Ministrul Predoiu a declarat, joi, ca are in vedere un proiect de lege, in toamna, pe care sa il inainteze Parlamentului, pentru ca banii din taxa de timbru sa mearga in Justitie, nu la consiliile locale, seful CSM, Virgil Andreies, spunand, insa, ca ar fi prea tarziu pentru rezolvarea problemelor.
"Gandim un proiect pentru toamna cu referire la taxa de timbru pe care il vom inainta Parlamentului pentru ca banii sa mearga in Justitie, nu la consiliile locale", a declarat Predoiu despre posibilitatea ca sumele stranse din taxe de timbru sa rezolve macar partial lipsa de fonduri din Justitie.
In replica la declaratia lui Predoiu, presedintele CSM a spus ca este un semnal bun, dar foarte tarziu. Virgil Andreies a adaugat ca banii nu au de ce sa ajunga la primarii, CSM solicitand de urgenta un act prin care taxa de timbru sa fie transferata la Justitie.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, nu doreste sa puna in practica propunerea prin care sumele provenite din taxele judiciare de timbru sa fie trecute la bugetele instantelor judecatoresti.
"Propunerea ca sumele provenite din taxele judiciare de timbru sa se faca venit la bugetele instantelor judecatoresti in detrimentul bugetelor locale contravine prevederilor art. 14, alin 5 din legea finantelor publice locale potrivit carora dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective", sustine Popgea, intr-un raspuns dat CSM si citat de Q Magazine.
Explicatiile date de Pogea sunt considerate insa "pretexte" de analisti, in conditiile in care oricum aceste taxe au fost "plimbate de mai multe ori".
"Chiuariu a dat 25% la justitie, Predoiu a mutat iar toti banii la bugetele locale. Deci nu asta ar fi problema. Nu exista insa vointa politica in acest sens", spun sursele Q Magazine.
Categorie: Dezvaluiri 694 vizite [ Ziare.com ]
Persoanele care cer in instanta daune morale vor fi scutite de timbru judiciar, au hotarat, miercuri, judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR).
Taxa de timbru judiciar este eliminata in cazul persoanelor care cer daune morale prin neconstitutionalitatea art 1, pct 4 din OUG 34/2001. Totodata, CCR a motivat ca astfel se asigura accesul la justitie, neconditionat de plata unei taxe de timbru.
Mai mult, magistratii arata ca, "Legislativ, existenta raspunderii patrimoniale pentru daune morale a fost recunoscuta implicit prin art. 15 lit. f 1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, text introdus in lege prin Ordonanta Guvernului nr. 11 din 29 ianuarie 1998, aprobata prin Legea nr. 112/1998, in care se prevedea scutirea de Taxa judiciara de timbru a actiunilor si cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la "stabilirea si acordarea de despagubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnitatii sau reputatiei unei persoane fizice."
CCR motiveaza ca scutirea de taxe de timbru duce la acces direct catre justitie pentru "persoanelor vatamate prin proferarea de expresii insultatoare, calomnii ori denigrari savarsite pe orice cale, direct sau prin mijloacele de comunicare in masa".
Prin urmare, CCR a admis exceptia ridicata de Emil Havriliuc in Dosarul nr. 6780/314/2008 al Judecatoriei Suceava, privind neconstitutionalizatea articolului 1, punctul 4 din OUG 34/2001 pentru modificarea si completarea Legii 146/1997, ...
Traian Basescu este vinovatul indirect pentru haosul din sistemul independent, pentru ca el a creat coalitia de guvernare care a permis ca Justitia sa fie subfinantata, a declarat marti, la TV Ziare.com, avocatul Gheorghe Piperea.
"Presedintele Traian Basescu este vinovat pentru ca a mosit acest guvern impreuna cu cel de-al doilea candidat de pe lista alegerilor prezidentiale si a dus de la o crestere economica de 8% la o recesiune de 9%", a declarat Piperea.
Problemele au aparut din pricina faptului ca banii din taxele de timbru sunt gestionati si utilizati de administratia locala in loc sa fie folositi pentru finatarea sistemului judiciar. Mai mult, sumele trebuie sa fie administrate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, si nu de Ministerul Finantelor.
Banii pentru magistrati, care au iesit in strada pentru a-si cere drepturile, sunt de fapt folositi de primari pentru a "coafa realitatea", iar toate guvernele care s-au perindat la conducere pana acum au amanat transferul banilor pentru Justitie de la Ministerul Finantelor la Inalta Curte, adauga Piperea.
Un judecator prea independent este periculos
"Cauzele pentru criza din Justitie sunt lipsa de finantare si proasta gestiune. Guvernul trebuie sa emita un mesaj catre judecatori, care incepusere sa devina prea independenti. Poate ca un judecator prea independent este periculos, insa nimeni nu se gandeste la justitiabil, nimeni nu se gandeste ca acesta nu este vinovat pentru ca guvernul nu are bani sa dea ...
Reprezentantii magistratilor au depus luni la Parlament doua memorii prin care solicita infiintarea unor comisii care sa analizeze situatia din sistemul judiciar.
Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si recent infiintata Retea Nationala a Adunarilor Generale ale Judecatorilor au depus documentele la Senat si Camera Deputatilor, relateaza Ziua.
Magistratii propun realizarea unui "pact asupra Justitiei", prin care Guvernul si Parlamentul sa garanteze ca vor tine cont de revendicarile oamenilor in roba.
Magistratii cer:
- nediminuarea niciunui venit net lunar al judecatorilor din tara;
- salarizarea tuturor judecatorilor, indiferent de grad, la nivelul parlamentarilor si ministrilor, astfel incat coeficientul de pornire pentru un judecator de judecatorie sa fie echivalent cu cel al secretarului de stat; - trecerea taxelor judiciare de timbru de la bugetele locale inapoi la Justitie, astfel incat atat taxele, dar si bugetul instantelor sa fie preluate din administrarea MJ in administrarea Inaltei Curti de Casatie ;
- garantarea prin lege a unui buget anual pentru sistemul judiciar de minimum 1% din PIB;
- recunoasterea Justitiei ca domeniu strategic.
Daca aceste cerinte nu sunt satisfacute, magistratii ameninta ca vor recurge la "incetarea completa a activitatii instantelor" si "refuzul explicit si general al judecatorilor de a participa la procedurile de constituire a birourilor electorale".
Un pact pentru ...
Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis, in Adunarea Generala convocata luni, continuarea protestelor incepute in iulie, aceasta instanta urmand sa faca publica, in scurt timp, forma de protest pe care o vor adopta.
Astfel, judecatorii din cadrul a doua instante din tara au mai ramas sa decida, luni, in cadrul Adunarilor Generale, daca vor continua sau nu protestele. Este vorba despre judecatoriile sectoarelor 3 si 4 din Bucuresti.
Adunarea Generala a Curtii de Apel Bucuresti a decis, vineri, 18 august, sa continue protestele si sa le suspende numai atunci cand va fi semnat un pact pe Justitie cu Guvernul, a declarat judecatorul Curtii de Apel, Viorica Constiniu, pentru NewsIn.
Aceasta a mai spus ca reprezentanti ai instantelor, inclusiv ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ai CSM, asociatiilor magistratilor, vor cere, marti, dupa adunarea generala a ICCJ, o intalnire cu premierul si cu presedintii celor doua camere din Parlament. Costiniu a precizat ca magistratii vor face o scrisoare pentru opinia publica, pentru a explica motivele protestului.
Magistratii sunt nemultumiti de prevederile Legii unice de salarizare, dar si pentru ca guvernantii nu au luat in calcul celelalte revendicari ale lor privind trecerea bugetului instantelor la Inalta Curte de Casatie si Justitie incepand cu 1 ianuarie 2009, alocarea, pe viitor, a unui procent de cel putin 1% din PIB si trecerea de urgenta a taxelor de timbru si a veniturilor provenind din ...
Intr-o scrisoare deschisa adresata magistratilor, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andries, acuza Ministerul Justitiei ca. "intr-o maniera complet lipsita de transparenta", intentioneaza sa modifice legile pentru organizarea si functionarea sistemului judiciar.
"Profitand de faptul ca legea nu confera drept de initiativa legislativa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si sub pretextul propunerilor transmise de catre Consiliu, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, intr-o maniera complet lipsita de transparenta, intentioneaza sa promoveze modificari de substanta ale celor 3 legi, fara a gasi necesar sa consulte asupra continutului acestora tocmai pe cei ce vor fi primii chemati sa le respecte si sa le aplice", sustine Virgil Andries in scrisoarea amintita.
Presedintele CSM sustine faptul ca initiativele Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti sunt "promovate intr-o maniera oculta", fara consultarea principalelor institutii pe care se intemeiaza buna functionare a sistemului judiciar - instantele si parchetele.
Potrivit CSM, acest mod de lucru al Ministerului Justitiei ar mai reflecta ar reflecta "atitudinea tot mai accentuata a reprezentantilor acestei institutii de a colabora cu autoritatea judecatoreasca doar la nivel declarativ, in timp ce actiunile concrete reflecta derapaje serioase de la scopurile clamate, privind eficientizarea sistemului judiciar si garantarea independentei justitiei".
Ministerul ...
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a declarat, marti, neconstitutionala, Ordonanta de Urgenta 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei.
Ordonanta, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, a fost contestata in 11 dosare dezbatute, marti, de CCR, informeaza NewsIn.
Ordonanta contestata prevede, in articolul I, ca cererile avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat din sistemul juridic, sunt solutionate, in prima instanta, de curtile de apel, recursul urmand a fi judecat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Dispozitiile art. I se aplica si proceselor in curs de judecata, avand ca obiect solutionarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justitiei, incepute sub legea anterioara, se arata in articolul II al OUG 75/2008.
De asemenea, cauzele aflate in curs de judecata la fond, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, vor fi trimise de indata spre solutionare curtilor de apel, prin incheiere, ce nu este supusa niciunei cai de atac.
Articolul III prevede ca plata sumelor prevazute in titlurile executorii emise pana la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sistemul justitiei, se va realiza, esalonat, in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare ..
Curtea de Apel Bucuresti acuza blocarea activitatii instantelor si incalcarea normelor europene, din cauza noilor reglementari privind taxele de timbru, ce ii obliga pe justitiabili sa plateasca aceste taxe prin trezorerii si nu la ghiseele CEC organizate la marile instante.
Potrivit unui comunicat remis, joi, Agentiei NewsIn, conducerea Curtii de Apel Bucuresti face referire la Ordonanta de Urgenta nr.51 din 21 aprilie 2008, prin care a fost modificata Legea nr.146/1997, in sensul ca sumele provenite din taxele judiciare de timbru constituie venituri la bugetul de stat, se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei si vor fi folosite pentru finantarea sistemului de ajutor public iudiciar, transmite NewsIn.
Potrivit comunicatului CAB, pana la aparitia acestei ordonante de urgenta, taxele judiciare de timbru erau incasate de unitatile CEC, scop in care la instantele mari - cum este cazul Curtii de Apel Bucuresti - erau organizate si functionau ghisee CEC.
Incasarile de acest gen numai la ghiseul CEC din incinta Palatului de Justitie se ridicau la circa 300.000 lei pe zi, colectate de la aproximativ 250 persoane.
Odata cu aparitia ordonantei de urgenta, sustine CAB, CEC-ul a incetat sa mai incaseze taxele judiciare de timbru, intrucat nu mai primeste comision pentru aceasta operatiune, iar justitiabilii sunt fortati sa se deplaseze pentru plata la unitatile teritoriale ale Trezoreriei de Stat, unitati ce sunt organizate pe sectoare si ...
Plenul Senatului a decis miercuri, in unanimitate, sa reduca valoarea taxei judiciare de timbru pentru actiunile legate de stabilirea de despagubiri pentru daune morale la 10% din taxa prevazuta in prezent pentru cererile si actiunile evaluabile in bani, informeaza NewsIn.
Senatorii au adoptat amendamentul Comisiei juridice, prin care se stabileste ca actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti avand ca obiect stabilirea si acordarea de despagubiri pentru daune morale, cu exceptia actiunii civile alaturate actiunii penale, se taxeaza cu 10% din taxa prevazuta in prezent pentru cererile si actiunile evaluabile in bani.
In cadrul dezbaterilor, majoritatea senatorilor de la toate partidele politice s-au exprimat in favoarea acestei propuneri legislative, in ciuda opozitiei Guvernului, pe motiv ca trebuie respectat dreptul constitutional privind accesul la justitie.
Senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a sustinut punctul de vedere al Executivului. In momentul supunerii la vot, s-a decis in unanimitate, cu 70 de voturi pentru, adoptarea textului Comisiei juridice, urmand ca proiectul sa ajunga la Camera Deputatilor, care este decizionala.
Initiatorii, deputatii social-democrati Alexandru Mazare, Corneliu Dida si Martin Eduard Stelian, au argumentat, in expunerea de motive, ca trebuie respectat liberul acces la justitie, garantat de articolul 21 din Legea fundamentala, care impune reglementarea nivelului taxelor judiciare de timbru de asa natura incat ..
Ministerul Justitiei a alocat catre instante, la inceputul lunii august, suma de 6.901.000 lei, reprezentand banii necesari pentru achitarea datoriilor restante catre avocatii din oficiu, din perioada aprilie-iunie.
Plata a fost facuta prin realocarea fondurilor prevazute pentru trimestrul IV in trimestrul III, cu acordul Ministerului Finantelor Publice, iar instantele urmeaza sa distribuie acesti bani catre barouri, se arata intr-un raspuns al Ministerului Justitiei, remis la solicitarea NewsIn.
Sumele necesare pentru plata asistentei judiciare in semestrul al doilea au fost deja solicitate de catre Ministerul Justitiei, in vederea rectificarii bugetare.
Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Gheorghe Florea, a anuntat, in data de 20 mai, ca avocatii din cadrul barourilor Cluj, Iasi, Dambovita si Dolj vor declansa un protest daca pana la 1 iunie nu li se vor plati restantele privind plata asistentei din oficiu.
Ulterior, avocatii au renuntat la proteste, fiind incheiat un protocol cu Ministerul Justitiei, care s-a angajat sa aloce banii necesari pana la inceputul lunii august.
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, le-a cerut atunci avocatilor "sa aiba rabdare si incredere ca, in cateva saptamani, onorariile pentru plata asistentei din oficiu vor fi achitate".
In aprilie 2009, bugetul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (MJLC) a fost afectat de rectificarea bugetara negativa, dar si de redirectionarea fondurilor rezultate ...
Principiul autonomiei locale este incalcat intr-o recenta decizie a Guvernului, acuza primarul Sectorului 1, liberalul Andrei Chiliman, relateaza, miercuri, NewsIn.
Actul normativ respectiv prevede acoperirea cheltuielilor de judecata pentru persoanele cu venituri reduse, masura ceruta de normele UE, dar care nu respecta principiul descentralizarii, acuza Chiliman.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului potrivit careia, din 25 mai, fondurile provenite din colectarea taxelor de timbru vor fi varsate in bugetul de stat, si nu in cel local:
"Este inca o masura care incalca principiul autonomiei locale, asa cum a fost si hotararea prin care taxele rezultate din incheierea tranzactiilor imobiliare ajung la bugetul de stat, in loc de cel local".
Primaria Sectorului 1 a obtinut, anul trecut, din taxa de timbru, circa 1.130.000 lei, dar Chiliman spune ca nu suma pe care bugetul local o pierde este importanta, ci faptul ca se incalca principiul descentralizarii.
Chiliman a sustinut ca nu exclude posibilitatea atacarii in instanta a actului normativ emis de Executiv.
Incepand cu 25 mai, veniturile obtinute din taxele de timbru vor fi varsate la bugetul de stat, mai precis la Ministerul Justitiei, si vor fi folosite pentru a permite accesul la instanta al persoanelor cu venituri mici.
Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind taxa de timbru, persoanele cu venituri mai mici de 500 de lei pe membru de familie pot cere statului sa le acopere cheltuielile ...
Ministerul Justitiei precizeaza ca salariile magistratilor vor creste, in 2010, cu pana la 1.837 de lei, suma reprezentand diferenta fata de salariul net actual in cazul unui judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit unui comunicat.
Procurorii de la Parchetul General ar putea primi cu pana la 1.517 de lei mai mult, judecatorii de la Curtile de apel cu pana la 1.357 de lei in plus, iar cei de la Tribunal cu pana la 1.198 de lei. Judecatorii din cadrul judecatoriilor vor putea avea cu cel putin 914 lei in plus la salariul net actual.
"Practic, veniturile personalului urmeaza sa creasca fata de nivelul actual (care nu include sporurile), astfel incat, la 1 ianuarie 2010, sa ajunga la nivelul veniturilor de la 31 mai 2009 (care includea sporurile)", se arata in comunicatul Ministerului Justitiei (MJ).
Ministerul Justitiei precizeaza, referitor la modul de aplicare a proiectului de lege privind salarizarea unitara in sistemul judiciar, ca incepand cu 1 ianuarie 2010, drepturile de natura salariala ale magistratilor si altor categorii profesionale din Justitie vor include sporurile obtinute pe cale de jurisprudenta, respectiv sporul de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si sporul de 15% pentru confidentialitate.
De asemenea, Miniserul Justitiei arata ca din punct de vedere tehnic, la 1 ianuarie 2010, o parte din aceste sporuri va fi inclusa in baza de calcul, iar o alta parte va fi pastrata, ca spor, in afara bazei salariale. Astfel, ...
* Noile taxe de timbru aberante impuse pentru dobandirea in instanta a proprietatilor mostenite sau pentru deschiderea unei succesiuni vor face aproape imposibil apelul la calea justitiei. Prin adoptarea Legii de aprobare a OUG privind instituirea noilor taxe judiciare de timbru, majoritatea justitiabililor nu-si vor putea permite sa intre in posesia bunurilor respective pentru ca nu vor avea bani sa achite taxele aferente pentru ramanerea definitiva a unor hotarari in materie civila
Spaima celor care trebuie sa deschida un proces este taxa de timbru. "Aceasta se calculeaza procentual, in functie de suma aflata in litigiu. Cu cat aceasta este mai mare, cu atat taxa de timbru este mai consistenta", a explicat avocatul Mihai Cliveti, din cadrul Baroului Bacau. Aparatorii sustin ca multi dintre clientii lor nu-si permit, pur si simplu, sa achite taxele aferente, care ajung la valori impresionante. "Am un client care are de recuperat 150. 000 lei. Taxa