Basescu reuseste sa supravietuiasca politic, cu pretul incalcarii promisiunilor.
Presedintele Traian Basescu a castigat, poate, lupta pentru supravietuirea sa politica deocamdata, dar nu si-a indeplinit promisiunile de modernizare si asanare a politicii din Romania, comenteaza The Economist in editia sa de joi.
Romania a exasperat UE pentru ca nu a reusit sa isi imbunatateasca, asa cum a promis, sistemul legal si judiciar, mai scrie sursa citata.
In urma cu doua saptamani, premierul roman Emil Boc si-a condamnat propriul guvern la prabusire, demitandu-l pe ministrul de interne Dan Nica. Motivul invocat a fost ca Nica, reprezentantul partenerului minoritar din coalitie, a declarat fara dovezi ca sunt planificate fraude electorale ample la alegerile prezidentiale din 22 noiembrie. El nu a precizat cine este suspectat, dar acesta este un subiect delicat, potrivit The Economist.
Presedintele roman Traian Basescu, un aliat apropiat al lui Boc, a castigat puterea in 2004, construindu-si campania in jurul luptei anticoruptie. De atunci, unii dintre cei mai infocati sustinatori ai sai au devenit din ce in ce mai critici in ceea ce priveste activitatea sefului statului.
Demiterea lui Nica a urmarit sa forteze PSD sa se retraga de la guvernare, lasand o administratie minoritara condusa de sustinatorii lui Basescu, liberal-democratii, mai scrie cotidianul. Potrivit cinicilor, acest lucru a avut ca scop sa asigure faptul ca Ministerul de Interne, care se ocupa de alegeri, ...
Categorie: Alegeri prezidentiale 2009 2248 vizite [ Ziare.com ]
Revista de afaceri The Economist va taxa cititorii pentru accesarea articolelor publicate online.
Economist.com ofera, in prezent, liber acces la stirile de pe site-ul sau, inclusiv la variantele digitale ale articolelor publicate in revista saptamanala, care costa 4 lire, relateaza Media Week. In schimb, materialele publicate in urma cu cel putin un an, sunt taxate si in acest moment.
Potrivit lui Ben Edwards, editorul Economist.com, se iau in considerare mai multe optiuni de plata, printre care si una similara celei practicate pe iTunes.
Taxarea cititorilor pentru continutul online era de asteptat, dupa ce Rupert Murdoch, presedintele News Corp, a anuntat ca site-urile sale vor adopta un model de business cu plata si a cerut si altor trusturi media sa-i urmeze modelul.
Economist.com si-a oferit continutul gratis din 2007, dupa ce, pana atunci, urma un model mix, de articole gratuite si platite.
Autoritatilor moldovene le este mult mai usor sa lupte cu sperietoarea consacrata a sovinismului si revansismului romanesc, decat sa isi apere guvernarea dezastruoasa.
"Cea mai saraca tara din Europa este de obicei neglijata de restul lumii, dar protestele impotriva rezultatelor alegerilor de duminica au adus Republica Moldova in centrul atentiei", observa The Economist, care precizeaza ca miscarile de strada au fost organizate cu ajutorul retelelor de socializare si a paginii de microblogging Twitter.
"In urma unor acuzatii de implicare a unor puteri straine in protestele de la Chisinau, autoritatile l-au expulzat pe ambasadorul roman", scrie publicatia, considerand ca cel mai controversat aspect al tensiunilor este cel legat de Romania.
"Republica Moldova, care si-a dobandit independenta in 1991, a fost separata de Romania antebelica in 1940, ca urmare a pactului dintre Hitler si Stalin, iar Transnistria, care a apartinut rusilor, a fost si ea anexata.
Potrivit lui Nicu Popescu, expert al European Council on Foreign Relations, relatiile romano-moldovene au fost mai stranse in ultimii ani, dar statutul de membru UE al Romaniei a contrastat si mai puternic cu statutul Republicii Moldova de stat 'semi-esuat'. Pe langa steagul UE, protestatarii au arborat saptamana aceasta si steagurile Romaniei", remarca The Economist.
"Arborarea steagurilor Romaniei a infuriat autoritatile moldovene, carora le este mult mai usor sa se lupte impotriva consacratei sperietori a ...
Categorie: International 938 vizite [ Ziare.com ]
Actuala criza economica mondiala ar putea afecta grav tarile est-europene, efectul cel mai probabil urmand sa fie o perioada de cativa ani fara crestere economica sau cu o crestere economica slaba si puternice dezechilibre financiare.
"Cele mai mari temeri sunt legate de Bulgaria si Romania, cele mai sarace si mai prost guvernate tari dintre noile membre ale Uniunii Europene", scrie The Economist.
Potrivit analistilor britanici, bulgarii au mainile legate de autoritatile cu responsabilitati in domeniul valutar, care au impus un sistem rigid de raportare a monedei bulgare leva la euro, ceea ce elimina posibilitatea devalorizarii monedei bulgare pentru a spori competitivitatea, afectand exporturile.
Pe de alta parte, Romania are un deficit de cont curent de numai 14% din Produsul Intern Brut, un curs flotant ce ofera o flexibilitate sporita si este mai putin dependenta de exporturile catre zona euro decat Bulgaria, mai comenteaza publicatia britanica.
Totusi, Romania ar putea avea o "aterizare" mai dificila - continua publicatia amintita - care explica aceasta prin faptul ca sistemul bancar romanesc este mai putin eficient decat cel bulgar.
"Desi majoritatea bancilor din Romania sunt in proprietate straina, sistemul bancar din Romania pare sa se clatine", mai scriu jurnalistii britanici.
Ratele dobanzilor interbancare aproape s-au dublat in acest an, ajungand la 15%.
Rezervele valutare sunt din ce in ce mai reduse si Fondul Monetar International ...
Publicatia The Economist a rectificat informatiile aparatute intr-un articol publicat in urma cu mai bine de doua saptamani, potrivit caruia Romania, Bulgaria si Letonia ar negocia cu Fondul Monetar International (FMI) obtinerea de imprumuturi.
Modificarile au fost facute la scurt timp dupa ce autoritatile din toate aceste state au negat existenta unor astfel de discutii, informeaza Mediafax Mediafax.
La randul sau, intr-un comunicat difuzat pe 28 octombrie, FMI a negat informatiile publicate de The Economist, aratand ca institutia internationala nu a avut discutii cu autoritatile romane privind acordarea unui sprijin financiar.
"Am publicat intr-un articol de saptamana trecuta ( 23 octombrie - n.r.) o lista a statelor despre care am sustinut ca poarta negocieri cu Fondul Monetar International (FMI). Letonia a aratat ca nu se afla in discutii cu institutia. Romania si Bulgaria au negat orice intentie de a se imprumuta de la FMI. Scuzele noastre. Acest articol a fost schimbat in varianta online", se arata intr-un comunicat oficial.
Romania nu-si poate permite ca subventiile UE si cresterea economica sa fie puse in pericol de coruptie, iar inlocuirea lui Daniel Morar din functia de procuror-sef al DNA ar fi un pas gresit in acest context, scrie The Economist in editia online, intr-un articol intitulat "Coruptie - pro si contra".
Revista britanica demonteaza cinci argumente false utilizate foarte des impotriva lui Morar.
Primul argument este ca "Occidentul nu e cu mult mai bun, iar criticile sale sunt ipocrite". "Cele mai rele trasaturi ale vechii Europe nu trebuie sa fie un model pentru nimeni. Economia Italiei este intr-o situatie dezastruoasa, Germania a fost cucerita de Rusia", argumenteaza revista britanica.
"Iar Romania, o tara mult mai saraca, nu-si poate permite o proasta guvernare. Are sansa unica in viata de a recupera deceniile pierdute din timpul regimului comunist, sansa ce depinde de miliardele de euro care vin de la contribuabilii din partile mai bogate ale continentului", avertizeaza The Economist.
Al doilea argument anti-Morar ar fi ca procurorul-sef nu a schimbat nimic, iar coruptia ar fi la fel de raspandita ca in trecut.
"Chiar daca dl. Morar atinge doar suprafata problemei si unii sau chiar multi dintre procurorii sai sunt incompetenti, este greu de argumentat ca lucrurile ar sta mai bine daca nu s-ar intampla nimic", remarca The Economist.
Alt argument ar fi ca, de fapt, totul este o batalie intre clanuri politice, in care unul dintre ele foloseste problema ...
Categorie: International 1170 vizite [ Ziare.com ]
Un simptom al tolerantei la coruptie a societatii romanesti este posibila inlocuire a lui Daniel Morar din functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), scrie The Economist.
"A combate coruptia intr-o tara care o tolereaza este o slujba de om singuratic, iar Daniel Morar ar putea sa n-o mai aiba pe a sa pentru mult timp", scrie publicatia britanica intr-un articol intitulat "Dl. Prea curat?".
Daca Daniel Morar va fi inlocuit din functie dupa expirarea mandatului sau la 12 august, "tema politica cea mai fierbinte din Romania va deveni una internationala", considera The Economist.
Revista britanica aminteste de raportul Comisiei Europene publicat pe 23 iulie care "critica eforturile mediocre" ale autoritatilor, laudand in schimb DNA-ul condus de Daniel Morar.
"Un purtator de cuvant al CE spune ca statutul sau (al lui Daniel Morar, n.r.) este un caz test pentru hotararea cu care Romania combate coruptia la nivel inalt dupa aderarea la UE", scrie The Economist.
"Criticii spun ca dl. Morar urmareste vendete politice in numele sustinatorilor sai, in primul rand al presedintelui Traian Basescu. DNA a anchetat intr-adevar in primul rand politicieni din alte partide, dar a anchetat si unele figuri importante din tabara lui Basescu", noteaza The Economist.
"Dificultatile dl. Morar sunt insa un simptom al unei culturi in care coruptia nu este echivalata cu dezonoarea. Transparency International claseaza Romania ca fiind cea mai corupta tara din UE. ..
Categorie: Dezvaluiri 1474 vizite [ Ziare.com ]
Suspiciunile ca Uniunea Europeana, pentru a-si masca propriul esec, incearca sa ascunda adevarata stare a justitiei si coruptiei din Romania ar fi intarite daca raportul Comisiei Europene din iulie ar adopta un ton la fel de bland ca al celui din februarie, scrie The Economist in editia online.
Articolul despre coruptia din Romania are titlul "In plina negare" si subtitlul "Uniunea Europeana ascunde regresul Romaniei in privinta luptei anticoruptie". Articolul invoca o evaluare foarte dura facuta justitiei romane in noiembrie 2007 de un expert al Comisiei Europene, procurorul belgian Willem de Pauw, un vechi consilier al UE cu o solida expertiza in domeniu.
"In loc sa progreseze in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania a inregistrat regrese pe toate fronturile. Daca efortul romanesc anticoruptie continua sa se evaporeze in ritmul actual, in circa sase luni Romania se va intoarce acolo unde era in 2003", mai scrie The Economist.
Publicatia citeaza in context si cazul fostului premier Adrian Nastase. Acuzat de coruptie si dare de mita si exonerat de comisia juridica a Parlamentului, el se gandeste deja la o eventuala candidatura la alegerile prezidentiale.
Documentul intocmit de expertul belgian in noiembrie 2007 nu a fost publicat, iar raportul Comisiei Europene din februarie a fost mult mai bland, limitandu-se sa spuna ca "in domenii precum lupta impotriva coruptiei la nivel inalt nu au fost demonstrate rezultate convingatoare", scrie The Economist. ...
Categorie: International 1020 vizite [ Ziare.com ]
Violentele din Italia au pus pe tapet problema rromilor in mod neasteptat, la fel cum Vladimir Putin a galvanizat Europa in ce priveste politica energetica.
Comentariul este facut de The Economist intr-o analiza a situatiei rromilor din Europa care porneste de la cazul Vizuresti, un sat din apropierea Bucurestiului.
"Satul Vizuresti se afla la 35 de kilometri de Bucuresti si pe partea gresita a caii ferate. Primii kilometri de drum de la sosea sunt asfaltati, trecand printr-o zona cu case trainice si culturi bine intretinute. Dar dupa ce trece de calea ferata, ducand la asezarea rromilor, asfaltul se opreste.
Drumul spre Vizuresti dureaza 20 de minute prin gropi adanci si urme de camion. Viata pentru cei 2.500 de locuitori de acolo, dintre care patru cincimi rromi, este tot atat de grea", noteaza The Economist in deschiderea analizei despre situatia romilor din Europa.
Publicatia britanica da ca exemplu o familie de rromi din Vizuresti alcatuita din 37 de persoane care se inghesuie in cateva colibe improvizate, fara apa curenta, electricitate sau canalizare.
"Poate si mai socanta este lipsa unei imagini detaliate. Indiferenta oficialilor combinata cu retinerile rromilor au facut ca datele despre speranta de viata, mortalitatea infantila, somajul si rata de alfabetizare sa fie putine. Dar toate acestea sunt deplorabil mai scazute fata de cele ale societatii in ansamblu", reamarca The Economist.
Problema principala este lipsa educatiei, ceea ce nu le permite ..
Categorie: International 799 vizite [ Ziare.com ]
Dupa aderarea la UE, institutiile anticoruptie din noile state membre sunt marginalizate si lasate fara puteri, cele mai spectaculoase cazuri fiind cele ale Romaniei si Bulgariei, scrie revista britanica The Economist.
"Aderarea la UE a produs mari si tentante rezerve de bani publici, numai buni de a fi furati. Iar institutiile anticoruptie din regiune se dovedesc a fi stirbe, marginalizate sau pur si simplu infrante. Cele mai mari probleme sunt in Romania si Bulgaria, cele mai noi state UE, ale caror aparenta inabilitate sau lipsa de vointa de a combate coruptia la nivel inalt a dus la atentionari publice acerbe de la Bruxelles", potrivit The Economist.
"Dupa nici trei luni dupa ce a aderat la UE in 2007, Guvernul roman a dat-o afara pe Monica Macovei, un ministru ferm care a atacat frontal fenomenul coruptiei. Succesorul ei a incercat sa-l concedieze pe procurorul care ii cerceta pe sponsorii sai politici. Actualul ministru este un fost avocat al Gazprom. Obstacole procedurale au blocat toate cazurile de coruptie la nivel inalt ", apreciaza The Economist.
Revista mai sustine ca, in tarile guvernate prost, o agentie anticoruptie puternica poate agrava problema: puterile speciale si privilegiile pot fi abuzate din motive venale sau pentru a regla conturi politice, precum in Polonia.
"Combaterea coruptiei functioneaza doar daca administratia publica este simplificata pana la punctul in care luarea de mita devine nenecesara sau extrem de suspecta. Majoritatea ...
Categorie: International 1475 vizite [ Ziare.com ]
Noile state comunitare ar fi ramas pe afara, daca oficialii europeni ar fi decis sa amane cel mai recent val de extindere a Uniunii Europene.
Potrivit cotidianului britanic The Economist, acest lucru ar fi fost o greseala istorica.
In ciuda valului de infractiuni comise in statele luate cu asalt de romani, aderarea Romaniei si a Bulgariei este privita insa ca o masura de bun augur, mai ales ca libertatea de circulatie este unul dintre principiile de baza ale Uniunii Europene.
In plus, valurile succesive de aderari "au injectat un suflu nou" in societatile imbatranite si pe vechile piete de lucru ale Europei, aflate in pericolul de a cadea in declin.
Cat priveste deschiderea pietelor muncii, noile state comunitare au adus unele dintre cele mai deschise economii pe o piata unica, ducand la o ridicare importanta a economiei "anemice" a Uniunii Europene.
Dupa un simplu vant cerul s-a intunecat si a venit ploaia. Ce parea o usoara vreme monotona de primavara s-a transformat in furtuna ca apoi sa devina un taifun care a capatat treptat gradul sapte de risc, inundand intreaga lume cu probleme economice majore. Unii spun ca de vina e sistemul, altii arunca noroiul in politicieni, iar oamenii de rand combina incompetenta cu lacomia.
Principalele cauze ale crizei financiare se regasec in dezechilibrele generale din intreaga lume - in mare parte le vedem la americani in toate sectoarele. Deficitul de cont curent si surplusurile Chinei care apreciaza yenul fata de dolar sunt un alt fir slab care destramandu-se a contribuit la indicele general al gravitatii crizei mondiale, scrie The Economist.
Publicul care invarte vina in jurul "dezechilibrelor globale" este de parere ca deficitele imense de cont curent din America alaturi de incapacitatea tarilor care aveau o economie puternica de a genstiona criza, stau la baza problemelor prin care global toti trecem. Desigur nici surplusurile tarilor in curs de dezvoltare nu sunt de ocolit. Acestea au stat la baza norilor care au adus furtuna.
Economistii au trait mult timp cu frica-n san in legatura cu nevoia americii de a apela la imprumuturi externe. Balanta care masoara investitiile si profitul a fost pe rosu inca din 1992.
Marea Depresiune 2.0 ?
In 36 de ore, in septembrie, intreaga lume s-a schimbat. cand banca Lehman Brothers s-a prabusit, problema creditarii a devenit ...
Un tribunal din Milano a dat o sentinta favorabila saptamanalului The Economist impotriva presedintelui Consiliului italian, Silvio Berlusconi, care il reclamase pentru calomnie.
In prima pagina a editiei sale din 26 aprilie 2001, publicata inainte de alegerile pe care Berlusconi urma sa le castige, saptamanalul titra sub o fotografie a magnatului mediei italiene: "Pentru ce Silvio Berlusconi este inapt sa conduca Italia", informeaza Reuters.
In seria de articole consacrate lui Berlusconi, The Economist il acuza de conflict de interese, ii analiza activitatile in lumea afacerilor si intocmise o lista a proceselor care i-au fost intentate.
Argumentele revistei sunt "pe deplin conforme dreptului de a critica, garantat de articolul 21 al Constitutiei", a subliniat magistratul Angelo Ricciardi in decizia sa, publicata de The Economist.
De asemenea, instanta l-a condamnat pe Berlusconi sa plateasca 25.000 de euro daune de interese saptamanalului.
Silvio Berlusconi a fost foarte critic impotriva mediei si a magistratilor italieni pe care i-a acuzat ca l-au luat drept tinta inca de la intrarea sa in politica, la inceputul anilor 1990.
Categorie: International 294 vizite [ Ziare.com ]
Cei trei moguli activi politic care detin principalele mijloace de presa din Romania sunt de vina pentru ingradirea libertatii mass-media, comenteaza The Economist, intr-un articol intitulat "Mai putina libertate de exprimare".
Curtea Constitutionala din Romania a reactivat in 2007 o lege dura privitoare la defaimare ce incrimineaza insulta, dar efectul acestei decizii este diminuat de moguli si interferenta politica in posturile publice de radio si televiziune, comenteaza The Economist intr-un articol datat 24 aprilie in editia electronica.
Articolul, citat de NewsIn, analizeaza situatia presei din cateva tari est-europene, inclusiv in Romania, constatand ca libertatea mass-media este tot mai ingradita.
Ambasadorul american la Bucuresti, Nicholas Taubman, a sugerat ca "legiuitorii ar trebui sa-si consolideze mai degraba propria responsabilitate decat sa incerce - fie prin incriminarea eforturilor jurnalistice, fie prin intimidarea presei independente - sa impiedice eforturile unei presei libere de a-si exercita rolul legitim in Romania", noteaza The Economist.
De departe insa cel mai pronuntat regres in ceea ce priveste libertatea presei in regiune se inregistreaza in Slovacia, potrivit The Economist.
Guvernul slovac, o coalitie populisto-nationalista, a obtinut adoptarea unei noi legi a presei, extrem de criticata, insa Executivul insista ca va face mass-media mai responsabila.
Declinul presei in statele fost comuniste, mai mare decat in Asia, Africa si ...
Categorie: Dezvaluiri 1552 vizite [ Ziare.com ]
In cautarea celor vinovati de actuala criza, colapsul economiei globale si recesiunea care a pus stapanire pe bunastarea americanilor, unii analisti incep sa isi dea seama ca si academicienii - impreuna cu teoriile lor - alaturi de economisti poarta o mare parte din vina atunci cand vine vorba de actuala situatie tulbura a economiilor mondiale.
Pentru a vedea in ce masura sunt vinovati economistii si de ce merita sa ajunga sub acuzele opiniei publice, trebuie sa ne uitam atent la motivatiile reactiilor politicienilor si bancherilor, informeaza The Times.
Poate este adevarat ca toti bancherii sunt lacomi, politicienii insetati dupa putere, cei care se ocupa de reglementari orbi si contabilii nescoliti destul. Greselile lor sunt motivate. In cele din urma bancherii nu vor vrea niciodata sa piarda bani si politicienii nu vor renunta la putere.
De cealalta parte, economistii isi motiveaza actiunile simplu: "pentru ca ei au crezut ca analizele lor si previziunile au sens".
Acum multe generatii, John Maynard Keynes a dat un raspuns frumos pentru a arata motivatia lacomilor. Fie ei insetati de averi, putere sau idei intelectuale.
"Cetatenii practici, care se considera un exemplu pentru orice influenta intelectuala, sunt in general sclavii intelectuali ai unui economist defunct. Cei care sunt innebuniti dupa autoritate se bazeaza pe academicienii de acum zeci de ani in urma", a spus Keynes.
Cei innebuniti de autoritate, in zilele noastre, abordeaza probleme care ...