Un sat dacic adevarat va fi construit, in judetul Ilfov, la Bragadiru. In parcul arheologic, vor exista o casa cu doua camere, un bordei, un atelierul de olarit, si fieraria, relateaza Antena 3.
Aici va fi ridicat si un sanctuar, cea mai importanta cladire a dacilor. Parcul arheologic va reda traiul pe care il aveau dacii acum mai bine de 2.000 de ani.
Satul dacic face parte dintr-un proiect mult mai amplu, care prevede construirea unei Romanii in miniatura.
Categorie: Timp liber 3220 vizite [ Ziare.com ]
Festivalul Cetatilor Dacice are loc, in acest weekend, in localitatea Cricau, la 25 de kilometri de Alba Iulia.
"Dacii" si "gladiatorii" se vor intrece in probe vechi de 2.000 de ani, in timp ce vizitatorii vor avea ocazia sa vada cum arata un sat dacic si sa invete tainele unor mestesuguri stravechi, relateaza Evenimentul Zilei.
Sarbatoarea are loc la sfarsitul de saptamana cel mai apropiat de sarbatoarea Sanzienelor, cand, potrivit traditiei populare, apar flacari deasupra dealurilor unde sunt ascunse comori.
Festivalul a inceput sambata in crama "Casa Apoulon", din satul Bucerdea Vinoasa, unde au fost degustate vinuri si bucate traditionale.
Seara, au cantat Hara, Bandidos si Mircea Vintila, pe o scena amenajata in apropiere de Cricau. Dupa concerte, publicul a fost martor ritualului de aprindere a tortelor si a "Rugului lui Zamolxe".
Duminica, manifestarile incep la ora 12:30, printr-un spectacol al gladiatorilor si dacilor si o lupta intre cele doua tabere.
Concurentii se vor intrece in probe precum "Sulitasul cetatii" (aruncarea sulitei la distanta), "Bratul de fier" (skandenberg), "Arcul viteazului" (tir cu arcul), "Voinicul din cetate" (aruncarea bolovanului) sau "Carausii cetatii" (transport rapid al apei dintr-un butoi intr-un ciubar).
La Cricau va fi organizat si un mini-muzeu in aer liber, pe langa satul dacic, si vor fi expozitii de ceramica, ateliere de fierarit, vanzare de bratari dacice si ateliere interactive de olarit.
Cei ...
Categorie: Timp liber 625 vizite [ Ziare.com ]
O cetate dacica de aparare, datand din secolul I i.Hr., a fost descoperita de arheologi in satul Tarcov, din comuna buzoiana Parscov.
Din primele cercetari ale arheologilor reiese ca cetatea, avand forma unei cochilii de melc, avea rol de aparare si supraveghere a depozitelor de sare de pe valea raului Buzau, scrie Jurnalul.
"Este o descoperire arheologica de exceptie care denota buna organizare a triburilor dacice, dar si modul lor de existenta, fortificarea unor varfuri muntoase de care traiau pur si simplu agatati", spune Doina Ciobanu, directorul Muzeului judetean Buzau.
Potrivit acesteia, Cetatea de la Tarcov facea parte dintr-un complex fortificat din zona Carpatilor de Curbura, format din Cetatea de la Carlomanesti, capitala a uniunii de triburi si cea de la Gruiu Darii, comuna Pietroasele, folosita drept cetate de cult.
O cetate dacica, a doua ca marime dupa Sarmizegetusa, a fost descoperita de arheologi in zona masivului Bunloc din judetul Brasov.
Doctorul Liviu Pandele, presedintele Fundatiei Dacia, a declarat ca este vorba despre cel mai mare sit dacic descoperit dupa Sarmizegetusa Regia, cu peste 80 de hectare de areal arheologic, informeaza Radio Romania Actualitati.
La Congresul International de Dacologie, de saptamana viitoare, se vor aduce noi dovezi despre continuitatea statului dac dupa moartea lui Burebista, in perioada de o mie de ani in care "unii spun ca nu a existat nimic in aceste teritorii", mai sustine Pandele.
Sarmizegetusa Regia, situata in satul Gradistea Muncelului din judetul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane.
Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Categorie: Senzational 3294 vizite [ Ziare.com ]
Autoritatile din Hunedoara au realizat ca vestigiile istorice de la Sarmisegetusa nu au proprietar iar comorile de patrimoniu ar putea sa dispara fara urma, fara ca vreo institutie responsabila sa se poata constitui in parte prejudiciata.
Asadar, reprezentantii Parcului National "Gradistea Muncelului-Cioclovina", cei ai Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, ai Directiei de Cultura si ai Consiliului Judetean Hunedoara incearca sa gaseasca un proprietar pentru aceste vestigii, informeaza Romania libera.
"La Consiliul Judetean a avut loc o discutie intre factorii de decizie, iar concluzia care s-a tras a fost ca nu stim inca a cui este Sarmizegetusa Regia si cine are in administrare acest patrimoniu", a declarat vicepresedintele CJ Hunedoara, Costel Avram.
Sute de hectare de teren din jurul cetatilor Costesti, Blidaru si fosta capitala Sarmizegetusa Regia - alaturi de cele de la Piatra Rosie si Banita - au fost incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
Oficialii romani insa, nu s-au gandit sa le dea cuiva in administrare, desi 13 persoane au fost trimise in judecata in 2005, fiind acuzate de sustragerea a 15 bratari dacice si a unor monede antice din siturile arheologice din Muntii Orastiei.
Desi procesul "Aurul Dacic" este pe rol, vicepresedintele CJ Hunedoara atrage atentia ca s-ar putea sa nu existe pagubit. "Nici macar Ministerul Culturii nu este pagubit, fiindca nu are Sarmizegetusa Regia in proprietate", afirma el.
Sarmisegetusa Regia ...
Categorie: Dezvaluiri 938 vizite [ Ziare.com ]
Politia sarba a descoperit miercuri o ascunzatoare de arme - unde se aflau bazooka si mortiere - in sudul tarii, in apropiere de Kosovo, a anuntat ministrul de interne, Ivita Dacici.
Armele erau ascunse langa satul Konculj, in apropiere de comuna Bujanovaci, a spus Dacici, potrivit AFP.
Bujanovaci este una dintre cele trei comune ale regiunii cu populatie majoritar albaneza si unde mai multe atacuri cu explozibil impotriva fortelor de securitate au facut in iulie mai multi raniti.
In ascunzatoare se aflau trei mortiere, sase bazooka, zeci de grenade si mine, precum si 100.000 de gloante si munitii.
Judecatorul care conduce ancheta a calificat afacerea drept "terorism", pentru ca armele erau in stare buna. Declaratiile sale par sa excluda ipoteza ca ascunzatoarea dateaza din conflictul din 2001 din zona intre fortele sarbe si albanezii care doreau unificarea zonei cu Kosovo.
In ancheta participa si reprezentanti ai OSCE.
Patru persoane au fost ranite in iulie in regiunea cunoscuta sub numele valea Presevo, in atacuri cu bomba, dintre care unul impotriva unei patrule a politiei. Belgradul a calificat atacurile drept "terorism".
Categorie: International 403 vizite [ Ziare.com ]
Ministerul Finantelor din landul german Bavaria incearca sa convinga Romania sa propuna, pe langa castelul Peles si Pelisor, si castelele bavareze Neuschwanstein, Linderhof si Herrenchiemsee pe lista monumentelor protejate de UNESCO.
Cum propunerile Bavariei pentru lista monumentelor protejate de Organizatia natiunilor unite pentru educatie, stiinta si cultura (UNESCO) au sanse de a fi incluse abia in 2017, ministrul finantelor din Bavaria, Georg Fahrenschon, incearca "pe canale diplomatice" sa convinga Romania sa includa cele trei castele pe lista proprie de propuneri, alaturi de Peles si Pelisor.
"Ne luptam pentru recunoasterea castelelor regale bavareze ca patrimoniu cultural mondial", a spus Fahrenschon sambata, in deschiderea unui festival de muzica clasica gazduit in castelul Neuschwanstein, pe care ministrul l-a numit un "factor economic important" si "un brand de elita recunoscut la nivel global".
Pe langa castelele Peles si Pelisor, biserica de la Manastirea Sucevita si centrul orasului Sibiu au mai fost propuse pentru lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
In prezent, pe lista monumentelor si ariilor naturale protejate de UNESCO in Romania se numara Delta Dunarii, centrul istoric al orasului Sighisoara, bisericile pictate din Moldova (Arbore, Humor, Moldovita, Patrauti, Probota, Suceava si Voronet), satele sasesti din Transilvania (Biertan, Calnic, Darjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor si Viscri), manastirea Horezu, bisericile de lemn din Transilvania ...
Categorie: Cultura Generala 1078 vizite [ Ziare.com ]
O asezare romana care dateaza din secolul al doilea a fost descoperita din intamplare cu cateva zile in urma, in localitatea Ocnele Mari, a declarat Mariana Iosifaru, arheolog sef la Muzeul Judetean de Istorie Valcea.
Situl arheologic a fost descoperit pe cand se lua pamant pentru gradinile oamenilor. Cineva a remarcat cioburi de ceramica si a anuntat arheologii.
Este vorba de un sat din perioada daco-romana din prima jumatate a secolului al II-lea, aflat foarte aproape de cetatea dacica Buridava. Satul se intinde pe aproximativ un hectar, cuprindea 20 de locuinte, iar pana in prezent au fost scoase la iveala sapte dintre ele.
S-au gasit obiecte de podoaba, ceramica pictata si vase religioase inchinate zeitei Iunona.
Departamentul Meuse din Franta, unde se afla Verdun, locul uneia din cele mai sangeroase batalii ale Primului Razboi Mondial, va propune intrarea in patrimoniul mondial al UNESCO a campurilor de batalie de la Verdun, Isonzo si Marasesti.
"Initiativa este legitima, deoarece batalia de la Verdun este simbolul Primului Razboi Mondial", a declarat presedintele consiliului general din departamentul Meuse, Christian Namy, la o ceremonie dedicata aniversarii a 90 de ani de la ofensiva franco-americana din Meuse, care a dus la armistitiul din 11 noiembrie 2018, potrivit cotidianului economic francez Les Echos preluat de Newsin.
Batalia de la Verdun a facut peste 300.000 de morti, din care 163.000 francezi si 143.000 germani, intre februarie si decembrie 2006. "De atunci, toate comparatiile privind confruntarile din Primul Razboi Mondial s-au facut pornind de la aceasta batalie emblematica", a mentionat Lamy.
Astfel, batalia de la Isonzo (Italia) a fost supranumita "Verdunul italian", iar cea de la Marasesti "Verdunul romanesc", avand ca referinta tocmai marea batalie din Meuse, se arata intr-un comunicat al consiliului general al departamentului francez.
In batalia de la Marasesti, judetul Vrancea, s-au confruntat armata romana si cea germana intre 6 si 19 august 1917, perioada in care 117.000 de soldati au murit, au fost raniti sau au cazut prizonieri.
Presedintele consiliului general din departamentul Meuse sustine ca a primit sprijinul secretarului de stat pentru ...
Categorie: Cultura Generala 1020 vizite [ Ziare.com ]
Sambata seara, muzeele din Capitala au fost asaltate de bucuresteni si de turisti, dupa 8 seara, cand intrarea a fost libera. Vremea frumoasa i-a scos pe locuitorii Capitalei din case, iar in fata muzeelor s-au format cozi uriase.
La Muzeul de Istorie, cea mai solicitata zona era Sala Tezaurului istoric. Aerul irespirabil, impartit in sala subterana de zeci de vizitatori, nu a reprezentat un impediment pentru cei curiosi sa vada bijuterii dacice si obiecte care au apartinu familiei regale romanesti. Cel mai aglomerat era in fata vitrinei cu piesele tezaurului de la Pietroasele.
De la Muzeul de Istorie, ne-am strecurat cu greu pe Calea Victoriei, inundata de oameni, catre Palatul Regal, la Muzeul National de Arta. Aici erau deja doua cozi catre cele doua aripi muzeale, iar in curte aveau loc cateva spectacole cu muzica. Din pacate, gardianul roman nu a scapat de obsesia sa veche: a interzis calcarea ierbii. Multa lume ar fi dorit sa se aseze pe pamant pentru a privi spectacolele sau pentru a se odihni pentru ca putinele banci erau ocupate.
La Muzeul Colectilor de Arta era o coada ceva mai mica, de la poarta catre Calea Victoriei pana la usa de intrare in cladire. Apoi, la Palatul Cantacuzino, adica la Muzeul Enescu, o alta surpriza: sala de concerte era deschisa si aveau loc spectacole. Vizitatorii au putut urca si la etaj, in balcoanele care inconjoara mica sala de concerte. Acestea au continuat pana tarziu in noapte.
Cel mai aglomerat a fost la Muzeul Antipa. ...
Mormant dacic si urna de incinerare, datand ... Articolul "Descoperire arheologica monumentala in Covasna", publicat ieri in "Adevarul", a declansat o adevarata furtuna de reactii pe forumul ziarului.
Peste 150 de comentarii patimase au laudat sau contestat performanta arheologilor romani, care au gasit in satul Olteni, judetul Covasna, urmele unei civilizatii dacice vechi de peste 2000 de ani. Cercetarile demonstreaza existenta dacilor in Transilvania si continuitatea lor in Ardeal pe
Exista in Basarabia o nevoie de legenda cum n-am mai vazut in alta parte. Uneori ai impresia ca legenda se substituie cu totul istoriei adevarate. Alteori o sustine, alteori o infrunta. Un astfel de loc este si Saharna, despre care stim ca e pomenita in 1495 intr-un uric prin care Atefan cel Mare intareste imparteala intre urmasii lui Sima Rugina. A
Satul Saharnei trebuie sa fie mai vechi de anul atestarii documentare (exista si doua situri arheologice dacice). Cat despre numele lui, sunt doua
Categorie: Social 210 vizite [ Jurnalul National ]
Satul de Groapa lui Ouatua, ieri imi propusesem sa nu mai deschid televizorul pe posturile romanesti. Decis sa imi fac de lucru printr-o sala cu picturi, langa fosa orchestrei sau langa vreo bratara dacica, pentru a observa ca pe lume mai exista si zone libere de maidan, misunam vesel prin casa, incantat ca am alternativa.
Dupa-amiaza, pana sa imi fac curaj sa ies din barlog, ca ruptura sa nu fie dureroasa, am apasat pe bumb dincolo de locul unde sunt setate canalele de stiri, si mergeam in cautarea lui Animal Planet. Pana acolo insa, am dat de Euronews, exact cand ziceau ca Romano Prodi si-a dat demisia.
Destinul ma luase de guler si ma azvarlise din nou in camasa de observator si, daca eram mai inspirat, nu ascultam ce ziceau aia la stirile lor. Dar am facut-o, deci am aflat ca Prodi a demisionat deoarece i-ar mai fi trebuit doua voturi in parlament pentru a-si trece nu stiu ce strategie de politica externa, si nu le-a obtinut. Straniu!
Aspiratiile de-a-mi gadila organele de simt se naruisera. Le luasera locul din nou dorintele de-a pocni falci de politicieni - si cei ce ma cunosc stiu ca desi am chinuit animale cand eram mic, acum as fi in stare sa aduc acasa o broscuta, ca sa-i dau de mancare si sa o pun pe nevasta-mea sa-i tricoteze pulover.
Ce cataclisme ar trebui sa se petreaca in ceea ce politicienii nostri numesc propria onoare pentru a-si da demisia? Nimic, pentru asta inca nu s-au scris instructiuni.
Ar trebui sa fie italieni.
Ce-i drept, una e sa renunti la ...
Mos Craciun, in chip de mosnegut rotofei, imbracat in haina rosie, cu barba lunga si alba, cu sacul de cadouri in spinare sau stand intr-o sanie trasa de reni, este o imagine foarte tarzie inchipuita de Thomas Nast, un desenator american, intre 1863 - 1866. Tinut intotdeauna pe 20 decembrie, Ignatul era si este asociat cu porcul. De ce? La aceasta intrebare gasim cateva raspunsuri intr-un studiu de pe site-ul studiidecaz.ro.
Practici si credinte specifice acestei sarbatori
La taierea porcului nu trebuie sa asiste nici un milos, existand credinta ca porcul murea cu greutate, iar carnea nu va mai fi buna; se spunea chiar ca cei care vaitau porcul il suparau pe Dumnezeu! Dupa ce porcul nu mai misca, se facea o taietura in chip de cruce, la ceafa, peste aceasta punandu-se sare, spunandu-se ca numai asa sufletul porcului va iesi din cap. De obicei, coada, urechile si besica erau date copiilor, pe gospodari interesandu-i in special splina, aceasta indicandu-le, in functie de grosime, cum va fi iarna; doritoarele de par lung trebuiau neaparat sa manance din aceasta splina!
Gasirea de sange inchegat in inima porcului il bucura tare mult pe stapan, acest lucru insemnand noroc la bani. Daca porcul era negru, cei care participau la taiere se manjeau cu sange pe fata, sperand ca vor fi mai rosii la fata si sanatosi tot anul care va urma. Acelasi sange, strans intr-o strachina cu malai, uscat si macinat, era bun pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, naluca, spaima s.a.
Desi ...