In Romania muncesc in prezent zeci de mii de cetateni din Ungaria, iar deficitul de personal in urmatorii doi ani va fi de 400.000 de muncitori, urmand sa fie acoperit cu cetateni din estul Europei, a declarat, vineri, eurodeputatul Iuliu winkler.
"Din discutiile cu camerele de comert, cu mediul de afaceri din Bihor, Arad, Timis, eu estimez ca sunt cateva zeci de mii de persoane din Ungaria, care muncesc in Romania. Cert este ca una dintre resursele pe care Uniunea Europeana le aloca Romaniei este aceea numita facilitate Schengen, care se refera la controlul la controlul migratiei si la controlul granitelor.
Nu ma refer la graninta romano-maghiara, care este acum o granita interna a Uniunii Europene, ci ma refer la granita de est a Romaniei, care este cea mai lunga granita exterioara a Romaniei. E de asteptat, conform estimarilor, ca in doi ani de zile, necesarul de forta activa in Romania ar putea sa fie de chiar 400.000 de persoane", a declarat Iuliu Winkler pentru NewsIn.
Potrivit europarlamentarului UDMR, o parte din acest necesar de forta de munca ar putea fi acoperit, partial, din romanii care acum muncesc in strainatate si vor sa se intoarca acasa. "Partial, necesarul fortei de munca va trebui acoperit din forta de munca, care, sigur nu va fi preponderent din Ungaria, ci va fi asigurat si din partea de est a continentului", a mai spus Winkler.
Eurodeputatul Iuliu Winkler a afirmat la Arad ca Transilvania "trebuie sa fie locomotiva cresterii economice a ...
Minerii, gropari pentru colegii morti, titreaza Evenimentul Zilei. Patru dintre ortacii decedati au fost inmormantati marti in cimitirele din Petrila si Petrosani. Ortacii care au scapat de explozie s-au transformat, pentru o zi, in ciocli.
Patru dintre ortacii care au murit in explozia de sambata s-au reintors marti in pamant, la cimitirele din Petrila si Petrosani, fiind condusi pe ultimul drum de mii de oameni. La ora 11.00, sirenele de la mine, precum si cele ale pompierilor militari au sunat prelung, dupa care a urmat un moment de reculegere.
"Sunt pensionar miner, dar nu i-am cunoscut pe cei patru. Poate i-am vazut pe strazi vreodata. Dar asta nu conteaza. Conteaza ca erau copii tineri", spune, cu tristete, un batran.
Primul coborat in groapa a fost Vasile Stroian. Avea 38 de ani. "Uita-te cat era de tanar!", sopteau cei care ajungeau la capataiul lui, acolo unde familia nu mai avea puterea sa-si strige durerea. Fata minerului era arsa si toata lumea il privea cu lacrimi in ochi.
"E atat de trist. Pana ieri am lucrat cu ei, si acum...", ofta un barbat nebarbierit. Apoi a fost ingropat Alecsa Marcel Alin, cel care, in urma cu o sapta- mana, lua locul intai la concursul national de salvare miniera.
Dupa-amiaza au fost ingropati in cimitirul central din Petrosani inginerul Doru Holingher, 39 de ani, si minerul-student Adrian Matan, 27 de ani.
"Sambata lucram impreuna si azi le sapam groapa", este titlul din Romania libera. Ancheta in cazul tragediei ...
Un roman a fost arestat in orasul Poggio Imperiale, Italia, fiind acuzat ca a tinut sechestrati mai multi conationali.
Barbatul le retinuse actele romanilor sub pretextul promisiunii ca le va gasi de munca. Acesta nu s-a tinut insa de cuvant si i-a cazat pe romani intr-o barca, fara curent electric sau apa potabila, scrie Teleradioerre.
Cei 20 de romani au ajuns in Italia pe data de 20 august, unde au fost obligati sa lucreze pe campurile de rosii, in agricultura.
Pentru munca prestata, romanii nu primisera decat 25 de euro de fiecare.
Pentru ca romanul ii tinea in sclavie, oamenii i-au alertat pe carabinieri, care l-au arestat pe infractor.
In ciuda crizei economice, romanii din Spania continua sa isi gaseasca locuri de munca si formeaza cel mai numeros colectiv de straini care contribuie la serviciile de asigurari sociale.
Potrivit unui raport elaborat de Ministerul spaniol al Muncii, aproape 390.000 de romani au fost angajati aici anul trecut, informeaza Si Se Puede.
In schimb, numarul ecuadorienilor care si-au gasit un loc de munca in Spania a scazut in ultimul an cu 15,6%. Si numarul marocanilor a scazut cu 10,4%.
Potrivit lui Miguel Fonda Stefanescu, presedintele Federatiei Asociatiilor de romani din Spania (Fedrom), romanii au gasit de munca in domenii diferite cum ar fi industria, constructiile sau sectorul serviciilor.
Chinezii si indienii sunt singurii care ii urmeaza pe romani in ceea ce priveste gasirea de locuri de munca in Spania.
Justitia olandeza a deschis o ancheta cu privire la presupusa exploatare a zeci de muncitori sezonieri romani si polonezi la o ferma de sparanghel de la Someren, in sudul estul tarii.
"Justitia a deschis o ancheta penala pentru a vedea ce fapte au fost comise", a declarat pentru AFP un purtator de cuvant al Parchetului de la Haga.
Inspectia muncii a descoperit vineri "zeci de muncitori, in special romani si polonezi, care ar fi fost subremunerati", a declarat Edmond Messchaert, purtator de cuvant al Ministerului Afacerilor Sociale, de care tine Inspectia muncii.
Conditiile in care munceau imigrantii aduceau a "sclavie moderna", potrivit primarului din Someren, Alfred Veltman, citat de agentia de presa olandeza ANP.
"Nu puteau parasi niciodata ferma in perioada in care lucrau. Castigau mult mai putin decat li se promisese", a subliniat Veltman. "Dormeau intr-o incapere fara ferestre si erau obligati sa isi cumpere mancare la preturi mari de la ferma", a adaugat el.
Din 2005, firma producatoare de sparanghel a fost condamnata la plata unor amenzi de 566.000 de euro pentru ca si-a platit angajatii cu mai putin de salariul minim lunar de 1.200 de euro.
Totodata, a angajat persoane fara permis de munca si nu a trecut sub tacere un accident de munca, potrivit purtatorului de cuvant Edmond Messchaert. Ferma nu a fost totusi inchisa "pentru ca acest lucru nu tine de competenta Inspectiei muncii", a adaugat el.
PIB-urile tarilor din Balcani, inclusiv cel al Romaniei, depind semnificativ de banii trimisi in tara de cei plecati sa munceasca in strainatate.
Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, citat de Die Presse, principalele tari din care romanii trimit importante sume de bani rudelor ramase in tara sunt Italia si Spania.
Numai din banii trimisi in tara de romanii care muncesc in Italia si Spania, PIB-ul Romaniei a fost alimentat, in 2008, cu sapte miliarde de euro, cu 32% mai mult decat in 2007.
Nici vecinii bulgari nu se pot plange: si Bulgaria profita de pe urma cetatenilor plecati la munca in afara, care au adus in tara, in 2007, circa 1,5 miliarde de euro.
Die Presse mai scrie ca, potrivit datelor furnizate de Banca Mondiala, Romania a urcat incet, dar sigur in topul tarilor care primesc cei mai multi bani de la conationalii din strainatate.
Anul trecut, gradul de remitere era foarte ridicat: opt din zece romani plecati in afara trimiteau bani inapoi in Romania.
Seful Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), Ion Ghizdeanu, a declarat pentru Die Presese ca spera si are incredere ca PIB-ul tarii noastre sa isi revina si spune ca scaderea este "doar marginala".
Totodata, Ghizdeanu sustine ca romanii din afara ar putea sa trimita mai multi bani in Romania, insa nici situatia economica a tarilor in care muncesc nu este una prea roz in acest moment.
FMI: PIB-ul, in cadere libera
Nu de aceeasi parere sunt si analistii economici, care au estimat un viitor ...
Un roman, dat in urmarire din 2002 pentru mai multe infractiuni, printre care crima si furt, a fost arestat de carabinieri la Vibo Valentia, o comuna din localitatea italiana Calabria.
Potrivit autoritatilor din peninsula, in urma cu sapte ani romanul, ajutat de un complice, a intrat intr-o locuinta, a ucis prin sufocare o persoana aflata inauntru si a furat 15 milioane de lei vechi, informeaza agentia Adnkronos.
Barbatul a fugit din zona si a fost condamnat la 23 de ani de puscarie in lipsa.
A.T.
Guvernul belgian a anutat ca va mentine restrictiile pe piata muncii pentru romani si bulgari pentru inca trei ani.
Opt state est-europene vor primi, insa, unda verde de la 1 mai. Este vorba despre Republica Ceha, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Ungaria Letonia si Lituania, informeaza Novinite.
Aceasta masura va fi adoptata, vinerea viitoare, de toti ministrii Cabinetului belgian, facand ca tara lor sa devina cel de-al 11-lea stat UE care mentine restrictiile pentru Romania si Bulgaria.
Marea Britanie, Germania si Austria au mentinut si ele restrictiile pe piata muncii pentru romani si bulgari in ciuda recomandarilor Comisie Europene.
De asemenea, cetatenii celor doua tari au nevoie de permis de munca si pentru a se angaja in Irlanda.
Danemarca a anuntat, insa, ca va ridica restrictiile pentru romani si bulgari pe 1 mai anul acesta.
Printre tarile care au anuntat Comisia ca vor mentine restrictiile pe piata muncii se numara Italia, Franta, Luxemburg, Malta si Olanda.
Romanii care vor sa munceasca in Spania au libera circulatie pe piata muncii de la 1 ianuarie 2009.
Cu toate acestea, in numai doua luni numarul somerilor romani din Spania a crescut de la 130.000 la 142.000, iar statisticile oficiale arata ca numarul romanilor care dorm pe strazile din Spania s-a triplat in ultimele luni.
Potrivit Federatiei Asociatiilor Romane din Europa (FADERE) toti romanii care vor dori sa munceasca in Spania vor primi documente de resedinta de munca.
Procedura legala de obtinere a actelor necesare dureaza aproximativ un an, timp in care angajarea este interzisa, informeaza Agerpres.
"Recomandam romanilor care intentioneaza sa vina in Spania in cautarea unui loc de munca sa se gandeasca bine inainte de a face acest lucru. Spania este una dintre tarile Uniunii Europene care a fost cel mai mult afectata de criza economica mondiala. Sectorul constructiilor este complet oprit", se arata intr-un comunicat al FAADERE semnat de presedintele Daniel Tecu.
Guvernul elen a decis sa permita accesul lucratorilor romani si bulgari pe piata muncii din Grecia incepand cu data de 1 ianuarie 2009, informeaza Agerpres.
Grecia reprezinta, alaturi se Spania si Italia, principala destinatie a romanilor care vor sa munceasca in Europa. Cabinetul elen a anuntat in mod oficial aceasta decizie miercuri.
Unul din sase romani, aproximativ 16% din populatia ocupata a Romaniei, fie a lucrat la negru in ultimul an, fie a avut in cartea de munca un salariu mai mic decat cel real, fie s-a confruntat cu ambele situatii.
Potrivit studiului publicat, joi, de Fundatia Soros Romania si realizat de Gallup, cei mai expusi la acest tip de ilegalitate sunt angajatii tineri, cu un nivel scazut de educatie.
"Aproximativ 5% dintre angajatii de la stat declara ca si ei s-au aflat intr-una dintre aceste situatii in ultimul an, ceea ce este surprinzator, deoarece in institutiile de stat acest procent ar trebui sa fie zero", a declarat sociologul Claudiu Tufis, coautor al studiului.
Autorii studiului remarca faptul ca ambele situatii sunt cel mai des intalnite in Bucuresti: 14% lucreaza fara carte de munca, in timp ce 18% primesc un salariu mai mare decat cel trecut in cartea de munca.
Firmele private cu capital romanesc par a fi mai predispuse catre cele doua tipuri de comportamente: 14% din angajatii acestora lucreaza fara a avea carte de munca, iar 18% lucreaza pentru un salariu mai mic decat cel real in cartea de munca.
Cele mai expuse persoane la cele doua situatii de ilegalitate pe piata muncii sunt cele din mediul rural (15%), unde numarul mic de locuri de munca vacante ii face pe cei care vor sa se angajeze sa nu negocieze si sa accepte orice conditii.
Un procentaj major (18%) dintre cei care primesc un salariu mai mare decat cel inscris pe cartea de munca se regaseste si ..
Studentii romani care vor sa-si gaseasca un loc de munca in Germania, pe perioada vacantei de vara, pot beneficia de noul program al Agentiei Municipale pentru Ocuparea Fortei de Munca (AMOFM).
Tinerii se pot inscrie la AMOFM, in perioada 5-19 ianuarie 2009, pentru ocuparea unui loc de Munca, informeaza Evenimentul Zilei.
Conditiile impuse studentilor, pentru a beneficia de un loc de Munca in Germania sunt uramtoarele: trebuie sa urmeze cursuri la zi la o facultate acreditata, fara a fi in ultimul an de studiu si sa cunoasca limba germana, la un nivel avansat.
Cunostintele de limba germana vor fi verificate printr-un test pe care studentii il vor sustine la depunerea dosarelor. Documentele pot fi depuse la Centrul de Informare si Consiliere privind Cariera.
Uniunea Europeana a amenintat din nou Elvetia ca va renunta la unele acorduri bilaterale, in cazul in care populatia va refuza la referendumul din februarie sa extinda libera circulatie pe piata muncii la cetatenii romani si bulgari.
"UE are 27 de membri, asa cum Elvetia are 26 de cantoane. Ce vrem sa spunem este ca nu e loc pentru speculatii sau amanari. In caz de respingere la referendum, primul pachet de acorduri bilaterale va fi anulat", a explicat ambasadorul UE in Elvetia, Michael Reiterer, intr-un interviu acordat cotidisnului La Tribune de la Geneva.
"Este de ajuns sa se inteleaga acest lucru: clauza ghilotinei va fi aplicata automat, la sase luni dupa ce Elvetia va informa UE despre respingerea prin referendum" a exinderii acordurilor cu UE de libera circulatie pe piata muncii la Romania si Bulgaria.
Elvetienii, care abia au intrat in spatiul Schnegen, in care controalele de identitate la frontiera sunt suspendate, trebuie sa se pronunte prin referendum in 8 februarie, cu privire la prelungirea acordurilor de libera circulatie pe piata muncii semnate in 2000 cu UE, cu ocazia extinderii lor la Bulgaria si Romania.
In cazul unui rezultat negativ, UE a avertizat deja ca si aderarea Elvetiei la spatiul Schengen va fi pusa sub semnul intrebarii.
Bruxelles-ul intensifica presiunile asupra Bernei, in conditiile in care presedintele Confederatiei Pascal Couchepin, ministrul de finante Hans-Rudolf Merz si ministrul de justitie Eveline Widmer-Schlumpf sunt ...
Categorie: International 782 vizite [ Ziare.com ]
Romanii reprezentau aproape jumatate (44,4%) din totalul cetatenilor straini care lucrau legal in Ungaria, la sfarsitul primului semestru din acest an.
Potrivit datelor autoritatilor din tara vecina, publicate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), din cei 35.000 de straini inregistrati in evidentele autoritatilor maghiare la 30 iunie 2008 care lucrau legal in acest stat, 15.552 erau romani.
Potrivit anexei VII din Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana (UE), cetatenii romani care la data aderarii lucrau legal intr-un stat membru al UE, in speta Ungaria, fiind admisi pe piata muncii pentru o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni, pot beneficia de acces liber pe piata muncii din statul membru respectiv.
Aceleasi beneficii le pot obtine si cei care dupa aderare au obtinut un contract de Munca in acest stat pentru o perioada neintrerupta de 12 luni.
Peste un sfert dintre angajatii romani au avut o relatie amoroasa la locul de munca.
In conditiile in care oamenii stau impreuna cu colegii de munca multe ore pe zi, iar multi dintre ei ies impreuna si dupa orele de program sa socializeze, este o consecinta fireasca, releva un studiu Bestjobs.ro, citat de Evenimentul Zilei.
Multe companii au insa reguli foarte stricte impotriva acestor relatii, deoarece, considera acestea, pot scadea eficienta muncii ambelor persoane.
Pe de alta parte, angajatorii se plang ca seriozitatea candidatilor scade de la an la an si ca multi dintre cei care sunt chemati la interviuri nu ajung si nici nu suna sa spuna ca nu mai vin.
Potrivit sondajului realizat de Bestjobs.ro pe 67 de companii angajatoare din tara noastra, pe masura ce balanta puterii de negociere se inclina in favoarea candidatilor, acestia devin din ce in ce mai neseriosi, pentru ca stiu ca au de unde sa aleaga.