Cand oamenii pleaca dintr-un loc, natura se le ia imediat locul, invadand pana si cel mai mic coltisor odinioara locuit.
Abandonarea oraselor si asezarilor este un fenomen la fel de vechi ca si omenirea - un cumul de factori transforma pana si cel mai plin de viata oras, in timp, intr-o gramada de ruine.
In prezent, cel putin opt orase moderne sunt fie in pericol, fie pe cale de a-si pierde locuitorii - si ar putea sa nu fie singurele.
Publicatia online Web Urbanist a intocmit o lista a oraselor pe cale de disparitie, in speranta ca acest strigat de alarma poate contribui, cumva, la stoparea procesului.
1. Detroit, Michigan
Detroit-ul este un oras care se lupta cu declinul, dupa cum o arata si ruina Garii Centrale, odinioara o superba constructie.
Detroit, simbolul industriei producatoare de masini, a suferit, in ultimul deceniu, un declin abrupt (spre exdemplu, intre 1970 si 1980, in Detroit s-au pierdut 208.000 de locuri de munca), pe masura ce industria masinilor a inceput sa decada.
2. St. Louis, Missouri
Aflat in centrul zonei metropolitane Greater St. Louis, acest impresionant oras istoric, fondat in 1763, a fost lovit serios de declinul industriilor locale. Din 1950, a pierdut 59% din populatie- cea mai rapida rata de depopulare din SUA.
3. Wittenberge, Germania
Caracterizat printr-un stil arhitectonic impresionant, Wittenberge este un oras est-german care a prosperat timp de opt secole, inainte de a-i fi aplicata o ...
Cei mai onesti oameni din lume traiesc la Ljubljana, capitala Sloveniei. Este concluzia unui studiu al Reader's Digest, a testat "constiinta" populatiei mai multor orase de pe mapamond.
Jurnalistii au abandonat cate 30 de telefoane mobile in mai multe orase de pe mapamond, ca experiment, relateaza travelvideo.tv.
Apoi, au informat sectiile de politie cu privire la "pierdere" si au inceput sa astepte, in ideea ca persoanele care le vor recupera mobilele nu si le vor insusi.
In baza numarului de telefoane mobile recuperate, Reader's Digest a intocmit un clasament al celor cele mai cinstite zece metropole din lume.
Astfel, 29 de telefoane au fost restituite politiei de locuitorii Ljubljanei, pe locul al doilea situandu-se orasul canadian Toronto - cu 28 de telefoane recuperate, iar pe locul al treilea capitala Coreii de Sud - Seul - cu 27 de aparate.
Urmatorele orase in topul celor 10 cele mai cinstite metropole din lume sunt Stockholm (Suedia), Mumbai (India), Manila (Filipine), New York (SUA), Helsinki (Finlanda), Budapesta (Ungaria) si Varsovia (Polonia).
Un broker roman de succes a renuntat la o munca care ii aducea milioane de euro si a ales sa bata tara in lung si lat pentru a face filme documentare, cu investitii minine si profit incert.
Attila Peli, de 33 de ani, a renuntat sa mai fie broker la o firma de consultanta imobiliara si s-a reprofilat in domeniul cinematografiei, informeaza Evenimentul Zilei.
In filmele sale documentare zambesc oameni simpli, care au evadat dintre betoanele marilor orase si au alergat in zone in care exista doar putina civilizatie.
De un an si jumatate a renuntat la o munca care ii aducea multi bani si acum trei luni a terminat primul documentar care vorbeste despre exodul sasilor de dupa Revolutie, in care Peli subliniaza un fenomen relativ nou in tara noastra, cel de downshifting- simplificarea modului de viata.
Documentarul arata persoane care au abandonat un oras sufocat, ca Bucurestiul, si s-au retras in sate precum Cincu, din sudul Transilvaniei, din care au fugit sasii care il populau inainte de '89.
Al doilea film pe care il va termina in perioada urmatoare este despre copii, pentru copii, in care se vorbeste despre arta medievala din Cisnadie, de pe langa Sibiu, o atmosfera transpusa astfel cu ajutorul unor decoruri si costume cu specific.
Un al treilea documentar este filmat in Insula Mare a Brailei, un loc din care majoritatea localnicilor incearca sa scape de saracie.
"Chiar daca deja devenisem imun la stres, meseria de broker stie toata lumea ca este ...
Nu este vorba despre criza economica ale carei muscaturi le simtim, dezarmati, la beregata, din ce in ce mai adanci, ci despre criza economica ale carei efecte lasa cetateanul fara aparare si pune in pericol siguranta statului.
Pentru prima oara, politistii au iesit in strada. Faptul ca nu au destula hartie, iar cota de benzina ii mai urca, din cand in cand, in troleu, a devenit un loc comun, in ultimii trei, patru ani.
Situatia insa s-a deteriorat in asa hal incat avertismentele din ultimele zile, potrivit carora politistii nu vor mai putea face constatari la talharii, iar daca vor reusi sa ajunga la locul faptei, nu vor putea termina ancheta deoarece nu au bani de expertiza, nu sunt amenintari facute cu scopuri obscure. Ci o realitate care ar trebui nu sa puna pe ganduri guvernantii, ci pe fuga.
Analizarea situatiei crancene de la posturile comunale, unde daca un furt nu se petrece langa Primarie, ci intr-un catun, nu se mai poate da curs plangerii, deoarece nu exista benzina, ar putea tine realizatorii tv lipiti de scaune cateva zile. Doar ca poate ca nu fac rating ca despicand-o pe madam Udrea.
Mai in orase, exista sectii de politie carora li s-a taiat curentul si urmeaza sa li se inchida si apa. Unde masinile stau aliniate in curte, deoarece fie n-au piese de schimb, fie au cauciucurile pleznite, fie rezervoarele goale.
Iar din septembrie, unele inspectorate s-ar putea trezi ca legistii le inchid usa in nas. Adio expertize la alcoolemie, unde un set de ...
Bucurestenii se sufoca: fiecarui locuitor al Capitalei ii revin, in medie, 2,5 metri patrati de spatiu verde, fata de 12 metri patrati, norma recomandata la nivel mondial.
Praful, poluarea industriala si fonica, poluarea din traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea apei potabile si reducerea spatiilor verzi au transformat Bucurestiul intr-o Copsa Mica nr. 2, conform unui studiu realizat de Asociatia Eco-Europa.
Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras. 70% din poluare provine din traficul rutier.
In centrul Capitalei, au loc depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier si a parcului auto invechit.
De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printre zidurile de beton ale orasului si sa-i otraveasca pe locuitori.
In ultimii 15 ani, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi.
Betonierele raspandite pe tot teritoriul Bucurestiului, cladirile abandonate si vanturile care intra in oras depoziteaza, lunar, 273 tone de praf pe kilometru patrat.
Bucurestiul este singurul oras european fara o statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana.
Poluarea industriala este un factor important de disconfort. Presa declara zona Pantelimon drept zona ...