
Scriitorul italian Uberto Eco, invitat al muzeului Luvru pentru a organiza o serie de evenimente culturale, considera ca pentru a proteja operele de arta ar trebui generalizate copiile, ca fiecare muzeu ar trebui sa aiba un bar si ca respiratia vizitatorilor este cea care deterioreaza tablourile.
"Mijloacele tehnice sunt atat de avansate incat se poate inlocui chiar si Giocconda, fara ca nici macar specialistii sa remarce", considera scriitorul.
Dupa Robert Badinter, Toni Morrison, Anselm Kiefer si Pierre Boulez, scriitorul italian Umberto Eco are acum mana libera pentru a realiza o toamna culturala la Luvru, timp de o luna si jumatate, din 2 noiembrie.
"Prima mea vizita la Louvre a fost in 1952. Atunci nu se calatorea cu usurinta si a trebuit sa astept 20 de ani pentru a iesi din tara mea". Apoi, la fel ca in marile muzee din lume, a fost de foarte multe ori. Reteta sa pentru a evita indigestia? "Nu trebuie sa stai intr-un muzeu mai mult de o jumatate de ora. Dar de fiecare data, pentru a vedea o singura opera", sustine Eco.
Acest mare hedonist nu se simte in largul sau daca sta departe de un bar si un pahar de whisky. La Pinacoteca din Brera, Milano, sotia sa, care lucreaza acolo, s-a luptat cu directorul pentru a instala un bar. "Un muzeu cu un bar inseamna, dupa mine, ca poti face o pauza si astfel sa nu vezi mai mult de doua opere la o vizita".
"Am avut privilegiul sa ma plimb noaptea in Luvru, cand Francois Mitterand si Elie Wiesel au creat Academia ...