipate sa fie semnat chiar de el, pe 7 decembrie, a doua zi dupa turul doi al alegerilor prezidentiale.
Intr-un interviu acordat postului public de radio, Traian Basescu a facut referire la articolul 89 din Constitutie, potrivit caruia "Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. (...) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului presedintelui Romaniei".
"Deci poate fi in prima zi dupa alegeri, pe 7 decembrie. Presedintele in functie face treaba asta, nu asteapta nimeni pe noul presedinte", a explicat seful statului subliniind insa ca nu isi doreste sa se ajunga intr-o asemenea situatie in cazul conflictului Parlament-Presedinte, "pentru ca nu trebuie create precedente prin care atributiile constitutionale ale uneia dintre parti sa fie anulate prin forta de cealalta".
Solutia ideala era Mugur Isarescu
Seful statului a explicat ca in momentul in care a decis sa il desemneze pe Lucian Croitoru a avut de ales intre trei variante, propunerea politica a PD-L, propria sa varianta, si solutia Grivco.
"Solutia ideala ar fi fost ...
Reprezentantii Organizatiei "Salvati Copiii" considera ca proiectul de lege adoptat marti in Senat prin care alocatiile copiilor vor fi acordate in functie de veniturile parintilor incalca principiul egalitatii de sanse si al nediscriminarii prevazut in Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de ONU si ratificata de Romania.
Mai mult, proiectul de lege adoptat marti, care modifica Legea 61/ 1993 privind alocatiile pentru copii, incalca si Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si chiar si chiar si unul dintre celelalte articole ale Legii 61/1993.
"Proiectul de modificare a Legii 61/ 1993 privind alocatia de stat pentru copii cuprinde un articol unic, care isi propune sa modifice alin. 1 al art. 3 din legea anterior mentionata in sensul ca alocatia de stat pentru copii sa nu mai reprezinte o suma fixa(...)
Nu suntem de acord cu modificarea legii in acest sens, intrucat incalca principiul egalitatii de sanse si al nediscriminarii prevazut de art. 6 lit. b) si art. 7 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si de art. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si ratificata de Romania prin Legea 18/ 1990", se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.
Mai mult, in opinia consilierului juridic al Organizatiei "Salvati Copiii", "acest nou art. 3 alin. 1 din Legea 61/ 1993 incalca chiar art. 1 din aceeasi ..
Basescu iti propune sa concediezi 171 de parlamentari, titreaza Gandul. Presedintele Traian Basescu cere declansarea unui referendum, fix in ziua alegerilor prezidentiale, pe tema reducerii de la 471 la 300 a numarului de senatori si deputati si transformarea Parlamentului in unul unicameral.
Basescu a facut acest anunt intr-o declaratie de presa in care a laudat guvernul pentru eforturile facute, pana acum, in reformarea statului - prin asumarea raspunderii pe cele trei legi - si a afirmat ca acest proces trebuie sa continue.
Solutia sa - Parlamentul unicameral care ar raspunde mai bine nevoilor Romaniei, mai ales dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, cand Parlamentul de la Bruxelles va deveni practic o alta Camera a Legislativului romanesc.
Daca senatorii si deputatii vor fi mai putini, decizia se va lua mai usor, a adaugat presedintele, cheltuielile s-ar diminua si ar fi redusa "clasa privilegiatilor cu pensii speciale si sume forfetare la dispozitie".
Basescu a sugerat ca parlamentarii sunt corupti si ca, daca numarul lor va fi mai mic, si coruptia va fi diminuata: "S-ar reducere coruptia, pentru ca vor fi mai putini politicieni de rang inalt care fac trafic de influenta. Spun acest lucru fara sa acuz pe cineva, dar riscul de trafic de influenta e mai mic".
Presedintele a sustinut ca recurge la masura consultarii "poporului suveran" pentru ca nu a gasit intelegere la clasa politica pentru reviziuirea Constitutiei si pentru ca vrea sa-si ..
Experti in drept de la Chisinau recomanda CC sa respinga contestatia comunistilor privind legalitatea primei sedinte a Parlamentului, iar liderilor politici sa inceapa modificarea Constitutiei pentru a preveni viitoare crize legate de alegerea sefului statului.
Curtea Constitutionala de la Chisinau urmeaza sa se pronunte marti pe marginea legalitatii primei sedinte a Parlamentului, cand comunistii au parasit sala de sedinte, iar in absenta lor majoritatea democrata a ales presedintele legislativului - pe liberalul Mihai Ghimpu.
Subiectul sedintei CC de marti a fost discutat in cadrul unei intalniri de lucru si de catre cei patru lideri ai partidelor din Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), care insista asupra faptului ca, prin contestatia sa, Partidul Comunistilor a amanat cu mai bine de doua saptamani adoptarea unor decizii extrem de importante pentru Republica Moldova, confruntata cu o criza economica de proportii.
Comunistii au contestat aceasta sedinta a Parlamentului, cand ei, in incercarea de a boicota prima zi a lucrarilor Legislativului, au cerut o pauza pana la 4 septembrie.
Juristii formatiunii au identificat 13 articole din Constitutie care ar fi fost incalcate, din punctul lor de vedere, de AIE, alianta reprezentata de 53 de deputati. AIE a continuat sedinta Legislativului in absenta comunistilor, alegandu-l pe liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, in functia de de presedintele al Parlamentului.
Noua experti, doctori si conferentiari in ...
Categorie: International 278 vizite [ Ziare.com ]
Disputele dintre partidele de la guvernare, tergiversarile deliberate sau termene prea ambitioase fixate pentru adoptarea unor legi au facut ca mai multe proiecte sa ramana nevotate de catre plenul Camerei sau Senatului, in diverse stadii de legiferare.
Prima sesiune parlamentara a acestei legislaturi nu s-a facut remarcata prin operativitatea cu care forul legislativ a adoptat legile, unele dintre restante fiind mostenite de pe vremea legislaturii anterioare, dar au ramas nesolutionate.
Unele, precum Legea berii sau transferul ONRC in subordinea Camerei de Comert au aparut periodic pe agenda plenului fara ca acesta sa adopte sau sa respinga aceste legi. in absenta unui acord politic intre partidele de guvernamant, PSD si PD-L, procedeul preferat de tergiversare a fost retrimiterea la Comisii pentru un raport suplimentar, mai mult un pretext pana cand partidele de la putere vor conveni asupra unui punct de vedere comun.
Legea berii, restanta din legislatura trecuta
Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii prin care micii producatori de bere primeau anumite scutiri de taxe si impozite, precum si anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat incepand din 2003.
Legea, initiata de un grup de deputati ai PD, a fost adoptata de Camera Deputatilor in noiembrie 2006, dar presedintele Basescu a solicitat reexaminarea afirmand ca aceasta lege este un exemplu privind legile facute speciale ...
PNL va depune plangere impotriva fiecarui membru al Guvernului Boc si va ataca la Curtea Constitutionala statutul functionarilor publici, Ordonanta de Urgenta discutata joi de Guvern, a anuntat, vineri, prim-vicepresedintele PNL Ludovic Orban.
Concret, PNL va depune o plangere penala pentru abuz in serviciu contra intereselor publice si contra intereselor private si respinge numirea politica a sefilor din deconcentrate.
"Ignorand Constitutia, atributiile si competentele Curtii Constitutionale, pe furis, Guvernul Basescu-Geoana a adoptat o Ordonanta de Urgenta cu acelasi continut ca si legea adoptata de Parlament.
Continutul Ordonantei de modificare a statului functionarilor publici a incalcat o serie de reglementari legale", a acuzat liderul opozitiei.
"Nu vom sta cu mainile in san. Imediat dupa publicare vom ataca Ordonanta la Monitorul Oficial. Nu ne vom limita la atacarea la Curtea Constitutionala, ci vom depune plangere impotriva fiecarui membru al Executivului.
Orban a invocat Legea 52 privind transparenta in administratia publica, avand in vedere ca actul normativ nu a fost postat nici pe site-ul MAI, care este initiatorul Ordonantei, "nici pe site-ul Guvernului nu este si nu a avut loc nicio dezbatere publica pe tema acestui proiect".
Totodata, acest act normativ incalca legea de functionare a Curtii Constitutionale, sustine Orban: "prin aceasta ordonanta de urgenta, adoptata pe furis, neanuntata la briefing-ul de presa, i s-a cerut Monitorului ...