stramosi

Ziare.com
vezi toate articolele pe aceeasi tema
Traditiile de Anul Nou din lume provin de la stramosii nostri romani

Traditiile de Anul Nou din lume provin de la stramosii nostri romani

Asa cum multi dintre noi ne gandim, la venirea Anului Nou, la anumite dorinte care sa se indeplineasca, astfel de obiceiuri traditionale existau pe vremea stramosilor nostri romani, care faceau promisiuni in prima zi a noului an.

"Inaltii oficiali ai Romei au intocmit o rezolutie pentru a ramane loiali republicii si au jurat credinta imparatului pe 1 ianuarie", a declarat profesorul Richard Alston, de la Universitatea Royal Holloway din Londra, potrivit Phys.

"O ceremonie imensa s-a desfasurat cu aceasta ocazie, cand legiunile romane au defilat, iar sacrifricii au fost facute pe Dealul Capitoliului. Acest eveniment anual a reinnoit legaturile dintre cetateni, stat si zei", a explicat Alston.

Ziua de Anul Nou a oferit tuturor cetatenilor romani o oportunitate de a reflecta asupra trecutului si a scruta viitorul. Oamenii au facut schimb de fructe si miere, si-au adresat binecuvantari pentru anul urmator, iar instantele de judecata au lucrat numai dimineata, find libere o jumatate de zi.

"La 1 ianuarie, stramosii nostri romani l-au sarbatorit pe Janus, zeul noilor inceputuri care avea doua fete, una care privea spre trecut si alta spre viitor.

Zeul Janus era reprezentat pe usi si pe praguri, iar romanii au numit prima luna a anului ianuarie, in onoarea sa.

Janus a simbolizat, de asemenea, valorile casei, familiei, prieteniei si civilizatiei, iar usile templului sau erau inchise cand la Roma era pace si deschise in vreme de razboi.

La fel ca si astazi,... mai mult


Miercuri, 01 Ianuarie 2014, ora 08:56

9 comentarii
Fosile de animal preistoric, gasite la Vaslui - un stramos al rinocerului

Fosile de animal preistoric, gasite la Vaslui - un stramos al rinocerului

O echipa de cercetatori de la Muzeul "Vasile Parvan" Barlad a descoperit, intr-un sit paleontologic din judetul Vaslui, fosile vechi de aproximativ sase milioane de ani, care au apartinut unui animal preistoric, un stramos al rinocerului.

Descoperirea a fost facuta in comuna Pogana, ea constand intr-un os de la centura pelviana a animalului preistoric. Se crede ca este acelasi animal de la care s-au mai gasit doi molari, in urma cu trei ani, relateaza B1, care citeaza Mediafax.

Si la Simila, aceeasi echipa de specialisti a gasit o vertebra cervicala ce a apartinut unui stramos de-al bizonului, despre care se estimeaza ca are o vechime de 2,5 milioane ani. mai mult


Marti, 23 Aprilie 2013, ora 11:17

Stramosul omului, reconstituit: calca stramb, semi-biped, dar se catara si in copaci

Stramosul omului, reconstituit: calca stramb, semi-biped, dar se catara si in copaci

Cea mai completa imagine obtinuta pana in prezent cu privire la posibilul stramos al omului - in baza unor descoperiri facute in Africa de Sud - dezvaluie o imagine amestecata de trasaturi umane si de maimuta.

Ramasitele vechi de 2 milioane de ani, apartinand unor scheleti diferiti dintr-o specie necunoscuta pana la momentul descoperirii, au fost scoase la lumina in 2008, langa Johannesburg, Africa de Sud, noteaza BBC.

Analizele recente indica faptul ca aceasta specie, denumita "Australopithecus sediba", avea pelvis, maini si dinti pe jumatate umane si picior de cimpanzeu.

Reconstructia s-a facut pe baza ramasitelor a doua schelete: un tanar mascul si o femela. In plus, a fost gasita separat si tibia unui mascul adult.

Cercetatorii considera ca femela si tanarul adult ar putea fi mama si fiu. Acestia par sa fi murit impreuna, in timpul aceluiasi accident - fie au cazut intr-o pestera, fie n-au mai putut iesi din locul in care au fost gasiti, 2 milioane de ani mai tarziu.

Cei doi indivizi intra in categoria mare a grupului numit australopiteci, hominizi bipezi care au parasit Africa in urma cu 4 milioane, respectiv 2 milioane de ani.

Analiza facuta asupra scheletelor arata faptul ca acesti hominizi Australopithecus sediba aveau un mers aparte. Calcaiul mic aduce cu cel al cimpanzeului, mai mult decat cu cel uman. Aceasta sugereaza ca in timpul mersului isi roteau genunchiul si soldul in interior, pasind destul de stramb.

Cercetatorii considera ca modul... mai mult


Vineri, 12 Aprilie 2013, ora 17:34

6 comentarii
Cum arata stramosul tuturor mamiferelor

Cum arata stramosul tuturor mamiferelor

Creatura din care se trag toate mamiferele placentare de pe Terra, inclusiv noi, a fost identificata de oamenii de stiinta, ea aducand destul de mult cu o rozatoare.

Aceasta, care a aparut inainte de extinctia dinozaurilor, se hranea cu insecte, relateaza BBC, care citeaza un raport publicat de jurnalul Science. Din ea au evoluat peste 5.000 de specii, ale caror reprezentanti zboara, inoata sau alearga pe uscat, variind in greutate de la cateva grame la cateva sute de tone.

Fosilele descoperite pana acum arata ca din aceasta vietate au evoluat rapid o serie de mamifere placentare imediat dupa extinctia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani. Insa ea traia pe Terra inainte de acest moment, fosilele datand si de 100 de milioane de ani.

Studiul in urma caruia s-a determinat stramosul mamiferelor placentare a durat sase ani si are 23 de co-autori din mai multe tari ale lumii. Acestia au studiat fosilele mai multor animale disparute, inclusiv din punct de vedere al ADN-ului, folosindu-se si de informatiile puse la dispozitie de cea mai mare banca de date, accesibila publicului larg, pe Internet, Morphobank.

Creatura identificata ca fiind inclusiv cel mai vechi stramos al nostru a trait circa 200.000 de ani dupa momentul disparitiei dinozaurilor. mai mult


Luni, 11 Februarie 2013, ora 12:17

6 comentarii
O ipoteza senzationala: stramosii nostri pasteau iarba

O ipoteza senzationala: stramosii nostri pasteau iarba

Studiind fosilele umanoizilor gasite in Ciad, Africa, un grup de cercetatori din Oxford a emis ipoteza ca acestia se hraneau cu iarba, pe care de buna seama o pasteau direct de la sol.

Este vorba de un stramos indepartat al omului care a trait acum 3.500.000 de ani in spatiile africane si care este cunoscut sub numele de australopithecus bahrelghazali, informeaza infoniac.ru.

Studiind falcile scheletelor cercetate, oamenii de stiinta exclud posibilitatea ca dintii lor, capabili sa efectueze maruntirea hranei, sa fi fost folositi pentru hranirea cu fructe moi, asa cum procedeaza maimutele.

La baza studiilor sta cercetarea cu laser a dintilor din maxilare, din care rezulta ca acestia prelucrau cantitati importanate de carbon C4, existent in iarba si in stuf.

O alta specie de umanoide, paranthropus beisei, in care s-a inregistrat deasemeni C4 in falci, dar in cantitati mai mici, popula planeta cu circa 1,5 milioane ani mai tarziu, ceea ce arata ca modificarea formulei alimentare a stramosului nostru s-a produs treptat, in timp indelungat, prin adaptarea la conditiile de mediu.

Semanand ca aspect cu maimutele de astazi, australopithecus bahrelghazali avea fata cu fruntea tesita si barbia inaintata, sprijinindu-se in principal pe membrele posterioare, dar si cu posibilitatea de a se deplasa pe toate cele patru membre, in vederea procurarii hranei.

Scheletele gasite permit stabilirea staturii acestor fiinte, nu mai mari de 150 cm si a greutatii de 50 kg, ceea... mai mult


Duminica, 18 Noiembrie 2012, ora 09:38

8 comentarii
Cum arata primul stramos al omului

Cum arata primul stramos al omului

Cel mai vechi stramos al omului arata ca o veverita, sugereaza un nou studiu.

Fosilele recent descoperite ale celei mai primitive primate, Purgatorius, sugereaza ca animalul era unul mic, agil, care isi petrecea timpul mancand fructe si catarandu-se in copaci, relateaza Times of India.

Oasele de la glezna arata ca aceasta era mobila, asa cum este si la primatele din ziua de azi, care traiesc in copaci, a explicat paleontologul Stephen Chester, de la Universitatea Yale, implicat in studiu.

Acesta, impreuna cu colegii sai Jonathan Bloch, de la Muzeul Natural de Istorie din Forida, si cu William Clemens, profesor emerit la Universitatea California, sunt de parere ca tocmai aceste glezne specializate ale lui Purgatorius au jucat un rol cheie in evolutia primelor primate. mai mult


Luni, 22 Octombrie 2012, ora 11:30

5 comentarii
Stramosul tuturor vitelor, descoperit in Iran

Stramosul tuturor vitelor, descoperit in Iran

Toate vitele care exista in prezent in lume provin dintr-un grup restrans, de numai 80 de animale, domesticite in Orientul Apropiat in urma cu 10.500 de ani, arata analizele ADN ale unor fosile gasite in Iran.

Perioada coincide cu momentul in care oamenii s-au apucat de agricultura, acesta fiind si motivul pentru care era nevoie de aceste animale mari si rezistente, relateaza Daily Mail.

In plus, se pare ca stramosul vitelor de azi era si mai mare, dupa cum arata oasele gasite in situl iranian si studiate de o echipa internationala de oameni de stiinta din Marea Britanie, Franta si Germania.

Si pana acum se stia ca primele vite au fost imblanzite in Orientul Apropiat, iar fosilele studiate apartin unor vite care au trait la putina vreme de la inceperea agriculturii. Analizele ADN si simularile facute pe calculator arata cu claritate ca vitele din ziua de azi se trag din acel grup restrans domesticit in Iran.

"E un numar suprinzator de mic de animale", a recunoscut profesorul Mark Thomas, din cadrul Universitatii College London, implicat in studiu. mai mult


Vineri, 30 Martie 2012, ora 17:04

3 comentarii
Cum arata stramosul omului acum 7 milioane de ani (Galerie foto)

Cum arata stramosul omului acum 7 milioane de ani (Galerie foto)

Pe baza fosilelor gasite de-a lungul timpului au fost realizate mulaje ale chipurilor stramosilor nostri, care au fost expuse la Dresda, in Germania. Unele dintre chipurile expuse sunt ale unor predecesori ai omului de acum 7 milioane de ani.

Printre cele 27 de modele expuse, exista si unul care il infatiseaza pe sahelanthropus tchadensis, un stramos al omului care a trait in urma cu 7 milioane de ani, inainte ca acesta sa se desparta de cimpanzeu, relateaza Daily Mail.



Homo rudolfensis a trait in urma cu 2 milioane de ani. Ramasitele sale au fost gasite in Kenya. Nu este inca foarte clar unde anume se situeaza acesta specie in evolutia omului.



Si Paranthropus boisei a trait in urma cu 2 milioane de ani, avand maxilare extrem de puternice, motiv pentru care mai este poreclit si "Spargatorul de nuci".



Australopithecus Africanus, cunoscut si sub denumirea de Plesianthropus transvalensis, a trait tot cu aproximativ 2 milioane de ani in urma, craniul sau apropiindu-se de cel al oamenilor din punct de vedere al volumului.



In cazul de fata s-a folosit un craniu gasit in Africa de Sud pentru a se realiza mulajul.



Asa arata Homo erectus, originar din Africa, acesta migrand ulterior catre India, China si Java.



Foarte asemanator cu Homo erectus, Homo ergaster a trait in urma cu 1,5 milioane de ani.



Reprezentantii speciei Homo neanderthalensis au trait in urma cu 60.000 de ani si sunt, probabil, cele mai apropiate rude ale noastre.

mai mult


Luni, 09 Ianuarie 2012, ora 14:05

41 comentarii
De ce avem mai putin par decat stramosii nostri?

De ce avem mai putin par decat stramosii nostri?

Se stie despre inotatorii de performanta sau despre ciclisti ca se tund extrem de scurt, tocmai pentru a scoate un timp mai bun in cadrul competitiilor, crezandu-se ca asta le ofera un avantaj de ordinul milisecundelor. Cumva, aceasta este si explicatia faptului ca avem mai putin par pe trup comparativ cu stramosii nostri.

Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Liverpool John Moores si Glasgow, motivul pentru care am ajuns atat de spani comparativ cu acestia este faptul ca in timp ne-am pierdut parul tocmai pentru a putea alerga mai repede dupa vanat. Stramosii nostri nu puteau transpira eficient pentru a se racori, astfel ca, in timp, au avut din ce in ce mai putin par pe trup, astfel ca au putut alerga pe distante mai lungi si in conditii mai vitrege, la temperaturi mult mai inalte, relateaza Daily Mail.

Oamenii de stiinta au incercat multa vreme sa explice de ce avem atat de putin par comparativ cu alte mamifere. Prezenta teorie a aparut prima oara in anii '80, fiind enuntata de profesorul Peter Wheeler, tot din cadrul Universitatii Liverpool John Moores. Mijloacele tehnice de atunci nu au argumentat insa suficient teoria. Calculele matematice si reprezentarile pe calculator din prezent sunt insa cu mult mai convingatoare.

Desi se stie ca ne-am ridicat in doua picioare in urma cu circa un milion de ani, dupa cum o demonstreaza fosilele stramosilor nostri, nu se cunoaste momentul in care am inceput sa ne pierdem si parul. Se crede insa ca asta s-a intamplat... mai mult


Miercuri, 14 Septembrie 2011, ora 10:39

5 comentarii

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
  1. Caz socant: Frati arestati a doua oara pentru canibalism
  2. Razboiul mormintelor la Timisoara: Viceprimarul face, primarul desface
  3. Primaria lui Boc versus poneiul Rocky
  4. Britanicii sunt terorizati: Sobolani mai mari ca pisicile, rezistenti la otrava
  5. In telefonul tau este aur. Cum poate fi extras cu ajutorul ciupercilor
  6. Un istoric uimeste lumea: Evanghelia dupa Luca, dictata de Fecioara Maria?
  7. Incredibilele ciudatenii ale Coreei de Nord
  8. Ministerul Culturii, in lupta cu statuile: "Prea sexoasa" Aretha Tatarescu are sanii cam mari
  9. Ruinele Razboiului Rece: Buncarul-piramida din SUA, care detecta rachetele URSS
  10. Omul care sustine ca ne tragem nu din maimuta, ci din extraterestri