Colegiul Medicilor din Romania cere autoritatilor sa ia masuri urgente cu privire la lipsa anumitor medicamente din spitalele din Romania, dupa ce unitatile medicale au sesizat Colegiul cu privire la mari deficiente in aprovizionare.
Colegiul Medicilor din Romania a fost sesizat cu privire la existenta unor mari deficiente in aprovizionarea cu medicamente si materiale sanitare in reteaua spitaliceasca din Romania. CMR atrage atentia atentia asupra acestei probleme si solicita autoritatilor luarea unor masuri de urgenta.
Reprezentantii CMR spun ca numeroase spitale reclama lipsa medicamentelor si solutiilor sanitare, subliniind ca in intreaga tara lipseste oxitocinul, un medicament de maxima necesitate. De asemenea, nu se gasesc solutiile perfuzabile, antiinfectioasele pentru uz sistematic, spre exemplu in spitalele din judetul Suceava. Tot in judetul Suceava lipsesc, in cazul programelor de sanatate TBC, antibioticele de baza. Spitalele de psihiatrie reclama lipsa neurolepticelor incisive, a antidementialelor si a psihotropelor sedative.
In cazul Spitalului Municipal Targoviste, incepand din semestrul al II-lea al acestui an, suma alocata lunar pentru medicamente reprezinta doar 50% din necesar, iar pentru ultimul trimestru al anului nu exista finantare pentru materialele sanitare si consumabile.
La Spitalul de Urgenta din acelasi oras lipsesc materialele care nu se gasesc nici pe piata, numarul de internari contractat pe DRG a fost epuizat si se interneaza ...
Numarul internarilor in spital a scazut, anul acesta, cu peste 10%. Fenomenul este cauzat de saracie si de faptul ca romanii se tem de pierderea locurilor de munca, in sensul ca un concediu medical i-ar putea lasa fara job.
Managerii de spital au constatat ca numarul internarilor a scazut simtitor in ultimele luni ale acestui an. "Avem o scadere de peste 10% la internari. Iar aceasta situatie se intalneste in aproape toate spitalele din Romania. Bolnavilor le este teama sa mai vina la spital din cauza costurilor imprevizibile care apar pe perioada internarii, a scaderii veniturilor prin concediul medical si, mai ales, din cauza insecuritatii locului de munca", explica prof. dr. Gheorghe Iana, manager al Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti, citat de Cotidianul.
"Romanii vor sa-si conserve locurile de munca si prefera sa se duca bolnavi la serviciu si sa se trateze acasa cu ce apuca, pentru ca le e frica de faptul ca o internare ar provoca un loc fruntas pe lista de disponibilizari", explica ea.
Seful SUUB sustine ca si numarul celor care se prezinta zilnic la Camera de Garda a spitalului a scazut cu 25% si ca cele mai multe cazuri le reprezinta urgentele si asiguratii facultativ.
"Acest lucru nu inseamna ca romanii sunt mai sanatosi, ci doar ca nu mai vin la spital cand boala se poate trata rapid, ci se prezinta la medic abia atunci cand devin cazuri grave", precizeaza prof. dr. Gheorghe Iana.
Mai putine interventii chirurgicale
Criza a facut ca ...
Dupa ce Guvernul a impartit spitalul Fundeni in doua parti, mai multe sectii au au ajuns in administrarea noului Institut de Boli Digestive si Transplant Hepatic, printre care si sectia de Terapie Intensiva.
Astfel, spitalul Fundeni a ramas fara sectia de Anatomie Patologica, cea de Sterilizare Centrala, morga si sectia de Terapie Intensiva, relateaza Realitatea TV.
"Prin ce s-a atribuit noului institut s-a invalidat existenta Insitutului Clinic Fundeni pentru ca institutul nu poate functiona fara anatomie patologica, fara morga, fara sterilizare centrala si fara terapie intensiva", a precizat Ionel Sinescu, sef Clinica de chirurgie Urologica, Spitalul Fundeni.
Reprezentantii noului Institut spun ca pacientii pot fi mutati, insa medicii de la spitalul Fundeni cred bolnavi vor avea de suferit, din cauza acestor mutari.
Zeci de pacienti internati la Spitalul din Panciu, cei mai multi dintre ei batrani, tremura de frig in saloane.
Desi spitalul are o centrala termica, conducerea nu a cumparat pana acum combustibil pentru alimentarea acesteia, informeaza Realitatea Tv.
Bolnavii sunt nevoiti sa isi aduca de acasa caloriferele electrice sau sa stea bine imbracati pentru a nu raci.
Conducerea spitalului spune ca va pune centrala termica in functiune peste cateva zile, in speranta ca rezervele de combustibil sa ajunga pana la inceputul lui ianuarie.
Spitalul nu are bani decat pentru cumpararea a doar 20 de tone de combustibil, adica de doua ori mai putin decat ar fi necesar.
Spitalele din judetul Timis, cu exceptia unuia singur, nu mai au bani sa plateasca salariile angajatilor incepand cu luna octombrie si au acumulat datorii de milioane de lei.
Cuantumul salariilor angajatilor din toate unitatile medicale din Timis se ridica, lunar, la 18,2 milioane de lei. Reprezentantii Casei de Asigurari de Sanatate (CJAS) Timis declara ca, pana acum, serviciile medicale realizate au fost decontate, insa in acest moment nu mai sunt bani.
"Bugetul pe anul 2008 este mult mai mare decat bugetul pe anul 2009. Pornind de la acest fapt, in trimestrul patru al anului 2009, bugetul care este alocat este total insuficient pentru a putea sa fie decontate serviciile medicale in vederea platilor pentru salarii. Este nevoie de o suplimentare care inseamna minim 41 de milioane pentru a se putea da aceste drepturi, iar pentru a se putea deconta toate serviciile medicale realizate de spitale in trimestrul patru si cele care au fost realizate in toata aceasta perioada e nevoie de o suplimentare de 61 de milioane", a declarat, marti, presedintele CJAS Timis, Victor Dumitrascu.
Potrivit sursei citate, s-au facut demersuri la CNAS pentru a nu se intra in imposibilitatea platirii serviciilor medicale realizate de catre spitale. "In trimestrul patru se afla si alte domenii de asistenta medicala, pe toate le-am centralizat si pentru toate domeniile de asistenta am facut demersuri", a mai spus Dumitrascu.
Liderii de sindicat spun ca situatia este dramatica. "Doar doua ...
Programul medicilor din spitalele romanesti se va schimba dramatic incepand cu data de 1 septembrie.
Daca pana acum, acestia lucrau la spitalele de stat pana la ora 12:00, dupa care plecau pe la clinici si spitale particulare, in urma noului program, medicii vor fi obligati sa respecte programul de opt ore in spitalele de stat, cu pauza de masa la pranz, ceea ce nu le va mai permite sa lucreze si in spitalele private.
Practic, se va trece la programul european de munca, de 48 de ore pe saptamana.
Oficialii din Sanatate spun ca aceasta masura va avea efecte benefice la nivelul pacientilor, deoarece timpul pe care il petrec acestia in spital se va scurta.
Tot de la 1 septembrie, se va reduce si programul doctorilor care fac garzi, in asa fel incat medicii sa nu mai ramana dupa program sa lucreze in spital, oboseala putand conduce la greseli scumpe, cu efecte grave asupra pacientilor.
Medicii romani nu sunt insa multumiti de aceste schimbari. Reprezentantii acestora spun ca astfel de modificari de program nu sunt corecte atata vreme cat nu sunt corelate cu o crestere substantiala a salariilor, explicand ca pana acum reuseau sa isi suplimenteze veniturile lucrand, dupa-amiaza, in spitalele private.
Mai mult, presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae, sustine ca noul program va duce la o crestere a migratiei medicilor, ale caror venituri sunt foarte mici.
Specialistii de la Sanatate sustin insa ca in intreaga Europa medicii muncesc ore lungi ...
Ca orice alt politician, fostul ministrul al Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a promis ceva. El a afirmat ca in patru ani se vor construi 32 de spitale, insa aceastea nu au aparut, chiar daca s-au cumparat terenurile si s-au dat bani pentru studii de fezabilitate.
In judetul Mures au fost cheltuite aproximativ 5 milioane de euro pentru aceste proiecte inutile, desi in mod normal ar fi trebuit sa se construiasca 11 spitale, relateaza Realitatea TV.
Spitalele nu au aparut, insa terenurile au primit alte intrebuintari.
In localitatea mureseana, Ludus, in locul spitalului, pe terenul cumparat a fost sapat un bazin de inot.
In 2008, au fost raportate aproape 10.000 de infectii aparute in timpul spitalizarii. Evident numarul real este mult mai mare, conducerea multor unitati neraportand cazurile cele mai grave de teama unor sanctiuni.
Cotidianul dezvaluie in editia de vineri ca in spitalele din Romania nu se moare numai de boala.
Unitatile sanitare au raportat anul trecut aparitia a peste 9.600 de infectii nosocomiale, adica infectii contractate in timpul spitalizarii. Dintre acestea, 483 au fost cazuri de septicemie, 2.990 infectii respiratorii, 836 infectii digestive si aproape 1.500 infectii urinare.
Urmarile acestor infectii, complicatiile si chiar decesele, nu sunt insa raportate nicaieri.
Toate aceste infectii s-au produs din cauza absentei dezinfectantelor, a manusilor sau a materialelor sanitare, dar si din pricina igienei precare a personalului medical.
Cele mai multe infectii s-au inregistrat in sectiile de terapie intensiva, de chirurgie, in sectiile de nou-nascuti si la pediatrie. Cele mai multe, aproape 1.600, au fost raportate in Bucuresti, apoi in Iasi, 1.550, si 1.509 in Cluj.
Din septembrie, medicii din spitalele romanesti vor avea program de opt ore, cu pauza de masa la pranz, care nu le mai permite sa lucreze si in spitalele private.
Romania este singura tara din Europa, in afara de Albania, in care medicii lucreaza pana la pranz in spitalele publice iar pacientii stau internati perioade lungi de timp, arata Evenimentul Zilei.
Specialistii sustin insa ca o crestere a timpului de lucru nu ar ajuta, in conditiile in care nu se opereaza si o crestere substantiala a salariilor. Unii medici lucrau dupa-amiaza in spitalele private, asigurandu-si un trai decent.
Presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae, sustine ca noul program va da peste cap serviciile medicale si va duce la o crestere a migratiei medicilor, pentru ca veniturile sunt mici.
In sistemul sanitar francez, unul din cele mai bine puse la punct din lume, medicii au program prelungit si nu au posibilitatea sa mearga in spitalele private decat dupa ora 17.00 sau in weekend. Salariile sunt insa pe masura muncii depuse.
Tot de la 1 septembrie se va limita si programul doctorilor care fac garzi. "Dorim ca medicii sa nu mai ramana dupa garzi sa lucreze in spital. Este o masura de protectie a pacientilor, in final, fiindca un medic obosit este mai vulnerabil sa faca greseli decat unul odihnit", spune subsecretarul de stat Raed Arafat.
Spitalele din Romania au nevoie de 2,8 miliarde de lei pentru a nu intra in colaps, arata un raport al Societatii Academice din Romania.
In acest sens, presedintele Casei de Asigurari de Sanatate va cere in sedinta de Guvern alocarea acestori bani care sa asigure finantarea, informeaza Antena 3.
Singura solutie rapida pentru sistemul sanitar romanesc este asigurarea finantarii printr-un credit garantat de Executiv.
Reprezentantii CAS sunte de parere ca ar trebui marita si contributia la fondul asigurarilor de sanatate de la 6,5 la 7% si intreg sistemul sanitar ar trebui reorganizat pentru a evita cheltuielile exagerate.
Pentru a-si acoperi cheltuielile, sistemul medical ar avea nevoie de 6% din PIB pentru anul viitor.
Introducerea tichetului de sanatate, incepand cu 1 ianuarie 2010, va elimina spaga acordata medicilor, sustine ministrul Sanatatii, Ion Bazac.
Potrivit proiectului, pacientii vor plati, pe langa contributia la asigurarile medicale de 5,5% din salariul brut lunar, consultatiile la medicul de familie, la medicul specialist din ambulatoriu si consultatiile din spitale si zilele de spitalizare, informeaza Adevarul.
Cu toate astea, pacientii se tem ca vor ajunge sa plateasca tichetele de sanatate si sa dea doctorului, in continuare, "atentia din plic".
Interventiile chirurgicale, acolo unde spagile sunt cele mai mari, raman in afara reglementarilor viitoarei taxe pe sanatate.
Desi pacientii sustin ca cele mai consistente "atentii" le-au dat atunci cand s-au operat, proiectul prevede ca interventiile chirurgicale nu se vor plati prin tichetele de sanatate.
De partea cealalta, medicii sustin ca nu le face placere sa primeasca de la pacienti, insa salariile foarte mici pe care le au ii determina sa recurga la astfel de gesturi.
Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, a declarat vineri, la Targu Mures, unde a participat la inaugurarea Centrului Regional de Telemedicina, ca Romania are in prezent un numar prea mare de spitale, in timp ce necesarul ar fi de maximum 150.
"Sistemul de sanatate din Romania are o mare problema: are 431 de spitale si cheltuieste 85% din bugetul Ministerului Sanatatii. Solutia nu este decat restructurarea. Si lucrul acesta se va intampla. Am promis (...) Romania are nevoie de maxim 150 de spitale", a afirmat Bazac citat de Mediafax, preluat de ProTv.
Totodata, ministrul a precizat ca nu intelege prin restructurare neaparat inchiderea spitalelor in plus, ci conversia lor in alt gen de asistenta medicala, asa cum sunt in Uniunea Europeana.
Pe de alta parte, Bazac a afirmat ca salariul minim decent pentru un medic ar trebui sa fie la nivelul a 5.000 de lei, fara sporuri, iar personalul medical ar trebui sa beneficieze de un echipament de lucru foarte bun, care, alaturi de salariu, sa-l stimuleze sa ramana sa lucreze in Romania.
Pacientii sunt obligati sa vina de acasa cu medicamente si materiale sanitare pentru ca spitalele se confrunta cu o severa criza financiara.
Premierul Emil Boc a declarat insa ca saptamana viitoare situatia se va debloca printr-un credit pe care statul il va lua de la banci. In acest fel se vor obtine banii necesari finantarii sistemului pana la sfarsitul anului, informeaza Realitatea TV.
Reprezentantii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate au cerut guvernantilor 2,8 miliarde de lei, adica aproape un sfert din bugetul pe care l-a avut Casa pe tot anul.
In contextul lipsei acute de fonduri, reprezentantii CNAS propun majorarea cotizatiei platite de salariati la fondul de sanatate.
Peste 70 de bolnavi internati la Spitalul "Filantropia" din Dolj risca sa fie scosi in strada, dupa ce Primaria Craiova a pierdut in instanta Clinica II.
Pentru ca nu are unde sa transfere bolnavii, conducerea Spitalului "Filantropia" a solicitat o amanare, informeaza Amos News.
Noul proprietar al imobilului castigat in instanta este Casa Judeteana de Pensii Dolj.
Spitalele de urgenta din Bucuresti vor trece in subordinea Primariei Capitalei incepand cu luna septembrie a acestui an, potrivit planului de descentralizare in Sanatate, a anuntat, marti, primarul general, Sorin Oprescu.
"Dupa promisiunile Guvernului, vom primi si Urgenta in administratia locala si vom incerca sa aducem medicina de urgenta intr-un plan fruntas. Pe de alta parte, vreau ca orice unitate sanitara din Bucuresti sa se poata ocupa de o urgenta, in caz de nevoie, indiferent de profilul spitalului", a precizat Oprescu.
In noiembrie 2008, guvernul a hotarat ca 18 spitale din Capitala, in afara celor de urgenta, sa fie transferate de la Ministerul Sanatatii in administrarea municipalitatii, incepand cu 1 ianuarie 2009, pentru o perioada de un an. Trecerea spitalelor la administratia locala s-a realizat propriu-zis pe 30 aprilie, cand a fost semnat un protocol in acest sens.
In intervalul mai-iulie, Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale (ASSM), a alocat in total celor 18 spitale, peste 39 de milioane de lei. Bugetul aprobat pentru cheltuieli materiale este de 68.560 mii lei.
Cele 18 spitale trecute deja la municipalitate au in total 4.595 de paturi, adica un sfert din cele aproape 20.000 existente la nivelul Capitalei.