Dupa doua luni in care vanzatorii de credite au stat degeaba, activitatea de creditare pe retail s-a reluat timid in martie.
Daca bancile vor incurajata aceasta revenire prin dobanzi mai mici, piata bancara ar putea incheia anul cu o usoara crestere, sustine Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
"Martie a fost altfel decat ianuarie si februarie, cand nu se intampla nimic. Activitatea s-a reluat, chiar daca pe un nivel mult mai scazut fata de septembrie anul trecut, si se vede un interes pentru credite.
In definitiv, daca nu creditezi nu poti justifica o infrastructura de sute de unitati si este si ambitia noastra sa dam credite", a declarat Groningen, citat de Ziarul Financiar.
Potrivit acestuia, nici acordul cu FMI, nici declaratia semnata de bancile mari la Viena si nici banii care vor fi eliberati de BNR din rezervele minime ale bancilor nu inseamna automat ca va fi reluata creditarea in forta.
"Nu ne putem astepta ca de maine creditarea sa revina la nivelul din septembrie 2008 pentru ca nu exista o solutie simpla. Revenirea pietei depinde foarte mult si de sentiment, de comportamentul clientului. Se exagera in trecut, cand cererea se baza foarte mult pe viitor, pe veniturile asteptate, insa acum s-a trecut in cealalta extrema si chiar si cei care au bani prefera sa astepte decat sa cumpere ceva. Astazi intra in agentie mult mai putini oameni si se califica si mai putini din cauza cresterii riscului", a completat presedintele Raiffeisen Bank ...
Preluarea activelor bancare toxice de catre statul roman nu s-ar justifica decat in cazuri exceptionale, cand actionarii bancilor nu ar mai fi in stare sa sustina capitalul subsidiarelor, sustine presedintele Raiffesen Bank Romania.
Potrivit acestuia, momentan nu e nevoie de o astfel de masura, informeaza Money Channel.
"Este jobul actionarilor ca bancile sa aiba destul capital. Doar in mod exceptional interventia statului ar fi justificata", a spus Steven van Groningen, presedintele Raiffesen Bank Romania.
Acesta considera ca preluarile de active bancare de catre stat este "usor de evitat", in conditiile in care bancile romanesti nu au investit in active toxice.
"Bancile nu au expunere pe Islanda sau SUA, ci doar pe Romania, deci nu cred ca ar fi nevoie de o asemenea masura", a precizat presedintele Raiffeisen Bank Romania.
Toti banii eliberati in urma unei eventuale micsorari a rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta vor parasi Romania a doua zi dupa ce Consiliul de Administratie al BNR va modifica in jos procentul actual de 40%, sustine Steven van Groningen, seful subsidiarei locale a Raiffeisen.
"Daca micsorezi un pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara... BNR trebuie sa ia masuri pentru ca lichiditatea sa ramana in tara", a declarat van Groningen intr-un interviu acordat Business Standard.
In accetiunea acestuia, nivelul RMO pentru pasivele in valuta ar trebui sa fie diferentiat in functie de tipul de credit finantat de banca.
"Acum rezervele sunt strict legate de depozite. Parerea mea este sa incepem sa ne gandim sa nu mai facem rezerve pentru finantari pe termen lung, pentru ca acum orice finantare in valuta pana in doi-trei ani are 40% rezerva si asta nu e bine pentru lichiditate. Ar trebui sa se aplice o rezerva mai mica pentru creditele ipotecare. Daca vrei sa dai credite in euro pentru consum, rezerva sa fie de 80%", a mai declarat acesta.
Bancile comerciale straine ar putea deveni interesatev sa faca achizitii in Romania anul viitor, in contextul in care piata se va consolida, este de parere Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania.
"E dificil de estimat ce se va intampla, dar este posibil ca in 2009 bancile straine sa fie interesate de achizitii. Insa inainte de toate, bancile trebuie sa-si rezolve problemele de acasa", a declarat van Groningen, citat de NewsIn.
Potrivit presedintelui RZB, reducerea liniilor de finantare din partea bancilor-mama pentru subsidiarele lor din Romania va influenta in mod indirect creditarea in valuta.
In contextul noilor norme de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si a crizei financiare mondiale, care determina bancile mama "sa fie mai reticente in acordarea finantarilor", van Groningen a precizat ca incetinirea ritmului de crestere a creditarii este un factor pozitiv.
"Este logic ca bancile mama sa fie mai reticente in ce priveste finantarile, in prezent incercand sa-si echilibreze raportul credite/depozite, estimat in momentul de fata la 120%. Intentionam sa ne bazam mai putin pe finantarile de la bancile mama prin atragerea de depozite", a mai spus van Groningen.
Pe pietele externe, Romania este vazuta cu riscuri mai mari din punct de vedere al stabilitatii economice, a adaugat presedintele Raiffeisen Bank Romania.
Proiectul BNR de reglementare a creditelor, in forma in care este redactat in prezent, va spori birocratia si nu va avea efectul dorit, cel de limitare a creditarii in valuta, a precizat intr-o emisiune televizata Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
Bancherul este convins ca institutiile de credit vor gasi solutii de a externaliza imprumuturile contractate de persoanele fizice, asa cum se practica in cazul creditelor acordate corporatiilor.
"In Romania avem export de credit urias. Acum mai ales in zona de credite corporatiste. Aici este de vina rezerva minima obligatorie si costul este foarte mare pentru banci in Romania, insa in strainatate poate sa dea acelasi credit cu cost mai mic si din aceasta cauza are loc exportul de credite (...) Asta inseamna ca daca avem in mod constant o reglementare care inseamna costuri mai mari decat in tarile din jur nu vom face export de credite doar pentru corporatii, ci o sa facem export de credit si pentru populatie", a subliniat presedintele Raiffeisen Bank, citat de The Money Channel.
In acceptiunea lui Steven van Groningen, romanii nu prefera creditele in euro pentru ca sunt mai ieftine, ci pentru ca doar astfel pot obtine sume mari.
"E clar ca in valuta poate sa obtina un credit mai mare. Acesta este motivul pentru care avem atatea credite in valuta. Nu fiindca dobanda e mai mica pot sa obtina clientii mai mult", a completat Steven van Groningen.
Referindu-se la strategiile de risc pe care le-ar putea ...
Bancherii considera ca BNR si Ministerul Finntelor Publice ar trebui sa vina cu instrumente care sa permita realizarea de operatiuni in valuta in Romania.
"Asteptam de la BNR si Ministerul Finantelor sa vina cu un instrument care sa permita investitii in valuta in Romania. Ministerul Finantelor ar putea sa emita titluri de stat denominate in euro, iar BNR ar putea sa ofere solutii de tip swap", a declarat Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania, citat de Ziarul Financiar.
Afirmatiile au fost facute in contextul in care premierul Emil Boc a precizat, marti, ca ar putea recurge la suprataxarea profiturilor realizate de catre banci in situatia in care acestea incearca sa scoata din tara banii eliberati in piata de BNR pentru relansarea crditarii.
Presedintele Raiffeisen Bank Romania, olandezul Steven van Groningen (foto), ar putea parasi conducerea institutiei bancare in favoarea unui post similar la o alta banca de pe piata romaneasca. Surse din piata ne-au declarat ca Bancpost i-a oferit lui Van Groningen functia de presedinte al Bancpost, detinuta in prezent de Mihai Bogza. Steven Van Groningen a condus deschiderea operatiunilor bancii olandeze ABN Amro la Bucuresti. Din iunie 2001 a fost numit vicepresedinte al Bancii Agricole
In aceasta perioada, pe banci exista o presiune mare pentru reducerea costurilor creditarii. Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, a declarat, ieri, in cadrul CEI Summit Economic Forum: "Se pune prea multa presiune pe banci pentru reducerea costurilor creditarii si nimeni nu se uita la reglementari. In Romania, in principal, au crescut costurile de risc din cauza deprecierii monedei, a declinului economic si a politicii in general. Daca autoritatile se concentreaza mai mult pe cei care
Angajamentul scris al principalelor grupuri bancare straine prezente pe piata din Romania va fi semnat de catre reprezentantii bancilor-mama in cel mult o luna, pe baza negocierilor de marti, de la Bruxelles intre bancheri, BNR si FMI.
"Astazi (marti, n.r.) s-a negociat, urmeaza sa analizam, iar bancile-mama vor semna angajamentul scris in cel mult o luna", a spus Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania.
Referitor la mentinerea expunerilor pe Romania, Groningen a spus ca angajamentul anterior a fost reconfirmat, iar reperul pentru evolutia intrarilor si iesirilor de capital este finalul lunii martie a acestui an, in conditiile in care prima intalnire a principalelor noua grupuri bancare straine cu reprezentantii BNR si ai Fondului Monetar International (FMI) a avut loc in data de 26 martie 2009, la Viena.
Pe de alta parte, soldul liniilor de finantare de la bancile-mama grecesti catre subsidiarele lor din Romania a scazut in perioada septembrie 2008 - martie 2009 cu 1,641 miliarde euro, in timp ce liniile de finantare de la bancile din Austria catre filialele romanesti s-au redus cu 652 milioane euro, arata o prezentare a viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.
In acelasi timp, bancile franceze au sporit liniile de finantare catre subsidiarele romanesti cu 722 milioane euro, iar cele din Italia cu 134 milioane euro in perioada septembrie 2008 - martie 2009.
Presedintele Raiffeisen Bank a adaugat ca problema recapitalizarilor a fost abordata ..
Raiffeisen Bank Romania vrea sa restructureze aproximativ 2.500 de credite, dintre care 250 de cazuri sunt concrete, a anuntat, luni, conducerea bancii.
"Avem deja 250 de cazuri concrete de restructurare a creditelor si, momentan, probabil ne uitam la 2.000 - 2.500 de cazuri (...) A fost un proiect pilot, dar am putea sa introducem si produse standardizate de restructurare", a declarat presedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, pentru Mediafax.
"Tot secretul este sa nu astepti pana cand este prea tarziu. Clientii au nevoie de consiliere. Ne sfatuim cu clientul respectiv si decidem modalitatea de restructurare de la caz la caz, dar e foarte important sa avem intelegerea si acordul lor.
Astfel, poate fi vorba de extinderea perioadei de creditare, consolidarea (mai multe credite se transforma intr-unul singur), acodarea unei perioade de gratie sau reconversii de moneda", a spus adaugat van Groningen.
Presedintele Raiffeisen a explicat ca, in ceea ce priveste cazurile de restructurare, exista mai putine astfel de situatii in randul clientilor companii, dar de valori mai mari.
"La clientii mari, restructurarea presupune, de regula, conlucrarea cu mai multe banci. Este un proces mai complex, care dureaza mai mult.Sunt cazuri in care o firma are o activitate de baza profitabila, dar proprietarul a investit banii in real estate si acum sunt blocati", a adaugat presedintele Raiffeisen.
"Cheia discutiilor o reprezinta nivelul dobanzilor. La dobanzi mari, putini oameni se vor putea califica. (...) O dobanda rezonabila ar fi 1% mai mult decat se indatoreaza statul", a declarat, ieri, presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen. El a explicat ca la dobanzile la care statul se imprumuta atat la intern, cat si pe pietele externe, se mai adauga si costurile pe care le au institutiile de credit. In prezent, Ministerul Finantelor se imprumuta la o dobanda usor peste 11%, iar
Radu Ghetea a fost reales, ieri, in functia de presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), pentru al patrulea mandat consecutiv. Ghetea ocupa si functia de presedinte al CEC Bank. Prim-vicepresedinte al ARB a fost numit Petre Bunescu, directorul general adjunct BRD - Groupe Societe Generale, iar Steven van Groningen (presedintele Raiffeisen Bank) a fost reconfirmat ca vicepresedinte. Sefii bancilor comerciale s-au intalnit, joi, in adunarea generala a ARB, pentru a alege trei membri in
Conform asteptarilor, Radu Ghetea a fost reales presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).
Presedinte al CEC Bank, Ghetea, isi incepe, astfel, cel de-al patrulea mandat consecutiv.
De asemenea, in Adunarea Generala de joi, a fost ales Petre Bunescu, director general adjunct al BRD - Group Societe Generale, in functia de prim vicepresedinte.
Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, si Steven van Groningen, presedinte al Raiffeisen Bank, au fost, la randul lor, realesi drept vicepresedinti ai ARB.
T.B.
Au trecut 20 de ani de la revolutia din Romania si de la rasturnarea de la putere si executia dictatorului Nicolae Ceausescu, insa nu se pune inca problema de comemorare.
Drumul catre o economie de piata libera deplina a fost dificil pentru Romania, La inceput, Fondul Monetar International a refuzat sa acorde imprumuturi Bucurestiului, iar tara a ramas izolata si adusa in pragul disperarii.
Reformele economice, asa-numita 'terapie de soc' si-au lasat amprenta asupra populatiei, iar inflatia a ajuns la suta la suta in 1997, noteaza publicatia irlandeza Sunday Business Post.
Oamenii au facut schimburi, rezerve, au amanetat sau au vandut tot pentru a supravietui. Emigratia a crescut, iar banii trimisi din strainatate au ajutat tara sa supravietuiasca. Este un capitol pe care, in curand, romanii il vor uita.
Li s-a promis ca privatizarea, liberalizarea si piata libera le vor aduce prosperitate. Au scrasnit din dinti si au rabdat. Promisiunea a parut sa li se implineasca in ultimii ani, iar Romania a inregistrat unul din cele mai ridicate niveluri de crestere economica din UE anul trecut, cu putin sub 8 procente.
Potrivit publicatiei irlandeze, citate de Agerpres, criza globala a lovit incet Romania, insa acum semnele ei se intalnesc peste tot. Pretul terenurilor s-a prabusit iar casele construite cu banii trimisi acasa de imigrantii romani zac abandonate.
Banii s-au epuizat, pe masura ce acesti imigranti, plecati in special in Spania si Italia, sunt acum ...
Bancherii austrieci spun ca ajutorul venit de la bancile-mama nu este suficient pentru a continua creditarea, cerand sprijinul BNR care, la randul sau, afirma ca primii care trebuie sa intervina sunt actionarii.
Bancile austriece, care detin o treime din activele bancare romanesti, cer ajutorul BNR si al Ministerului de Finante pentru deblocarea creditarii prin stabilizarea lichiditatii, continuarea reducerii rezervelor minime si garantarea tranzactiilor interbancare, scrie Ziarul Financiar.
"Estimez ca ar fi suficient un pachet de circa 5 miliarde de euro, care poate fi discutat si cu Bruxelles-ul. Este nevoie de masuri care sa ajute la restabilirea increderii intre banci, ajutand astfel bancile sa se imprumute intre ele si apoi sa dea credite in economia reala", spune Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International, care detine Raiffeisen Bank Romania.
Bancile austriece, franceze, italiene, elene si olandeze detin 80% din sistemul bancar romanesc, iar statele lor au facut deja injectii de capital sau au garantat tranzactiile interbancare.
Daca Romania vine in sprijinul acestor banci slabite de pozitiile lor speculative, va plati cu banii contribuabililor erori strategice ale unor banci cu capital strain, in timp ce statul austriac, francez, olandez, italian sau elen a intervenit pentru a-si ajuta propriile banci.
Bancile romanesti cu capital privat sau de stat - CEC, Banca Transilvania, Eximbank si Banca Carpatica - nu au facut plasamente riscante in ...