Fondul Monetar International a semnat un acord cu Spania pentru ca aceasta tara sa-i acorde un imprumut de patru miliarde de euro, in cadrul eforturilor internationale destinate triplarii resurselor Fondului.
Suma de patru miliarde de euro oferita de Spania se inscrie in cele 75 miliarde de euro promise in luna martie de Uniunea Europeana, inainte ca in septembrie UE sa se angajeze pentru alte 50 de miliarde de euro suplimentare.
Acordul dintre FMI si Spania a fost semnat in timpul reuniunii anuale a FMI, care se desfasoara zilele acestea la Istanbul.
Spania este a saptea tara care semneaza un acord formal cu FMI si a patra tara membra a Uniunii Europene dupa Marea Britanie (care a fost de acord sa acorde Fondului un imprumut de 15 miliarde de dolari), Franta (11 miliarde de euro) si Germania (15 miliarde de euro).
Mai multe alte state emergente, precum China, India si Brazilia, au de gand sa stranga bani pentru FMI prin cumpararea de bonduri emise de institutia internationala.
Ministrii de finante si sefii bancilor centrale ai tarilor membre G20 s-au pus de acord sambata pentru dublarea sau chiar triplarea resurselor Fondului Monetar International (FMI), in fata unei crize economice care se extinde la toata planeta, obligand institutia sa ajute tot mai multe tari.
"Am convenit asupra nevoii urgente de a mari in mod foarte semnificativ resursele FMI", arata comunicatul final citat de AFP, publicat de ministrii de finante si sefii bancilor centrale ai celor mai bogate tari din lume si ai celor emergente, reuniti la Horsham, la sud de Londra.
Acest angajament, care trebuie validat la summitul din 2 aprilie de la Londra de sefii de stat si de guvern ai G20, a facut obiectul unei unanimitati rar intalnita in cadrul acestui forum.
Pentru moment, resursele FMI sunt de ordinul a 200-250 de miliarde de dolari. Europenii ar vrea dublarea sumei, la 500 de miliarde, asa cum a cerut si FMI. Americanii ar dori insa triplarea sumei, pentru a o aduce in jurul a 750 de miliarde de dolari.
Dublarea resurselor pare in prezent sigura, ramane de vazut daca G20 va fi dispus sa mearga si mai departe. Ministrii si guvernatorii bancilor centrale au lasat pe seama liderilor transarea acestei chestiuni, la summitul din 2 aprilie.
Statele europene ar putea oferi finantare suplimentara Fondului Monetar International (FMI), destinata luptei impotriva crizei economice, pe langa cele 75 de miliarde euro anuntate deja, conform proiectului de concluzii ce va fi prezentat saptamana viitoare liderilor UE.
"In principiu, statele membre UE sunt unite in initiativa de a sustine lupta impotriva crizei financiare, in cazul in care va fi nevoie de finantare suplimentara pe termen scurt prin Noile Acorduri de imprumut, in contextul in care frontul comun impotriva crizei se extinde la nivel global", precizeaza proiectul de concluzii, obtinut duminica de Reuters.
Acest proiect ar putea fi modificat in perioada urmatoare, nefiind varianta finala.
Noile Acorduri de imprumut reprezinta o serie de acorduri de creditare stabilite in anii 1990 intre FMI si statele si institutiile solide din punct de vedere financiar, pentru a lupta cu crizele economice globale.
In aprilie, statele membre ale grupului informal G20, al celor mai puternice economii dezvoltate si emergente, au promis triplarea resurselor FMI, la un total de 750 miliarde dolari, pentru a permite Fondului sa raspunda crizelor din statele emergente sau in curs de dezvoltare.
Liderii UE se intalnesc la sfarsitul saptamanii viitoare pentru a se pune se acord privind reformele de reglementare a sectorului financiar, strategia UE de combatere a efectelor modificarilor climaterice si aranjamentele speciale pentru Irlanda, vizand sa ajute Dublinul sa ...
Directorul general al Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn, considera ca anunturile facute joi la Londra, la summitul G20, reprezinta "cel mai mare plan coordonat de relansare decis vreodata".
"Este planul mondial de relansare pe care il cerusem si am fost ascultati. Este cel mai mare plan coordonat de relansare vazut vreodata", a declarat seful FMI intr-o conferinta de presa sustinuta la incheierea summitului, potrivit AFP.
Dominique Strauss-Kahn a subliniat ca economia mondiala "avea nevoie de o reglementare (...), pentru ca aceasta restaureaza increderea" si in aceasta privinta a remarcat ca rolul de supraveghere al FMI a fost consolidat.
Directorul general al FMI s-a declarat multumit de triplarea resurselor FMI decisa la summit si a spus ca "puterea de combustie a celor 750 de miliarde de dolari este de marimea celei de care lumea are nevoie".
El a salutat drept "istorica" decizia de a autoriza FMI sa emita drepturi speciale de tragere in valoare de 250 de miliarde de dolari.
"Este debutul consolidarii rolului FMI (...) ca furnizor de lichiditati in lume", chiar daca suma este inca modesta, "simbolistica este importanta", a spus Strauss-Kahn.
Criza economica a dat o noua viata Fondului Monetar International, care, in urma cu doar doi ani, era pe marginea prapastiei, cu venituri mult reduse, incercand sa-si gaseasca locul, in contextul international. Insa cat va dura momentul de glorie?
Odata cu primele semne ale redresarii economice, rolul Fondului Monetar International este pus, din nou, in discutie, unele tari cu probleme refuzand ajutorul sau.
De exemplu, Guvernul bulgar a anuntat ca prefera sa vanda eurobonduri decat sa incerce obtinerea unui ajutor din partea FMI sau a Bancii Mondiale, daca va fi confruntata cu un deficit bugetar major.
"Imprumutul de pe pietele globale este mai avantajos pentru noi, avand in vedere ca marja pentru instrumentele derivate pentru transferul riscului de credit a scazut de la 7% la 1,85%", a declarat ministrul Finantelor din Bulgaria, Simeon Djankov, citat de Bloomberg.
"Guvernul va lua in considerare o majorare a cheltuielilor la mijlocul anului 2010, daca veniturile bugetare vor fi peste tinta propusa", a adaugat el.
De altfel, Bulgaria intentioneaza sa isi pastreze un buget echilibrat in 2009 si 2010, pentru a-si imbunatati sansele de a adera la mecanismul ERM-2, testul de doi ani al Uniunii Europene, inainte de intrarea in zona euro.
Potrivit FMI, Bulgaria va avea un deficit bugetar de 0,5 procente din produsul intern brut, in acest an, si de doua procente din PIB in 2010. Guvernul bulgar estimeaza ca economia se va contracta cu 6,3 procente in 2009 si ...