Sute de crestin-ortodocsi din Tulcea au participat, duminica, la o procesiune organizata cu prilejul Sarbatorii Ortodoxiei.
Procesiunea, prima organizata cu prilejul acestei sarbatori la Tulcea, a fost condusa de Episcopul Tulcei, Prea Sfintia Sa Visarion, informeaza Agerpres.
Prima duminica din Postul Pastilor, Duminica Ortodoxiei, aminteste de momentul din 11 martie 843, data la care Sfantul Ioan Damaschinul a respins afirmatia iconoclastilor potrivit careia cinstirea icoanelor ar fi o reinviere a idolatriei, demonstrand ca icoana este un simbol si un mijlocitor al sfantului reprezentat pe ea.
Biserica Ortodoxa a consacrat pentru pomenirea generala a mortilor o zi liturgica pe saptamana, si anume sambata.
Insa, doua dintre sambetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate in chip special, in toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a mortilor: Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne (a Infricosatoarei Judecati - Mosii de iarna) si Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor - Mosii de vara).
Ambele zile poarta in popor si denumirea de Mosii (cea dintai : Mosii de iarna, cealalta Mosii de vara), pentru ca in ele facem pomenire pentru parintii, mosii si stramosii nostri cei adormiti.
In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare, Biserica a randuit sa se faca...Mosii de vara - Pomenirea mortilor
Cel mai adesea, atunci cand unei femei i se spune ca este "mironosita", se intelege ca e o persoana prefacuta, care mimeaza modestia, smerenia. Adevarul este insa altul.
Atunci cand Mantuitorul a fost inmormantat, din cauza grabei, s-a omis un element important al ritualului: ungerea trupului Sau cu mir. De acum era deja seara, a doua zi era sarbatoare si nu se mai putea face nimic in acest sens.
Femeile care asistasera la inmormantare s-au intors in cetate, au pregatit miresme si miruri, urmand ca dupa sarbatoare, duminica dimineata, sa mearga la mormant si sa-i unga trupul.
Deoarece mironositele au dat dovada de dragoste, credinta, devotament si de tot ce poate fi mai frumos si mai inaltator, si pentru ca gasim adesea aceleasi virtuti la mamele, sotiile, fiicele sau prietenele noastre, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat, ca zi de sarbatorire a femeii crestine, Duminica mironositelor, adica Duminica a III-a de dupa Pasti.
Citeste despre semnificatia religioasa a Duminicii Mironositelor
Preafericitului Parinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Romane isi va aniversa marti ziua de nastere, impreuna cu colaboratorii sai din Administratia Patriarhala si de la Arhiepiscopia Bucurestilor.
Sarbatoarea oficiala va avea loc pe 30 septembrie, data intronizarii sale in demnitatea de Intaistatator al Bisericii Ortodoxe Romane, informeaza Agentia Basilica.
Patriarhului BOR implineste 57 de ani, iar aniversarea zilei de nastere va fi marcata marti prin oficierea Sfintei Liturghii in paraclisul cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe" al resedintei patriarhale.
La 12,00 va fi oficiat un Te Deum, care va fi urmat de un scurt moment aniversar, la care vor participa colaboratorii Patriarhului, precizeaza sursa citata.
Daniel Ilie Ciobotea, nascut pe 22 iulie 1951, a fost ales Patriarh al BOR pe 12 septembrie si intronizat intr-o ceremonie pe 30 septembrie.
Sfanta Maria, convocata la prezidentiale, titreaza Romania libera in editia de luni. Zeci de mii de oameni din toate colturile tarii au participat la pelerinajul de la vechea manastire greco-catolica Nicula, din judetul Cluj.
In prezent, manastirea este folosita de catre Biserica Ortodoxa Romana.
Politicienii au profitat, ca de fiecare data, de acest eveniment ca sa adune capital electoral pentru alegerile prezidentiale. Sambata dimineata, sarbatoarea religioasa a capatat aspect de campanie electorala. La Nicula au ajuns premierul Emil Boc, presedinte al PD-L, si presedintele Senatului, Mircea Geoana, liderul PSD.
Cei doi au fost insotiti de o liota de politicieni adusi cu masinile din diverse locuri din tara, care s-au inghesuit in strana de pe dealul care domina campia Somesului. Desi in zilele precedente sarbatorii s-au criticat unii pe ceilalti, in fata alegatorilor, Emil Boc si Mircea Geoana s-au intrecut in facut cruci cu piosenie.
Presedintele Traian Basescu nu s-a lasat mai prejos decat liderii partidelor de guvernamant si a facut, la randul sau, un turneu politico-religios cu ocazia sarbatorii Sfintei Marii. Partidul care l-a propulsat la Cotroceni a avut grija ca turneul prezidential sa se desfasoare in cele mai bune conditii.
Si Ziua scrie ca Prezidentiabilii colinda tara. Cei trei favoriti in sondajele de opinie pentru alegerile prezidentiale s-au plimbat prin tara la sfarsitul saptamanii, participand la slujbe religioase, festivaluri populare si ..
In fiecare an, pe data 29 august, praznuim Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini. Fiu al Elisabetei si al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de "Inaintemergatorul", pentru ca a anuntat venirea lui Hristos.
Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a poruncit taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelulul lui Irod de la Maherus.
Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.
In amintirea taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul, Biserica Ortodoxa a randuit ca ziua de 29 august sa fie zi de post aspru.
Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc care se incheie pe data de 31 august. Pe 1 septembrie incepe un nou an bisericesc.
Traditii si obiceiuri in ziua de 29 august
Ziua de 29 august este una de post, in care, potrivit traditiei, este bine sa nu se manance pepeni, pentru ca forma lor aminteste de cea a capului. In satul traditional, in aceasta zi nu se foloseste cutitul, totul se rupe cu mana.
In popor se vorbeste si de un post care tine "de la cruce pana la cruce", un post de doua saptamani, ...
In fiecare an, la 20 iulie, Biserica Ortodoxa il serbeaza pe Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul.
Acesta era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia in cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situata dincolo de Iordan. De aici avem si numele prorocului - Ilie Tesviteanul.
Potrivit traditiei, Sovac, tatal lui Ilie, a vazut oameni imbracati in vesminte albe care il inveleau pe Ilie in haine de foc si ii dadeau sa manance o flacara. Preotii templului din Ierusalim au interpretat vedenia astfel: Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetica.
Citeste continuarea pe CrestinOrtodox.ro
Biserica Ortodoxa a consacrat pentru pomenirea generala a mortilor o zi liturgica pe saptamana, si anume sambata.
Insa, doua dintre sambetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate in chip special, in toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a mortilor: Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne (a Infricosatoarei Judecati - Mosii de iarna) si Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor - Mosii de vara).
Ambele zile poarta in popor si denumirea de Mosii (cea dintai : Mosii de iarna, cealalta Mosii de vara), pentru ca in ele facem pomenire pentru parintii, mosii si stramosii nostri cei adormiti, continua pe Crestinortodox.ro
Duminica, 14 iunie, Biserica Ortodoxa a randuit Lasata Secului pentru inceputul Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, praznuiti in fiecare an in ziua de 29 iunie. Spre deosebire de celelate posturi, care au o durata fixa, acest post are o durata variabila de la an la an, deoarece inceputul lui e in functie de data schimbatoare a Pastilor.
Pentru societatea noastra postul este inteles gresit. Multi considera postul o forma nefireasca prin care omul este persecutat pentru pacatele sale, altii au facut din post un scop in sine, uitand ca postul este un mijloc prin care ne infranam poftele noastre cele egoiste.
Pentru traditia crestina postul reprezinta o normalizare a naturii noastre, si nu o persecutare a acesteia. Dupa invatatura crestina omul firesc este cel de dinainte de pacat, deoarece pacatul este o manifestare contrara firii-nefirescul din noi.
Ca si omul primordial, astazi, omul contemporan prin pacat uita de Dumnezeu. Putem spune ca astazi postul este mai necesar ca oricand, daca tinem seama ca omul este alipit de valorile materiale si saracit de Dumnezeu. Pentru un crestin autentic adevarata bogatie este atunci cand a reusit sa-L omeneasca pe Dumnezeu (sa locuiasca Dumnezeu in el) si sa ...Continuare
Conform traditiei dupa care, in ziua urmatoare marilor praznice, sarbatorim persoanele care au slujit ca instrumente ale evenimentului praznuit, sau care au avut un oarecare rol in savarsirea lui, a doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh.
Adica a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii : "intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu...".
Dogma despre Treimea dumnezeirii sau a unitatii intreit ipostatice este o dogma cardinala, deoarece are implicatii asupra intregii invataturi crestine.
S-au pastrat doua metode de a prezenta misterul Treimii: traditia apuseana porneste de la unitatea firii dumnezeiesti la identitatea persoanelor; traditia rasariteana pleaca de la realitatea ipostasurilor in care Se manifesta Dumnezeu la consubstantialitatea lor, urmind principiul ca identitatea lucrarii probeaza unicitatea naturii. Continuare
Invierea lui Lazar este sarbatorita in Biserica Ortodoxa sambata, cu o zi inainte de Florii.
Din Evanghelii aflam ca Lazar era fratele Martei si al Mariei si locuia in Betania, localitate cunoscuta in lumea araba sub denumirea de "al-Azariyya" si aflata in Tara Sfanta, pe una din culmile pietroase din sud-estul Muntelui Maslinilor.
In zilele care au premers Patimii Sale, Hristos se afla dincolo de Iordan, in Pereea, intr-un tinut pustiu. Aici va primi vestea ca Lazar era grav bolnav si ca este asteptat sa-l vindece. Evangheliile nu mentioneaza ce boala avea, insa, fara indoiala era o boala fara vindecare si ducea spre moarte. Hristos nu pleaca spre Lazar, decat dupa doua zile de la aflarea acestei vesti. Ajunge in Betania, impreuna cu ucenicii Sai, in cea de-a patra zi de la moartea lui Lazar.
Citeste mai mult pe site-ul Crestin Ortodox.
Incepand din 3 mai 2009, calendarul ortodox roman mai are un sfant. Este vorba despre Sfantul Ierarh Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului.
In Eparhia Dunarii de Jos au loc duminica manifestari consacrate proclamarii cinstirii Sfantului Ierarh Atanasie, Patriarhul Constantinopolului, care a locuit si a slujit vreme de 12 ani la manastirea 'Sfantul Nicolae' din Galati, in vremea domnitorului Vasile Lupu si a Mitropolitului Varlaam al Moldovei.
Potrivit basilica.ro evenimentul se va desfasura in prezenta Preafericitului Parinte Patriarh Daniel.
Tot cu acest prilej, la Galati vor fi aduse, in perioada 1-4 mai, moastele Sfantului Grigorie Palama, arhiepiscop al Tesalonicului, eparhie din Grecia in care a pastorit si Sfantul Atanasie.
In fiecare an, in vinerea din Saptamana Luminata, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii.
Este un praznic inchinat Maicii Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un izvor aflat in apropierea Constantinopolului.
"Cu putin timp inainte de a ajunge imparat, Leon cel Mare (457-474) se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. A a intalnit un orb ratacit, care l-a rugat sa-i dea apa si sa-l calauzeasca spre cetate. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunandu-i...Continuare
Vineri se savarseste Denia Acatistului Bunei Vestiri. Deniile sunt slujbe unice in serviciul liturgic ortodox.
Deniile pot fi considerate slujbe specifice Postului Mare deoarece sunt savarsite numai in doua saptamani ale acestuia si anume: in saptamana a cincea (Denia Canonului celui Mare, respectiv Denia Acatistului Bunei Vestiri) si a saptea (Deniile din Saptamana Patimilor - incepand cu seara Floriilor pana vineri seara, inclusiv).
Sarbatoarea isi are originea in interventia miraculoasa a Fecioarei Maria in timpul atacarii Constantinopolului de catre persi si avari, din anul 626. Patriarhul Serghie a facut procesiuni cu relicvele Crucii, cu icoana "nefacuta de mana" a lui Hristos si vesmantul Maicii Domnului continuarea aici.
Biserica Ortodoxa a consacrat pentru pomenirea generala a mortilor o zi liturgica pe saptamana, si anume sambata.
Doua dintre sambetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate in chip special, in toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a mortilor, prin cantari si rugaciuni inscrise in randuiala de slujba din cartile liturgice respective (Triod si Penticostal).
Ambele zile poarta in popor si denumirea de Mosii (cea dintai : Mosii de iarna, cealalta Mosii de vara), pentru ca in ele facem pomenire pentru parintii, mosii si stramosii nostri cei adormiti.
In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare, Biserica a randuit sa se faca pomenire de a doua venire a Domnului si de Infricosatoarea Judecata.
De aceea, intrucat multi dintre dreptii Vechiului Testament au adormit fara sa vada pe Mantuitorul fagaduit si asteptat, iar multi dintre crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru toti acestia. Continuare