Guvernul Ungariei intentioneaza sa nu traga urmatoarea transa a creditului FMI, programata pentru luna septembrie, si poarta discutii cu Fondul pentru a extinde acordul stand-by pana in septembrie 2010, pentru ca viitorul cabinet sa aiba acces la finantare, in caz de nevoie.
Informatiile au aparut joi intr-un articol al cotidianului Napi Gazdasag, care il citeaza pe ministrul de finante, Peter Oszko.
Oszko a declarat in aceasta saptamana ca negocierile dintre Ungaria si Fondul Monetar International (FMI) sunt legate de faptul ca guvernul socialist din Ungaria ar putea sa nu solicite toate transele imprumutului de 25,1 miliarde dolari, pentru ca economia este suficient de solida.
De asemenea, acesta a mentionat posibilitatea ca unele transe ale imprumutului FMI, care a salvat toamna trecuta economia Ungariei de la prabusire, sa fie primite de viitorul guvern. Oszko a declarat ca Ungaria incearca sa obtina o prelungire a perioadei de accesare a imprumutului de la FMI pentru a avea siguranta financiara anul viitor, pana cand se va intoarce la finantarea din piete.
Economia Ungariei nu va iesi din recesiune nici in 2010, insa cresterea exporturilor ar putea depasi avansul importurilor, in timp ce mediul extern va fi mai favorabil, potrivit Consiliului Bugetar.
Economia Ungariei s-a comprimat in primul trimestru cu 6,7% fata de aceeasi perioada din 2008, peste estimarile preliminare care indicau o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 6,4%. Declinul PIB din ...
In toamna lui 2008, atunci cand Ungaria a negociat imprumutul cu FMI, cel mai pesimist scenariu al institutiei internationale indica o contractie anuala a economiei cu doar 1% si deficite bugetare si de cont curent de 2,6% din PIB, respectiv 2%.
Fondul Monetar International a aprobat pentru Ungaria un acord stand-by in valoare de 12,3 miliarde euro, la care se aduga un pachet financiar de 6,5 miliarde euro de la Uniunea Europeana, plus cateva sute de milioane euro de la Banca Mondiala.
In urma cu doua zile, James Morsink - seful misiunii FMI in Ungaria, estima o crestere a deficitului bugetar pana la 2,9% din PIB, de la 2,7% cat si-a planificat Guvernul, in conditiile in care autoritatile vor fi obligate sa sporeasca cheltuielile cu protectia sociala pe masura ce criza se va adanci.
Potrivit estimarilor, 80% din acest deficit va fi realizat in primul trimestru, perioada in care incasarile nu vor depasi 20% din totalul anticipat pentru 2009.
Spre deosebire de Ungaria, viitorul Romaniei este vazut mult mai negru de catre reprezentantii FMI, care au luat ca baza de negociere pentru acordul de finantare un scenariu pesimist cu o scadere economica de 4% si un deficit de 4,6%.
Cu doar o luna inainte sa trimita la Washington si Bruxelles scrisoarea de intentie pentru contractul de imprumut extern, PDL si PSD au aprobat in Parlament un buget pe care acum trebuie sa-l revizuiasca total deoarece a fost construit intr-o maniera extrem de optimista - crestere ...
Cine a crezut ca Traian Basescu exagereaza vorbind despre Romania muribunda are toate motivele sa-l creada dupa ce FMI a acceptat sa vireze a doua transa a imprumutului nu la BNR, ci la bugetul de stat.
Adica FMI a acceptat ca banii sa fie folositi in principal, daca nu exclusiv, pentru plata pensiilor si a salariilor, altfel spus pentru ca statul roman sa nu intre in incetare de plati in raport cu propriii cetateni.
FMI a mai facut concesii uriase de la politicile si principiile sale in doar doua cazuri: Ungaria si Letonia, atunci cand cele doua tari au fost la limita falimentului.
Mai tineti minte cu cata enervare si dispret reactionau vajnicii nostri demnitari cand, dupa incheierea acordului cu FMI, ziaristii isi exprimau temerea ca banii vor fi risipiti in cheltuieli curente? Ei bine, iata ca cele mai negre temeri devin realitate. Romania se imprumuta cu dobanda pentru a sustine o birocratie imensa, inutila si clientelara.
Nu trebuie sa ai cine stie ce intuitie ca sa intelegi ca flexibilitatea extrema a FMI este consecinta a ceea ce reprezentantii sai au vazut in cifrele economiei.
Dezastru total
Contractia economica a devenit oficial de 8% si se vorbeste deja de 9-10%. Deficitul este imens, iar FMI se astepta la un procent record de 8%, numai pentru cheltuieli curente, pentru ca investitiile publice sunt ca si inexistente, iar de acum chiar imposibile.
Singurii parametri pe linia de plutire sunt cei care tin de BNR: inflatia in scadere si ...
Presedintele Traian Basescu pare sa-i fi convins pe reprezentantii Fondului Monetar International, la intalnirea de joi de la Palatul Cotroceni, sa vireze cea de-a doua transa a imprumutului spre bugetul de stat.
Seful statului declara intr-un interviu la postul public de televiziune ca, in ceea ce priveste deficitul bugetar, acesta ar putea fi de 8-8,5% si ca de asta va propune ca banii sa mearga la buget si nu la BNR.
Intrebat daca acest lucru nu inseamna de fapt ca banii vor fi folositi pentru plata salariilor si a pensiilor, Traian Basescu a spus: "Nu numai. Sunt si salarii, pensii, sunt investitii...".
Mihai Tanasescu: FMI a acceptat deja cererea lui Basescu
Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International, spune ca, dupa cunostinta lui, FMI a acceptat cererea Romaniei ca cea de-a doua transa de imprumut sa fie folosita pentru acoperirea deficitului bugetar.
Tanasescu a spus, la Realitatea FM, ca acest lucru nu trebuie privit ca descriind o situatie foarte grava, Romania aflandu-se in aceasta stare din cauza contextului extern economic in care se afla.
Reprezentantul Romaniei la FMI spune ca Fondul a mai acceptat o astfel de solutie in mod exceptional in timpuri exceptionale. Cereri asemanatoare au fost acceptate si in cazul Ungariei si Letoniei.
Seful misiunii FMI in Romania: Luam in calcul o astfel de masura
Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a fost insa mai prudent in declaratii. Domnia sa a spus ca Fondul ...
Ungaria ar putea sa nu aiba nevoie in 2009 de restul liniei de creditare acordate de Fondul Monetar International (FMI) si se va concentra anul viitor pe obtinerea de fonduri prin emisiuni de eurobonduri, a spus vineri un inalt oficial al agentiei de administrare a datoriei pubice.
Totusi, guvernul de la Budapesta ar putea folosi urmatoarea transa care ar urma sa fie acordata in 2010, a declarat Laszlo Andras Borbely, director adjunct al agentiei pentru administrarea datoriei publice, pentru agentia de presa Dow Jones, preluata de Reuters.
Piata titlurilor de stat din Ungaria aproape ca a inghetat in octombrie 2008, fortand guvernul sa recurga la un imprumut de urgenta de 25,1 miliarde dolari acordat de FMI si Comisia Europeana, pentru a evita un colaps financiar.
Pana in prezent, Ungaria a tras trei transe, in valoare totala de 8,4 miliarde euro, din imprumutul de la FMI, de 11,7 miliarde euro, stabilit prin programul de finantare cu Ungaria pe 6 noiembrie 2008.
Ungaria a folosit banii primiti pentru rambursarea datoriilor, pana in aprilie, cand a relansat licitatiile de titluri de stat. De la inceputul lui iulie, volumul emisiunilor de titluri de stat a fost majorat.
Joi, agentia de administrare a datoriei publice a vandut obligatiuni in forinti in valoare de 84,5 miliarde forinti (307 milioane euro), iar saptamana aceasta a revenit pe piata privata internationala de capital, vanzand eurobonduri in valoare de 1 miliard de euro.
Emisiunea de obligatiuni in ...
Vom intra sau nu in incapacitate de plata? Iata intrebarea care sta pe buzele tututor, de cateva luni, parerile fiind impartite.
Politicienii, economistii, oamenii de afaceri, dar si presa dezbat aprins posibilitatea ca Romania sa nu mai aiba resurse pentru plata salariilor, a pensiilor sau a creditelor contractate, pe fondul scaderii veniturilor la buget si a cresterii deficitului de cont curent.
De altfel, cunoscuta publicatie franceza Le Monde a titrat ca Guvernul roman este in "pana de finante". A adus in prim plan greva magistratilor, problemele privind salariile profesorilor, dar si faptul ca premierul Emil Boc a cerut Fondului Monetar International si Comisiei Europene permisiunea de a creste deficitul bugetar, estimat la 4,6% in 2009, pentru a reusi sa investeasca in infrastructura si sa relanseze economia.
Zvonurile despre intrarea tarii in incapacitate de plata a inceput inca din luna februarie a acestui an, cand Fondul Monetar International (FMI) a facut un studiu in acest sens, asupra statelor din Europa Centrala si de Est.
Rezultatul a fost linistitor, analistii FMI fiind de parere ca pana si tarile cu probleme foarte grave financiare vor reusi, totusi, sa-si plateasca datoriile. Insa simplul fapt ca s-a pus aceasta intrebare, la un nivelul uneia dintre cele mai importante institutii financiare internationale, a ridicat cateva sprancene, mai ales pe fondul strategiei universale a clasei politice romanesti de a arata mereu cu degetul la guvernarea ...
Va mai amintiti criza gazului din ianuarie? Vremea calda si dependenta relativ scazuta fata de gazul rusesc au facut ca romanii sa sufere mai putin de pe urma faptul ca rusii au taiat gazul Ucrainei si implicit unui sfert din Europa.
Nu la fel de norocosi au fost polonezii sau germanii. Acesta este si motivul pentru care aceste doua state si-au trimis reprezentantii la Kiev pentru a se asigura ca Ucraina nu se va afla din nou in situatia de a-i obliga pe rusi sa le taie gazul. Vizita celor doi reprezentanti este cu atat mai importanta cu cat ar putea preveni o catastrofa energetica in toiul crizei economice, scrie Deutsche Welle.
Delegatia a fost formata din ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, si omologul sau polonez, Radoslav Sikorski. "Ne aflam aici pentru a incerca macar sa evitam o noua criza de aprovizionare a Europei", a declarat Steinmeier la Kiev adaugand ca este prematur sa se exprime asupra sanselor de succes a initiativei germano-poloneze.
"Suntem constienti ca aceasta situatie necesita o implicare politica deosebita si incercam impreuna cu partenerii ucraineni sa inlaturam obstacolele reprezentate de disensiunile dintre Presedintie si Executiv", a completat ministrul german de Externe.
Cei doi oficiali nu au vorbit numai in numele Germaniei si Poloniei, ci si in numele intregii comunitati europene. Acestia le-au explicat politicienilor de la Kiev posibilele efecte negative asupra economiilor europene, grav afectate de criza ...
Autoritatile de la Bucuresti nu stiu inca daca bancile straine vor pastra sau nu in tara banii pe care banca centrala ar urma sa-i elibereze in piata prin reducerea nivelului minim al rezervelor obligatorii pentru pasivele in valuta, desi urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie al BNR pe probleme de politica monetara, in care s-ar putea adopta o serie de masuri menite sa ajute la relansarea creditarii, va avea loc in mai putin de doua saptmani.
Pentru a repune in miscare masinaria creditarii, statul roman s-a imprumutat de la Fondul Monetar International cu 13 miliarde euro, bani pusi la dispozitia BNR si pentru stabilizarea cursului de schimb, fara de care creditarea in euro ar fi fost mult prea riscanta pentru bancheri.
Desi a trecut aproape o luna si jumatate de cand prima transa de 5 miliarde euro, din totalul de 13 miliarde imprumutate de la FMI, a ajuns in Romania, BNR nu a dat inca niciun semn ca ar intentiona sa reduca nivelul RMO prea curand.
Desi nimeni nu recunoaste oficial acet lucru, riscul ca bancile mama sa retraga din Romania sumele eliberate de BNR este destul de mare. De ce ar face bancile acest lucru? Pentru ca risca sa piarda aproximativ 283 de miliarde de dolari intre 2009 - 2010, ca urmare a expunerilor avute in Europa Centrala si de Est, potrivit ultimului raport realizat de Banca Centrala Europeana (BCE).
Nivelul total al expunerilor pe care bancile occidentale il au pe Romania se ridica la 100 miliarde dolari, aproximativ 72,3 ...