In acest moment niciun sondaj de opinie dar publicitatii nu este credibil. Cercetarile lasate la vedere sunt exclusiv instrumente de manipulare si intimidare a adversarului.
Sa le luam, spre exemplu, pe ultimele doua prezentate chiar in saptamana ce se incheie: sondajul CSOP, comandat de PD-L, si cel INSOMAR comandat de Realitatea TV, a se citi PSD. Au fost facute in aproximativ aceeasi perioada si au rezultate naucitor de diferite, imposibil de justificat prin diferenta de dimensiune dintre esantioane.
Daca in cazul lui Traian Basescu sa zicem ca diferenta este acceptabila, 33% (INSOMAR)la 34, % (CSOP), in cazul lui Mircea Geoana ea este strigatoare la cer, 21%(CSOP) la 28,5% (INSOMAR). La fel si cu Sorin Oprescu ce pare ,,jumulit'' de procente de sondajul Realitatea-PSD (8%) si cu mult mai viguros in celalalt (13%) .
Pentru turul al doilea, ierarhia este complet inversata: intr-unul ar castiga Traian Basescu, in celalalt Mircea Geoana, diferenta dintre cele doua scoruri (5%) pentru ambii candidati fiind dincolo de marja de eroare anuntata.
Intresante sunt si momentele in care au aparut cele doua sondaje.
PD-L a aruncat cercetarea CSOP in preziua votarii motiunii de cenzura pentru a intimida adversarii, sugerandu-le ca victoria lui Traian Basescu este foarte aproape si ar fi bine sa nu deschida calea anticipatelor prin daramarea guvernului Boc, dar si pentru a arata ca electoratul nu-l invinuieste pe presedinte pentru iesirea PSD de la guvernare.
De ...
Daca sunt reale, datele sondajul INSOMAR, dat duminica publicitatii, ofera o imagine interesanta despre tendintele de vara inundata - toamna electorala ale romanilor. Cel putin trei elemente merita o privire mai atenta - componenta viitorului Parlament, posibilele aliante de guvernare, popularitatea presedintelui.
Potrivit sondajului, in viitorul Parlament vom avea doua trei partide: PDL-38%, PSD-26%, PNL-16%. Toate celelalte, inclusiv UDMR si PRM, nu ar trece pragul electoral. Cu amendamentul ca, in general, maghiarii obtin la vot mai mult decat in sondaje, deci ar avea o sansa sa patrunda in legislativ, este clar trendul de concentrare a scenei politice, ceea ce e un lucru bun.
Orientarea catre partidele cu suficenta forta pentru a-si pune in aplicare proiectele este un semn de maturitate a electoratului care a inceput sa inteleaga cum se face politica.
Nu e de ignorat nici faptul ca avem o testare mai concludenta pentru votul de lista, iar in toamna vom avea vot uninominal, tip de scrutin in care personalitatea candidatului poate modifica optiunea politica din cadrul colegiului.
Potrivit aceluiasi sondaj, oamenii nu sunt insa deloc lamuriti cum se va vota. 42,6% dintre subiecti nu stiu cum se vor desfasura alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor, 27,2% cred ca nu se va schimba nimic in sistemul de vot si doar 30,2% dintre subiecti stiu ca se va schimba ceva. Asadar, votul va fi in continuare puternic politizat.
Daca ne uitam la procentul primelor ...
Toate sondajele, indiferent in favoarea carui candidat sunt ele cosmetizate, arata o imensa masa de nehotarati. Practic, in acest moment, procentele candidatilor sunt date de nucleele dure ale partidelor, asa ca acela care va reusi sa capteze electoratul demoblizat are cele mai mari sanse sa castige in turul al doilea, chiar rasturnand calculele hartiei.
Trebuie sa mai tinem cont si de componenta majoritara a acestui electorat. Alegatorii din mediul rural, cei mai putin educati si mai saraci, pensionarii reprezinta categoriile cele mai disciplinate si sprintene la vot. In schimb, clasa de mijloc, electoratul urban, mai informat si cu scoala mai multa este mai greu de convins, este scarbit de clasa politica si nu raspunde la stimuli populisti evidenti, ba dimpotriva, are oroare de ei.
Ei bine, cum se raporteaza candidatii cu acest electorat?
Mircea Geoana nu are in acest moment nicio sansa sa puna mana pe acest electorat. Si-a taiat craca in momentul in care s-a prezentat ca succesor al lui Ion Iliescu. Poate ca mare parte din acest electorat a obosit de conflicte si ar vrea nitica liniste. Dar, in niciun caz, linistea epocii Iliescu, cu presa aservita, cu mafia infloritoare, cu anticoruptia interzisa si coruptii la butoane, ca sa nu mai vorbim de mineri si alte asemenea amintiri apetisante.
In plus, populismele grosolane la care recurge din nou Mircea Geoana, exact ca in campaniile trecute, pot avea succes la electoratul PSD, dar sunt total contraindicate ...
La vreme de criza pericolul extremismului creste. Este o regula fundamentala pe care Romania risca sa o reconfirme, daca ne uitam cu atentie la recentul sondaj INSOMAR.
Potrivit acestuia, daca alegerile ar avea loc maine, PRM ar trece pragul electoral. Foarte important, cercetarea sociologica a fost facuta inainte de arestarea lui George Becali si racolarea lui de catre Corneliu Vadim Tudor. Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar arata cifrele unui sondaj facut acum.
E drept, nici sondajele nu trebuie luate drept litera de Evanghelie. Esecul grav al exit-poll-urilor din noiembrie le pune sub un mare semn de intrebare. Eroarea din noiembrie poate avea doar doua explicatii: o grava tentativa de manipulare, adica incorectitudinea, fie o greseala de operare sau calibrare, adica lipsa de profesionalism. Oricare dintre ele genereaza serioase motive de suspiciune in privinta cifrelor. Trendul insa e, probabil, corect si explicabil.
Spaima si lehamite
PRM pare sa se redreseze din punct de vedere electoral nu datorita vreunui program economic exceptional sau ca urmare a unor solutii salvatoare la vreme de criza si nici exclusiv datorita mesajului nationalist.
Partidul capitalizeaza, in primul rand, degringolada romanilor care, in plan economic, au trecut de la canicula la iarna grea in doar cateva luni si se indreapta catre gerul Bobotezei. Ei vad la guvern doar ezitare si interese divergente, iar in lumea politica, in general, numai scandaluri de coruptie.
In aceste ...
Primul barometru de criza n-are nicio relevanta pentru anticiparea intentiei de vot, deoarece pentru o tendinta sunt necesare mai multe sondaje. Iar cel al INSOMNAR nu face decat sa certifice realitatea simtita de romani fara sa-i intrebe operatorii de teren: in Romania, lucrurile merg prost.
Nu-mi aduc aminte vreo cercetare sociologica a carei concluzie, la intrebarea "credeti ca tara se indreapta intr-o directie buna?", sa releve un optimism debordant, prin urmare cei 53 la suta care n-au orbul gainilor sunt utili pentru alte constatari: increderea in Traian Basescu nu se prabuseste, asa cum inclina sa puna concluzii analistii si politicienii non-PD-L.
In trei luni, numarul somerilor a crescut cu 300.000 si unii vorbesc despre dublarea numarului pana la finele anului, informatie existenta pe piata in momentul efectuarii sondajului.
In acelasi timp, prabusirea pietelor naruie orice speranta de majorari salariale in sectorul privat, singura dorinta a romanilor fiind sa nu se numere printre cei ramasi fara loc de munca.
Totodata, in aceste trei luni scurse de la precedentul sondaj, telespectatorul a asistat la imposibilitatea guvernantilor de-a onora promisiunile facute dascalimii in campania electorala, si numai acest aspect ar fi trebuit, daca bunul simt mai valoareaza ceva, sa reteze sensibil increderea in Traian Basescu, de pulpana caruia este agatat Emil Boc.
Ce-i drept, increderea in premier a scazut de la 48 la suta la 28, si aceasta este singura ...
53 la suta din populatia Romaniei nu are incredere in actualul Guvern, se arata in recentul sondaj realizat de INSOMAR in perioada 26 martie-5 aprilie.
Totodata, presedintele Traian Basescu ajunge la 43 la suta incredere pentru prima data de la investirea sa in fotoliul de la Cotroceni, coborand de la 57 la suta la cat se mentinea in lunile trecute.
De mentionat ca sondajul nu a surprins scandalurile Popoviciu, Ioana si Mircea Basescu sau Becali. Este riscant sa tragi o concluzie in legatura cu un sondaj de opinie fara minimum trei puncte de masurare.
Un lucru insa reiese din cele doua date - lipsa de incredere ca Guvernul stie unde duce tara si caderea accentuata a lui Traian Basescu - si anume ca publicul s-a saturat de scandaluri pe fondul lipsei de paine.
Mai saraci, mai disperati
Ritmul de scadere a increderii populatiei in noua guvernare este ridicat. Toti actorii politici au coborat sub nivelul la care se aflau imediat dupa alegerile locale din 2008. Mai mult de jumatate dintre romani - 55 la suta - declara ca situatia financiara a familiei lor s-a inrautatit in acest an, in comparatie cu anul trecut.
Majoritatea zdrobitoare a populatiei - 80 la suta - e convinsa ca Romania se afla in criza, ceea ce invalideaza orice discurs linistitor din partea politicienilor.
Asa cum era de asteptat, alegerile locale si cele prezidentiale sunt considerate cele mai importante. Cele mai putin importante sunt alegerile pentru Parlamentul European.
Cu cine ..
Primul sondaj de opinie dupa instalarea noului Guvern, realizat de INSOMAR, ne arata ca socul postelectoral nu a produs mari rasturnari de situatie si, in niciun caz, unele fundamentale.
Electoratul a taxat totusi derapajele, dar si redresarile.
Teama cu care se victimiza presedintele Traian Basescu imediat dupa constituirea actualei coalitii, ca si-ar fi pierdut 80% din electorat, nu se confirma.
Coalitia PD-L + PSD este vazuta cu ochi buni de 43% dintre romani, adica de doua ori mai multi decat cei care inca ofteaza dupa defuncta Alianta D.A. Este un procent majoritar, care reflecta insa si o mare asteptare. Daca ea va fi dezamagita, se poate rasturna oricand.
Procentul celor care agreeaza noua constructie este totusi net inferior sumei procentelor detinute de fiecare partid in parte, ceea ce ne arata ca ea nu a fost inca bine asimilata de electoratul niciunuia dintre partide.
Cat priveste procentele lui Traian Basescu, presedintele nu are, deocamdata, de ce sa se planga: 57% incredere si 59% intentie de vot, adica un scor care ar transa prezidentialele din primul tur de scrutin.
Al doilea clasat la incredere este Sorin Oprescu, cu 50%, urmat de Emil Boc, cu 38%, si Mircea Geoana, cu 35%. La intentie de vot insa, plutonul secund este foarte departe de primul loc si are o alta ierarhie: 13% din voturi ar lua Mircea Geoana si numai 8% Sorin Oprescu.
De mentionat ca intrebarea a fost deschisa, sistem care-l favorizeaza intotdeauna pe cel care detine ...
Cine spera ca votul uninominal de anul acesta sa aduca o reforma politica vizibila din 1 decembrie, daca nu chiar din momentul anuntarii candidaturilor, este, probabil, crunt dezamagit.
Oferta de candidati cuprinde trei categorii: fie figuri arhicunoscute si uzate, fie anonimi lansati prea tarziu pentru a avea vreo sansa sa convinga un electorat deja cronic neincrezator, fie artisti si sportivi fara nicio competenta care sa-i recomande pentru forul legislativ.
Viitorul Parlament nu are cum sa fie cu nimic mai bun, asa ca ramane de vazut doar ce proportie va avea fiecare categorie.
Din acest punct de vedere, singurele sperante de mai bine vin de la anonimii dintre care s-ar putea selecta cativa parlamentari valorosi care sa se adauge celor cativa politicieni consacrati cu adevarat valorosi.
Si totusi acest vot uninominal, asa prost gandit si mutant cum e el, va marca un important inceput de reforma care se va vedea probabil abia in viitorul Parlament. Reforma din partide.
Candidatii sunt in fibrilatii pentru ca pentru prima data sunt personal fata in fata cu electoratul si trec printr-o evaluare individuala. Pana acum, umbrela listei le dadea acestor oameni confortul responsabilitatii colective si in fata electroatului, si in fata partidului.
Candidau in grup, raspundeau in grup. Acum insa, fiecare dintre candidat va purta in spinare si pe frunte propriul procent.
Putinii care vor reusi sa depaseasca 50% vor avea o cu totul alta imagine si putere in ...
Nu stie dreapta ce face stanga. Dar nici romanul care e care. Unul din trei romani nu stie ce inseamna orientarea poltica de stanga sau de dreapta. Romanul face de cele mai multe ori o singura distinctie. "Comunistii" si restul.
Nu mai putin de 28% dintre romani nu fac diferenta intre stanga si dreapta, iar 19% cred in politica "de mijloc". A ajuns compromisul singura politica la care mai raspunde Romania?
In opinia premierului Calin Popescu Tariceanu, batalia politica a anului 2008 este "o confruntare cruciala intre dreapta si stanga", in care dreapta este reprezentata exclusiv de PNL, iar stanga - exclusiv de PSD.
In acceptiunea generala, intr-adevar, stanga este definita clar. PSD. Dreapta este mai greu de ingradit, dar sa spunem ca ar fi, cu o anumita toleranta, o comuniune PD-L, PNL.
In anii '80 a aparut si notiunea de "partid de centru", o inventie din tarile proaspat iesite de sub dominatia ideologica totalitarista sau in tarile supuse unei lungi perioade de tranzitie.
Nici la dreapta, nici la stanga, inainte!
Unul dintre liderii politici care a avut o idee originala in materie de orientare este Marko Bela.
Presedintele unional a declarat campania electorala inceputa si a precizat ca, pe langa sloganul "impreuna pentru Transilvania", se mai impune unul: "Nici la stanga, nici la dreapta. Noi mergem inainte".
Stampila. Unde pun stampila?
Notorietatea partidelor paleste insa la noile alegeri, pe uninominal. Inca un cuvant care ii da romanului ...
Batalia surda dintre aripile liberala si democrata din PD-L, dar si incapacitatea partidului de a progresa devin evidente mai ales in momentele cheie, cum este, acum, nominalizarea propunerii partidului pentru functia de premier.
Anuntul ar fi trebuit facut lunea viitoare si toate indiciile conduceau catre varianta Theodor Stolojan, varianta care, potrivit ultimului sondaj INSOMAR, pare pe placul electoratului.
Stolojan provine insa din fostul PLD, inghitit de PD dupa europarlamentare (inclusiv pentru ca incepuse sa devina o alternativa periculos de credibila pe dreapta esichierului), iar vechea garda democrata nu vrea sa predea acum in mainile noilor veniti, indiferent de zestrea lor, o functie atat de importanta. Doar viseaza umed la ea de multa vreme si Vasile Blaga, si Adriean Videanu.
Deocamdata aliati pentru marginalizarea lui Stolojan, cei doi au reusit, se pare, sa impinga nominalizarea viitorului premier pana in toamna, cand decizia ar urma sa fie luata de reprezentanti din intreaga tara ai PD-L.
Intre acestia, desigur, democratii au o baza mai larga si Vasile Blaga, ca secretar general, ii controleaza foarte bine si autoritar. In aceste conditii, el are sanse mari sa-si atinga obiectivul sau macar sa-l promoveze pe Adriean Videanu.
Greu de spus care dintre cei trei pretendenti ar fi mai bun pentru fotoliul de premier.
Trei variante fumate
Theodor Stolojan este cel mai popular si are probabil cea mai buna pregatire pentru aceasta functie. El ..
PD-L traieste periculos in aceasta campanie electorala. Daca insumam trei sondaje din ultimele zile, Vasile Blaga este pe trend ascendent, insa tot mult in urma lui Sorin Oprescu, aflat ce-i drept pe trend descendent.
Pentru candidatul democrat-liberal nu va fi insa suficient sa se apropie de Sorin Oprescu, ii trebuie un avans considerabil, pentru ca in turul al doilea el nu prea are de unde sa mai ia voturi. PSD si PNL vor marsalui probabil, in majoritate, catre Sorin Oprescu.
De fapt, ar cam trebui sa reuseasca macar inversarea procentelor din recentul sondaj de opinie INSOMAR dat publicitatii de Realitatea TV, in care Oprescu insa sta cel mai prost (39% Sorin Oprescu, 24% Vasile Blaga).
Grea misiune pentru Vasile Blaga! O fi insa si imposibila? Va propun sa-i comparam pe trei criterii principale: program si strategie, carisma si sustinere.
Ce planuri au?
In materie de program, Vasile Balga este mult mai puternic. Programul sau este detaliat, cu termene precise, cu foarte multe cifre si solutii concrete. Chiar prea complet si minutios pentru a putea fi pus in practica in mod real. Programul lui Vasile Blaga.
Primul lucru la care se uita probabil orice bucurestean este capitolul trafic. Solutiile lui Vasile Blaga sunt complexe, coordonate, insa ma tem ca punerea lor in practica, in acelasi timp, va bloca practic Bucurestiul.
De exemplu, Vasile Blaga isi propune sa construiasca in doi ani 3 pasaje in trei intersectii extrem de aglomerate. Asta ...
Cu siguranta ca toata lumea care mai este interesata cat de cat de fenomenul politic isi mai aduce aminte de faptul ca Traian Basescu s-a plans ca actuala campania electorala este cam moale, lalaie si cam ametita, drept pentru care s-a decis domnia sa sa o mai invoreze nitel.
Si a facut-o cum a stiut el mai bine: pe Aurelian Pavelescu, candidatul PNTCD pentru Bucuresti, l-a facut mic si cu capul mare, si tot asa i-a luat la ranga, cum se spune pe la mine prin Colentina, pe toti ceilalti contracandidati ai lui Vasile Blaga la fotoliul de primar general.
Dar a mai facut inca o afirmatie de natura sa puna analistii cu capetele intre palme si sa balangane a "vai!" din sediul intelepciunii. Anume, a atras atentia asupra faptului ca actuala campanie va fi plina de blaturi - intre toate partidele politice, cu exceptia PD-L, evident.
Ei bine, la cum arata cel mai recent sondaj de opinie realizat de INSOMAR la comanda Realitatea TV, numai un blat l-ar mai putea salva pe Blaga in fata candidatului aflat pe primul loc, Sorin Oprescu.
La 32 la suta, cat are doctorul, fata de 29 de procente, cu cat a fost masurat Vasile Blaga, 17 la suta Ludovic Orban si 10 Cristian Diaconescu, detronarea lui Sorin Oprescu in turul al doilea de scrutin nu poate fi facuta decat printr-o lucrare de culise cu PSD.
Asta daca nu cumva cineva isi poate imagina ca PD-L ar putea sa ii determnine pe cei de la PNL ca in al doilea tur, liberalii sa isi indemne electoratul sa-i dea voturile lui ...
Campania electorala a trecut deja de mijloc. Ati simtit? Ma indoiesc. E drept ca prima jumatate este de incalzire, efortul cel mare fiind concentrat catre final.
In Capitala, patru par candidatii care conteaza: Vasile Blaga, Cristian Diaconescu, Sorin Oprescu si Ludovic Orban. Sondajele de opinie au inceput sa contureze o ierarhie, insa ele sunt totusi contradictorii, in functie de partidul care le-a comandat.
In privinta dezbaterilor de campanie, apatia este totala. Cine are ceva de spus nu prea stie cum s-o faca, cine stie cum nu prea are ce spune, asa ca ansamblul nu e prea fericit. Toata lumea a identificat durerile Capitalei, de parca ar fi fost tare greu, si fiecare vrea sa fie bine, cu mai multa sau mai putina competenta. Ceva tensiune si si competitie vin doar din formatele televiziunilor care nu mai stiu ce sa inventeze ca sa stimuleze show-ul.
Cat despre teme, ce ne-am fi facut daca Traian Basescu n-ar fi rostit cuvantul blat? Am fi adormit probabil cu telecomanda in mana. Asa cel putin ne stricam de ras, pentru ca blatiada este in toi. Toata lumea acuza pe toata lumea, de toate aranjamentele cu putinta, astfel incat si un pranz in oras, cu sotia, poate deveni suspect. Asa, toti cei care-l detesta pe presedinte nu fac altceva decat sa se conformeze agendei publice stabilite de Traian Basescu.
Buldogul in lesa si independentul de partid
Vasile Blaga a intrat in batalie mai mult de nevoie, decat de voie, lucru pe care nu-l poate ascunde prea ...
O treime dintre studentii romani ar prefera instaurarea unui regim autoritar si doar 24% dintre studenti ar refuza categoric o dictatura, arata un studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.
Vorbim despre, teoretic, cel mai deschis la minte segment al societatii romanesti. Nici nu vreau sa ma gandesc ce rezultate am fi avut daca studiul ar fi fost facut la nivelul intregii populatii.
Sociologii pun aceasta mentalitate, in primul rand, pe seama ignorantei. Studentii de astazi erau foarte mici, cel mult la gradinita, in ultimii ani ai comunismului, sau de-abia se nascusera.
La scoala, perioada comunista este studiata doar ca un capitol din cartea de istorie si depinde exclusiv de talentul profesorului cat de convingator reuseste sa redea atrocitatile acelei perioade.
Abia de la toamna, Istoria Comunismului va deveni materie optionala in clasele a XI-a si a XII-a. De ce doar optionala si nu obligatorie, nimeni nu a reusit sa explice.
In rest, tinerii au avut de unde afla despre comunism mai mult din film sau carti, insa relatia dintre tanara generatie si cultura nu este, din nefericire, tocmai stransa, sau de la parinti, multi dintre ei, din nefericire, dezamagiti de ceea ce traiesc acum.
Ignoranta este insa numai un aspect. Cel putin la fel de vinovata pentru aceasta mentalitate este si sabotarea sistematica si nerusinata a democratiei de catre clasa politica romaneasca. Ea a facut ca in numai 18 ani principiile si sperantele pentru care ...
Au mai ramas 1500 de localitati fara sefi la magazia de materiale, si se-aleg duminica. Prilej sa mai meditam o data la categoria numita societatea multilateral dezvoltata aflata pe drumul glorios spre capitalism.
Oranduire unde eficienta, rentabilitatea, sunt asociate cu binele comunitatilor, nivelul de trai si putinta de-a asigura o concurenta reala - notiuni la auzul carora romanii isi pun falca in toiag si viseaza la croaziere de lux si cosciuge cu instalatie de racire luate de la expozitia funerara.
Spre deosebire de americani, de germani sau de nordici, care isi doresc de la primarii lor sa-i convinga ca stiu sa tina un creion in mana pentru a scrie proiecte, nu biletele pe care sa-si noteze numerele de telefon ale clientilor de la licitatii, sau de japonezi, care viseaza in fruntea oraselor lor niste tipi dornici sa presteze in folosul comunitatii 14 ore pe zi, romanii sunt tare duiosi.
Daca natiile cu un PIB bazat pe productivitate isi doresc primari care sa nu-i abureasca, si sa le spuna verde in fata cati metri de canalizare pun intr-o ora in comuna Apahida, a noastra vrea exact contrariul.
Cel putin asa reiese dintr-un studiu eJobs, ale carui concluzii spun asa: 27 la suta dintre romani vor sa dea noroc cu un primar "uman", cu dragoste pentru semenii pe care-i pastoreste, iar o cincime viseaza la un personaj care sa nu aiba neaparat studii, insa sa fie un "om de credinta, de bun simt".
Cu alte cuvinte un parinte cu care sa stea, seara, in centrul ...