
Bancile elene prezente pe piata romaneasca sunt solvente si au destule lichiditati pentru a rezista crizei din Grecia, la fel cum au rezistat crizei globale si celei politice, de la Bucuresti, sustine guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu.
Mugur Isarescu a tinut sa precizeze, pentru Financial Times, ca riscul de raspandire a crizei financiare din Grecia la filialele din Romania ale bancilor grecesti este unul limitat, iar organismele financiare elene vor rezista si acestei incercari.
Declaratia lui Isarescu vine sa risipeasca ingrijorarea provocata de criza financiara din Grecia, ce au ridicat in ultima perioada intrebarea daca problemele bancilor-mama grecesti le vor determina pe acestea sa-si retraga lichiditatile din Romania, Bulgaria si Serbia.
Temerile sunt impartasite si de unii experti europeni, care avertizeaza asupra riscului ca filialele grecesti din Europa de Est sa fie lipsite de sprijinul bancilor-mama, fiind nevoite sa se bazeze numai pe finantarea locala.
In Romania activeaza patru banci grecesti importante: Alphabank, Bancpost, detinuta de EFG Eurobank, Piraeus Bank si Banca Romaneasca, parte a grupului NBG, alaturi de cateva mai mici (Marfin Bank, ATE Bank si Emporiki Bank), toate cumuland o cota de piata dupa active (din care cea mai mare parte sunt credite) in jurul a 25% din totalul pietei bancare autohtone.
In luna august 2009, grupurile-mama ale principalelor noua banci cu capital strain care au operatiuni in Romania au semnat ...
La inceputul anului 2010 a devenit cert faptul ca economia mondiala a reusit sa puna frane declinului, insa redresarea este instabila, iar urmatoarele 12 luni vor fi extrem de dificile, crede Thomas Mirow (foto), presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Pe masura ce economia reala se ajusteaza la noile conditii, ce includ o cerere interna si globala mult mai scazuta, BERD estimeaza o crestere a creditelor neperformante in regiunea Europei Centrale, estice si de sud.
In plus, companiile vor fi fortate sa se restructureze, pentru a reduce costurile si majora competitivitatea. Acest lucru va conduce la un somaj mai mare, ce va pune presiuni suplimentare asupra bugetelor de stat.
In multe tari, cresterea creditarii este aproape de nivelul zero, pe masura ce nivelele de indatorare sunt scazute, atat pentru persoane fizice, cat si pentru companii. Unele guverne din regiune trebuie sa-si reduca deficitele bugetare si sa-si plateasca datoriile. Astfel, raman prea putine resurse pentru investitii sau activitati de stimulare economica, cum ar infrastructura sau eficienta energetica.
Toate aceste lucruri isi vor pune amprenta asupra sectorului financiar, care este, in mare parte, controlat de grupurile bancare din Occident. Datorita unui efort comun a principalilor jucatori, a fost evitata retragerea marilor banci de pe piata Europei de Est in 2009.
Insa sectorul financiar ramane sub presiune si este nevoie de un proces de ajustare, ...
Doua banci straine au retras recent, temporar, capitaluri de doua miliarde de euro din piata romaneasca, in absenta posibilitatilor de a investi in plasamente in valuta cu scadenta pe termen scurt.
"Bancile-mama nu si-au redus expunerea pe Romania, insa nu au intrumente in care sa investeasca pe termen scurt. Pe masura ce apar oportunitati, bancile-mama le fructifica. Toate bancile straine fac acest lucru, este vorba de managementul contului curent", au declarat pentru Mediafax surse din BNR care nu au dorit sa faca public numele bancilor.
"BNR a eliberat circa 1,3 miliarde de euro prin reducerea RMO la valuta, iar banii vor fi folositi cel mai probabil pentru lansarea de titluri de stat in euro. Cele doua banci care au facut plasamentele la bancile-mama primesc o dobanda de 0,25%. De ce sa-si tina banii acolo la o astfel de dobanda, cand pot sa primeasca 5-6% din cumpararea titlurilor de stat? Cel mai probabil, cele doua banci vor aduce din nou banii in tara daca Ministerul Finantelor se va imprumuta in valuta", au mai spus sursele.
Economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a declarat, vineri, la Targu Mures, ca introducerea unei taxe de tip "Robin Hood", prin care sa se supraimpoziteze profiturile bancilor, nu ar face decat sa indeparteze bancile de Romania.
"Taxa Robin Hood nu este o decizie optima, pentru ca ar incalca libertatea contului de capital, la care Romania s-a angajat, ca preconditie de aderare la UE. Ar pune gaz pe foc si ar indeparta si mai tare bancile din tara", a dspus Lazea, la o conferinta organizata de Institutul Bancar Roman (IRB).
Economistul-sef al BNR a explicat ca, in schimb, acordarea de puteri sporite bancii centrale ar fi o solutie mult mai buna pentru a obtine un "efect similar".
"Daca Parlamentul va accepta propunerea BNR, de a-i da acesteia puteri sporite, in sensul de a cere bancilor recapitalizare si, daca nu fac acest lucru, sa poata BNR sa schimbe managementul si, la limita, actionariatul bancilor, atunci putem obtine, pe o alta cale, un efect similar", a mai spus Lazea.
Premierul Emil Boc a declarat, in 19 mai, ca Guvernul ar putea lua masura supraimpozitarii profitului, daca bancile comerciale din Romania nu vor respecta intelegerea initiala cu statul roman si isi vor retrage liniile de finantare.
"Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania in vremuri foarte bune, iar acum, cand vremurile sunt dificile, vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si sa-si ...
Noua banci-mama ale principalelor institutii de credit din Romania s-au angajat fata de FMI sa nu retraga capital din tara noastra si chiar sa participe cu fonduri suplimentare pentru sustinerea filialelor locale.
Acordul a fost semnat la Viena, in timpul unei reuniuni cu reprezentanti ai Fondului Monetar International, Comisiei Europene si Bancii Mondiale, informeaza Realitatea Tv.
"Suntem constienti ca este in interesul nostru colectiv si in interesul Romaniei sa subscriem la angajamente coordonate de a mentine in intregime expunerea pe piata romaneasca", se arata intr-o declaratie comuna a celor noua grupuri financiare.
Bancile mama care au dat asigurari Romaniei ca nu vor retrage banii din sucursale sunt din Franta, Italia, Austria si Grecia. Totodata, conducerea lor a anuntat ca va furniza capital filialelor locale, acolo unde va fi nevoie.
Grupurile financiare prezente la negocieri au salutat acordul de finantare externa convenit de Romania cu reprezentatii FMI si considera ca acesta va asigura consolidarea stabilitatii financiare si macroeconomice in tara noastra.
Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a anuntat ca in ciuda acordurilor scrise, intelegerile cu cele noua institutii financiare sunt voluntare.
Bancile isi incep activitatea in 2010 cu noi majorari de capital, doua dintre institutiile de credit, Alpha Bank si Volksbank, anuntand ca vor primi 300 de milioane de euro de la actionari.
Actionarii Alpha Bank vor aduce suma de 100 de milioane de euro la capitalul subsidiarei din Romania, prin aport la capitalul social, cat si prin credite subordonate. Banii vor fi folositi in principal pentru acordarea de credite.
Alpha Bank avea la sfarsitul anului trecut fonduri proprii de 300 de milioane de euro, conform Ziarul Financiar.
Decizia vine dupa ce Nicolae Cinteza, directorul Directiei de supraveghere din cadrul BNR, anunta inca de la inceputul lunii decembrie ca bancile elene vor primi injectii de capital de la companiile-mama.
Bancile grecesti sunt primele din Romania din punctul de vedere al participatiei la capital, cu o pondere de aproape 27% in septembrie. Alaturi de Alpha Bank intre institutiile cu capital majoritar grecesc se mai regasesc Bancpost, Banca Romaneasca sau Piraeus Bank,.
Si austriecii de la Volksbank au anuntat majorari de capital de echivalentul a 200 de milioane de euro. Gerarld Schreiner, presedintele executiv al Volksbank Romania, a anuntat ca banca are supralichiditati in euro, astfel ca a rugat actionarii sa retraga liniile in euro si sa ofere lei, astfel incat sa poata sa indeplineasca strategia de a da credite in lei.
Deciziile bancilor vin in contextul in care BNR a cerut mai multor banci sa opereze majorari de capital, sa ...
Principalele noua banci straine din Romania si-au retras din tara aproximativ 700 de milioane de euro, in perioada martie-septembrie 2009.
Din acest motiv, expunerea lor s-a redus cu aproximativ 2%, procent care nu este considerat mare insa de prim viceguvernatorul bancii centrale, Florin Georgescu.
Reprezentantii celor noua institutii de credit vor avea o noua intalnire, pe 18 noiembrie, la Bruxelles, cu oficiali ai BNR si ai FMI. La aceasta data va avea loc o reconfirmare a angajamentelor initiale, conform Adevarul.
Saptamana trecuta, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, declara ca expunerea celor noua grupuri bancare internationale in Romania a scazut cu 1-2% fata de nivelul de referinta din 31 martie.
La mijlocul lunii martie, noua mari grupuri financiare s-au angajat in fata CE, FMI si BNR sa sustina operatiunile de pe pe piata romaneasca si, eventual, sa suplimenteze capitalul subsidiarelor din Romania.
Cele noua grupuri sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank.
Daca bancile cu capital strain vor avea probleme, vor prefera, mai degraba, sa piarda pe pietele periferice decat in cele de baza, pe care le vor proteja, prin atragerea banilor, a spus joi, la Bucuresti, Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel in economie in 2001.
"Romania are un avantaj ca are o dependenta mai mica de bancile straine, care au totusi o pondere ridicata, insa exista tari cu dependenta totala de capitalul strain. Daca ai o subsidiara ca banca din SUA sau Austria, de exemplu, iar bancile-mama au probleme, ai tendinta sa atragi banii si e normal sa protejezi piata de baza", a spus Stiglitz.
El a explicat ca bancile-mama vor prefera sa piarda pe "pietele periferice".
Ca avantaje ale Romaniei, Stiglitz a mentionat flexibilitatea cursului de schimb si faptul ca a pornit, la inceputul crizei, cu un nivel ridicat al cererii. Ca dezavantaj al economiei romanesti, economistul a mentionat deficitul bugetar mare.
"Cererea mare a redus din supraincalzire, iar problema nu este la fel ca in tarile care au inceput criza cu un somaj ridicat. Au fost cateva baloane, dar au fost gestionate bine", a afirmat Stiglitz.
El considera ca Romania are spatiu sa reduca dobanzile ca masura de stimulare a economiei.
Pe de alta parte, economistul sustine ca Europa - inclusiv estul si sud-estul continentului - va fi afectata puternic, in contextul unei dependente mari de alte state europene, a unei contractii a creditarii si a problemelor din sectorul imobiliar.
...
Omul de afaceri Dinu Patriciu si fostul premier georgian Lado Gurgenidze au cumparat, prin intermediul unui fond de investitii creat de ei doi, Liberty Capital, a 7-a cea mai mare banca din Georgia, Banca Populara.
Conform declaratiilor omului de afaceri, costul preluarii s-a ridicat la 15 milioane de dolari.
Cei doi au achizionat 91,28% din capitalul bancii care are o cota de piata de 3,4%, aceasta fiind prima achizitie facuta publica a omului de afaceri roman, dupa retragerea lui din actionariatul grupului petrolier Rompetrol, informeaza Ziarul Financiar.
"Banca Populara are un potential deosebit, tinand cont de faptul ca detine cea mai extinsa retea de filiale la nivel local. In mainile unui investitor bine capitalizat si competent, banca ar putea ajunge in primele cinci banci din Georgia", a precizat Gurgenidze.
"In urmatorii ani, intentionam sa aducem capital suplimentar pentru Liberty si sa investim in una-doua oportunitati in fiecare an. Filosofia noastra de investitii este simpla: in piete emergente unde reformele economice prind radacini, companiile de servicii financiare sunt primele beneficiare ale unui climat de business imbunatatit si prezinta oportunitati de investitii atractive", a explicat Patriciu.
Principala intrebare, de cand a ajuns criza economica in Europa Centrala si de Est, toamna trecuta, este daca bancile occidentale vor continua sa-si sustina subsidiarele din aceasta zona.
Pana acum, cel putin, raspunsul a fost "da", autoritatile din Romania reusind chiar sa obtina o promisiune de la bancile straine ca nu isi vor retrage capitalul de pe plan local.
Bancile nu au luat aceasta decizie pentru ca au mana larga, ci pentru ca o asemenea retragere ar fi fost catastrofica pentru ambele parti, avand in vedere expunerea extrem de intinsa a acestora pe pietele est europene.
Insa, acum, apare o alta intrebare: vor continua sa activeze in aceste zone, daca problemele economice din tarile fost comuniste vor aduce un val de credite neperformante, in urmatoarele luni, asa cum spun majoritatea economistilor internationali.
De altfel, in Romania, numarul restantierilor catre banci la credite mai mari de 5.000 de euro a crescut cu 6,3 procente, in luna mai, comparativ cu aprilie, ajunga la 185.000 de persoane, adica 18% din total, conform datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei.
Potrivit analistilor internationali, citati de Business Week, o crestere a creditelor neperformante ar submina bancile din regiune fara o injectare de capital din partea institutiilor-mama, ceea ce ar duce la o noua criza de lichiditate, care ar scurtcircuita intregul sistem bancar european.
"Daca ar exista o problema cu imprumuturile neperformante sau datorii mari, din ...
Dupa ce a furnizat masiv bancilor lichiditati timp de un an, Banca Centrala Europeana se pregateste sa retraga progresiv masurile de stimuli, in contextul in care pietele financiare si economia din zona euro par a fi in curs de revenire.
Consiliul guvernatorilor, ce va avea joi, ultima sedinta de politica monetara din acest an, va decide mentinerea dobanzii cheie la 1%, cel mai mic nivel istoric, anticipeaza economistii, relateaza AFP.
Insa BCE va anunta si primii pasi concreti ai politicii de iesire din criza, estimeaza Elga Bartsch, economist in cadrul Morgan Stanley.
"Anuntul nu trebuie interpretat ca inceputul unei inaspriri severe a politicii monetare din zona euro", a subliniat Michael Schubert, din cadrul Commerzbank. Noua scadere inregistrata de creditul neguvernamental in octombrie impinge BCE spre o abordare prudenta.
BCE vizeaza, mai degraba, o revenire treptata la normalitate, in contextul in care economia zonei euro, ce a iesit din recesiune in al treilea trimestru, se redreseaza, iar perspectivele sunt incurajatoare. Institutia urmeaza sa anunte si o imbunatatire a prognozelor de crestere economica.
Economistii avertizeaza ca politica de credite ieftine a BCE aduce cu sine riscuri inflationiste si risca sa genereze o noua bula speculativa, ce ar putea degenera intr-o alta criza.
Dupa falimentul bancii americane de investitii Lehman Brothers, in septembrie 2008, si tulburarile financiare ce au urmat, BCE a majorat maturitatea si frecventa ...
Bancile europene isi revin de pe urma crizei creditarii, devenind mai mari decat inainte si reprezentand o amenintare la adresa economiilor tarilor in care activeaza, cred analistii internationali.
BNP Paribas, Barclays si Banco Santander sunt doar cateva dintre cele 353 de institutitii bancare europene care au crescut de la inceputul anului 2007, iar 15 dintre ele au active mai mari decat tarile unde isi au sediul, potrivit unei analize Bloomberg.
In timp ce Uniunea Europeana s-a laudat cu faptul ca a impartit operatiunile bancilor care au primit ajutor de stat, nu s-a spus nimic despre starea bancilor care au refuzat acest ajutor si sunt considerate "prea mari pentru a da faliment", precum era cazul bancii Lehman Brothers, inainte de toamna anului trecut. Activele bancilor europene s-au majorat cu 25 de procente de la inceputul lui 2007, in comparatie cu 20 de procente, in cazul institutiilor bancare americane.
"Se vad primele seminte ale urmatoarei crize. In ultimii doi ani, bancile s-au facut din ce in ce mai mari. Este impotriva tendintei actuale", a declarat David Lascelles, de la Centrul pentru Studierea Inovatiilor Financiare din Londra.
Un foarte bun exemplu este BNP Paribas, cea mai mare banca din lume dupa nivelul activelor, care s-au majorat cu 59 de procente, ajungand la 2,29 de trilioane de euro, o suma egala cu 117% din produsul intern brut al Frantei.
De asemenea, activele Barclays au crescut cu 55 de procente, pana la 1,55 de trilioane de ...
Guvernele vor avea nevoie intre cinci si sapte ani pentru a-si putea retrage participatiile pe care le au in cadrul bancilor obtinute in schimbul sprijinului financiar acordat in timpul crizei financiare, potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers.
Potrivit raportului "Back to the Future" (Inapoi in viitor) al firmei de consultanta financiara, remis Ziare.com, guvernele nu vor putea vinde actiunile detinute in aceste banci din cauza complexitatii situatiilor individuale ale fiecarei institutii in parte, a conditiilor dificile de piata si a climatului nefavorabil general.
"Realist vorbind, pentru foarte multe state, vor fi necesari cativa ani pentru a-si lichida participatiile in institutiile financiare. Nu este deloc nerezonabil sa ne asteptam ca acest proces sa dureze doi sau trei ani, termenul ajungand la cinci sau sapte ani, pana cand statele sa poata sa lichideze, in totalitate, detinerile din sistemul financiar si garantiile aferente", a spus Jan Sturesson, de la PricewaterhouseCoopers.
"Pe termen mediu sunt necesare planuri credibile si sustenabile pentru diminuarea deficitului bugetar, prin gestionarea datoriei publice, ajunsa la un nivel fara precedent, prevenirea unei stagnari economice de durata si prevenirea limitarii optiunilor in privinta politicilor economice", a adaugat el.
Potrivit lui Jeremy Scott, seful serviciilor financiare globale in cadrul firmei de consultanta, guvernele vor fi nevoite sa se concentreze pe rolul pozitiv pe care il pot ..
Bancile europene ar trebui sa stranga 78 de miliarde de euro, potrivit estimarilor JPMorgan Chase & Co.
Commerzbank, Allied Irish Banks, Bank of Ireland si Societe Generale sunt doar cateva dintre bancile vizate de JPMorgan Chase, relateaza Bloomberg.
Bancile trebuie sa gaseasca 38 de miliarde de euro pentru a-si rascumpara actiunile de la stat si au nevoie de majorari de capital in valoare de 40 de miliarde de euro, au spus analistii Kian Abounhossein si Cormac Leech.
Liderii celor mai dezvoltate 20 de tari au stabilit, luna trecuta, sa creeze niste reguli mai stricte pentru capitalizarea bancilor. Astfel, institutiile bancare ar putea fi obligate sa aiba un nivel minim al capitalurilor de rangul I de 8% din totalul activelor.
Commerzbank, cea de-a doua banca din Germania, are cel mai mare deficit de capital, de 17 miliarde de euro, potrivit analistilor. De asemenea, Allied Irish Banks si Bank of Ireland ar trebui sa-si majoreze capitalul cu 10 miliarde, respectiv sapte miliarde de euro, in timp ce Societe Generale, cea de-a doua banca din Franta, ar putea avea nevoie de sase miliarde de euro in plus.
Intesa Sanpaolo, Banca Monte dei Paschi di Siena si Deutsche Bank au deficit de capital de aproximativ cinci miliarde de euro fiecare. In schimb, HSBC Holding, UBS si Credit Suisse Group au cel mai mare exces de capital.
Totalul de deficit de 78 de miliarde de euro exclude suma de 67 de miliarde de euro pe care Royal Bank of Scotland si Lloyds Banking ...
Automatele bancare din Londra le ofera utilizatorilor posibilitatea de a alege limbajul suburban din capitala britanica, numit cockney.
Aparatul le va cere londonezilor un Huckleberry Finn, in locul codului PIN, iar cand vor incerca sa retraga o suma de bani, vor fi intrebati cati carnati si piure isi doresc, transmite The Press Association.
Reprezentantii Bank Machine spun ca au vrut sa introduca ceva amuzant si de interes local in mesajele bancomatelor controlate de ei in Londra
Limbajul cockney va fi disponibil numai pentru trei luni, in cinci ATM-uri din estul Londrei.
La origine, prin termenul "cockney" sunt desemnati londonezii din clasa muncitoare, mai ales cei care locuiesc in partea de est a capitalei. Ei obisnuiesc sa spuna "caine si os" in loc de telefon, "mere si pere" in loc de scari sau "o felie de paine" in loc de cap.